5,212 matches
-
alta trîntind Ușa de perete cu zgomot. Tată, eu sănt bastardul tău Nici filosofia nici poezia și nici anatomia n-au făcut noaptea să pară mai înaltă (...) (apoi) un teolog a explicat că mirosul transpirației lui Dumnezeu e mirosul de rouă pe flori simțeam deja mirosul iute de bărbat obișnuit să fie tată Poem O lume întreagă luptă să nu scriu versul următor să nu scriu poezia următoare să nu scriu cartea următoare demonul se lovește de carne demonul își înfinge
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
plăcea S-o iau fiind alături de tine ßi-atunci oh atunci de abia Simțeai că îți este rușine ßi-n grabă un crin îți trăgeai Pe trup sau un fluture mare Pitindu-ți cu chiu și cu vai Prelungile albe picioare În roua sfărmată în preajmă Paingilor pănzele moi Furai sî te-acoperi cu caznă ßi iarăși plecam amăndoi De mîini ne țineam și mergeam Prin locuri atăt de ciudate Tu spuneai cî e-n rai eu spuneam Că raiul e mult mai
Ne țineam de mănă mergeam... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9914_a_11239]
-
Emil Brumaru Fire-ai tu dusă prin rouă Cu coapsele amîndouă Si cu sînii și cu gura Da-ți-ar îngerii de-a dura Sufletul și trupul mare Pîn' la margini de izvoare Sî strivești ierbile-nalte Zînele-mprejur să-ți salte De pietre să te lovești În pîrțile muierești
Ce ți-e și cu crinii îștia by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9962_a_11287]
-
programatic, citim, între altele și aceste cuvinte despre țăranii rătăciți în smiorcăiturile cutărui poet, care-și dă duhul în orice clipă pentru nație și glie: "}ăranii n-au cînd citi versurile tale, / precum că iarba, vai, devine scrum, / precum că roua zornăie pe vale, / iar soarele-i cu coadă de păun...// Ori să prezinte lacrimi spre-analiză / sub microscopul criticilor tăi, / ori să te bată-n cap cu vreo surpriză / de vorbe-alese vrăfuite clăi. // Și nu fac bale ca să cînte mărul, / curat
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
ghilotina precum ultima replica a sufleurului la final de spectacol... Cum nici o cortină nu poate ascunde strigătul, acest sunet e umbra poemului nescris, neștiut, nespus altcuiva, decât vouă... Îngăduiți-mă! CINE SĂ ȘTIE... Cine să știe cum e gustul de rouă? Azima copilăriei, nostalgia sărutului cast, ipohondra murire? Chiar așa, Între veac și secundă, Între moarte și viață, stai tu, iubire, cu țâțele asmuțite spre stele de jad. Nu le pot atinge, somnul e mut... LA PORȚI DE GHEAȚĂ CÂNTECUL SUSPINĂ
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
doar atunci când George Filip se acoperă cu acea lumină că un clopot dincolo de care Își rostește nemărginirea sufletului. Și cuvântul e unul singur și doar el, poetul Îi cuprinde Înțelesul Întreg și se transformă uneori În rug, și cade odată cu roua, lacrima care risipește lumină arderii spre necunoscut: ȚARĂ. „sunt prea puține flori peste câmpii iar versu-i prea sărac, de bună seama, să-ți cânt lângă un cer de ciocârlii iubirea mea eternă, Țară-mamă.” Ce ascunde lacrima poetului? Îl Întreb . George
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
umple inima de speranță, de viață. Nu mai contează că ei trag jaluzelele in jurul tau și te forțează să crezi că e noapte. Poți să vezi prin ele, dacă știi cum să privești prin linii orizontale, poți să zărești roua din iarbă și să auzi cum Îți dau bună dimineața păsările cerului. Și așa ramâi printre puținii oameni care văd dimineața Într-o lume În care noaptea are douazeci si trei de ore. M-am Întrebat mereu, cine sunt ei
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 364B. footnote>. Poporul închipuie pe fiecare credincios, stânca - pe Hristos și mana - hrana cerească<footnote Despre aceasta din urmă, Sfântul Grigorie oferă destul de multe amănunte: „Căci se porni să plouă hrană ca o rouă din cer și nu de pe pământ, cum se întâmplă după legea firii. Roua aceasta cădea peste ei dimineața, dar apoi ea se făcea hrană pentru cei de o primeau. Fiindcă ceea ce se revărsa nu se prefăcea în picături de apă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
credincios, stânca - pe Hristos și mana - hrana cerească<footnote Despre aceasta din urmă, Sfântul Grigorie oferă destul de multe amănunte: „Căci se porni să plouă hrană ca o rouă din cer și nu de pe pământ, cum se întâmplă după legea firii. Roua aceasta cădea peste ei dimineața, dar apoi ea se făcea hrană pentru cei de o primeau. Fiindcă ceea ce se revărsa nu se prefăcea în picături de apă, cum se întâmplă de obicei cu roua, ci în loc de picături de apă se
