41,706 matches
-
Constantin Țoiu Republic articolul cu titlul de mai sus tipărit pe timpuri în Gazeta literară la rubrica săptămânală “Contrapunct” în care evocam marile figuri ale clasicismului nostru literar. Spun “o sută fără șase” gândindu-mă la vârsta ce o avea în acel moment scriitorul mai puțin cunoscut astăzi, Alexandru Cazaban, de nouăzeci și patru de ani, un
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
literaturii, polemici profesioniste, de idei, renunțarea la tonul lugubru al celor care, este adevărat, au suferit în anii 1945-1989. Viitorul literaturii nu se hrănește din vaiete. De asemenea, publicațiile au nevoie de o permanentă înnoire a colaboratorilor. Desigur, titularii de rubrici sunt necesari, dar, de pildă, „Adevărul literar și artistic” și-a restructurat conținutul, eliminând aproape orice colaborare din afară, ceea ce nu cred că va atrage mai mulți cititori, ci dimpotrivă. În concluzie, presa literară trebuie să renunțe (imperativul folosit de
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
lăsate în așteptare ale istoricilor literari, mai răbdători prin natura lor. l În CONVORBIRI LITERARE nr. 7, ne-am oprit la Florin Faifer, totdeauna de citit atît pentru temeinicia documentării, cît și pentru că scrie bine, deloc plicticos-belferește. Articolul lui de la rubrica „pluta de naufragiu”, intitulat Benedictinul, salvează din valurile timpului un personaj demn de atenție, istoricul Gheorghe Bezviconi (1910-1966). Biografia lui, așa cum ne-o prezintă Florin Faifer, e semnificativă pentru epoca în care i-a fost dat să trăiască. Fiul lui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
în două luni, la 23 de ani, și repudiat) nu e autorul, atunci există și posibilitatea ca soția lui, Clementine (o, my darling...) să se fi ascuns în spatele anonimatului. Povești de vacanță... Lanțuri de partid și minuni județene Există o rubrică în NAȚIONAL pe care Cronicarul o citește cu nealterată plăcere, Scriitor la ziar, de Tudor Octavian. Ceva între foileton, schiță și fapt divers eternizat în povestire după o rețetă de autor. Tudor Octavian ține această rubrică de ani de zile
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
minuni județene Există o rubrică în NAȚIONAL pe care Cronicarul o citește cu nealterată plăcere, Scriitor la ziar, de Tudor Octavian. Ceva între foileton, schiță și fapt divers eternizat în povestire după o rețetă de autor. Tudor Octavian ține această rubrică de ani de zile, cu un umor bine strunit și cu o plăcere de a povesti pe care scrisul