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cum se întâmplă după legea firii. Roua aceasta cădea peste ei dimineața, dar apoi ea se făcea hrană pentru cei de o primeau. Fiindcă ceea ce se revărsa nu se prefăcea în picături de apă, cum se întâmplă de obicei cu roua, ci în loc de picături de apă se revărsa un fel de boabe de cristale, care în agricultură se cheamă coliandru, sau grăunțe de formă rotundă, al căror gust se aseamănă cu cel al mierii. Acestei minuni i se adaugă și o
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
dar nu să dărâmăm>. Grăbiți să treacă frontiera înaintea înserării, oaspeții s-au retras, lăsându-ne la , cu inimile deschise pentru o nouă primire a lui Eminescu în casa din care el n-a plecat niciodată”. Titlul unui dens material: Rouă tămăduitoare peste seceta din sufletele noastre, este urmat de motoul cules din Nichita Stănescu: ,,Schimbă-te în cuvânt ca să nu te roadă viermii”, urmat de inscripții pe răbojul clipei: Încep să dea rod bogat și <RESPIRĂRILE> pornite de la versul lui
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
sub pernă, în noaptea premergătoare sarbatoarii, în credința că își vor visa ursitul. În unele zone fetele își făceau coronițe din Sânziene pe care le lăsau peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineață găseau coronițele pline de roua, era semn sigur de măritiș în vara care începea. Gospodării încercau să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene, în seara din ajunul sărbătorii agățau cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
feciorilor, fetele se spălău pe cap, în această zi cu fiertura de iarbă mare. Pentru a scăpa de boli, fetele și nevestele se scăldau ritual în ape curgătoare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tăvăleau dezbrăcate în roua, dimineața, înainte de răsăritul Soarelui. Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciuma și se strigă în jurul focurilor. În unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi întâlnit, cu ani în urmă, obiceiul „boului
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
la revista Amfiteatru, până în 1989.A debutat în revistă Tânărul scriitor în anul 1957. Primul volum i-a apărut în anul 1963. Constantă Buzea a fost o prolifica autoare de versuri („Norii”, „Sală nervilor”, „Pasteluri”, „Limanul orei”, „Ultima Thule”, „Pelerinaj”, „Roua plural”, „Netraitele” etc.). 18 septembrie - scriitorul, traducătorul și publicistul Romulus Vulpescu Scriitorul, traducătorul și publicistul Romulus Vulpescu a încetat din viață la vârsta de 79 de ani. Opera să cuprinde numeroase volume de poezii, proza - „Proza - Exerciții de stil” (1967
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfarsitul slujbei, este obiceiul că preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane. În Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin roua sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufunda de trei ori în apă rece în Vinerea Seaca va fi sănătos și va avea noroc tot anul. Sunt băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii. Tradiția
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
Emil Brumaru Mereu te-ascundeai fără rost Sub pînzele moi de painjeni Din colțuri cătînd adăpost Și-n spatele tufelor macre De rouă pe brînci te piteai Doreai să dispari prin oglinde Rupîndu-le vechiul pospai De-argint și în lumea cealaltă În raiul în care-am mai fost Erai nu erai doar cu ochii De curvă rîzînd fără rost
Erai atît de ferită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12023_a_13348]
-
trunchi moale de femeie Lin topindu-i-o în suflet Ramurile să se-ncleie Între ele-n cuibul umed Și s-o bată frunza-n carne Pînă o să-i cînte sînii Fluturii să se răstoarne-n Luciul unghiilor mîinii Cîtu-i roua preț de-o zi Dată-n clocot și-n suspine Doamne nu mă părăsi Ia-mă-n miezul de lumine
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12044_a_13369]
-
Emil Brumaru Bătuți lin pe umeri de fluturi În semn de albastru drum bun În urmă-ne apele-n ciuturi Oh capăt-un iz de căpșuni Și iarba se-ndoaie subțire De cîtă văpaie și chin Și rouă strivită-n neștire Îi trebuie-amurgului fin...
Plecarea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12206_a_13531]
-
Emil Brumaru Bătrîn și ticălos cum sînt De-abia mai știu de-abia mă-ncumet Floarea de cîmp roua din vînt Să ți-o sărut în miezul umed Pe-acest rotund și trist pămînt Ce pentru îngeri este strîmt Dar larg și-adînc pentru un suflet Bătrîn și ticălos cum sînt Rogu-mă-n fluturele frînt În melcul călător și
Cîntecel de babalîc bubos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12105_a_13430]
-
Pe mijlocul tău subțirel Am pus în joacă un inel Să-ți poarte sîmbetele-n el Dacă visezi vînjuri de cai Iubita mea cu ochi mari verzi Cînd eu te cert tu mă dezmierzi Focul din noi e-n pălălăi Sfîrîie roua-n aspre clăi Asmute-mă cu sînii tăi Cei ascuțiți viața să-mi pierzi Iubita mea surîsul tău Șăgalnic rău și derbedeu Mă leagă-n minți rostu' mi-l strînge În frînghioare moi de sînge De ce alături trist ne plînge
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
o parte această lespede grea, sub care au crescut rădăcini, de când sora mea a lăsat pe masa de scris sistemul periodic al elementelor îmbracă-mă tu în țărâna curată a dealului; pentru cuvântul de la cină, îmbracă-mă-n eonul de rouă acum fratele de dincolo, din vechiul legământ, scrie din urmă la shir hashirim transparența himerei înot prin formula chimică a apei, pentru muzeul armelor las la o parte din orice structură timpul devorator numai sistema subtilă a oaselor ridică o
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
Emil Brumaru Ca pe-o cupă grea de carne Îți duc coapsele la gură Să-ți sorb sufletul cît roua-n Clipa ei ne mai îndură Cît se zbate-n vînt lumina Ca o frunză uriașă Nu mai da pe fluturi vina Că-ți scot sînii din cămașă Și ți-i zmulg cu chiu și larme La izvoare-n prund
Un pește-albastru pentru Fascinel by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12063_a_13388]
-
un gust de linii, ciudat, Paralele și decît noi mult mai lungi. Oraș Sîntem atît de mulți, atît de-nghesuiți. Respirăm doar aer la mîna a doua. De umbre grele, de beton, sîntem striviți. Scuipată de plămîni bolnavi pare și roua. E o aglomerație ca-n cimitir, Doar că sîntem îngropați în picioare Și putrezirea noastră miroase a mir, A benzină, a deodorante, a sudoare. Miasma din lumina de neon Se lasă în mine, mai grea ca o ceață. Duhnește a
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
cu cîrtițele neprihănite și cu duhurile necurate. se deplasau spre țeluri dulci, definite de ouăle albe, cărate, datorită instinctelor țepene, spre protectori joviali. Iarba albăstruie unduia semeață, amețitoare, ușor amenințătoare, fiecare fir avea la oblînc cîte un bob strălucitor de rouă matinală, neexplodată, neevaporată încă, irizînd curcubeie vaste. de se crucea și Cărtărescu. Pînzele de painjeni organizaseră fatale capcane tremurătoare, împletite lax, în noduri înduioșate de amiază. Ce se petrecuse, de fapt? Un timp s-a auzit țipătul subțire, sfîșietor, îndepărtat
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
și sălbatice, revolte în localități portuoare, jafuri și jerbe de glorii juvenile, sărbătoream infestarea curcubeielor cu îngeri căzuți la datorie, flaușam cancere tandre-n asociații private de locatari, încoronam cu moi cununi de paie prinți sfioși și prințese virgine, mitraliam roua în zori și-n amurg, seara adastam uituci în straturi de brusturi, dis-de-dimineață bombardam iarăși cu bombe de bulion metropolele, recitam, zvăpăiați, cocoțați pe case, pagini din Baudelaire, din Apollinaire, din Lautreamont, din Sade, bătătoream cu sîrg iluziile întregii generații
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]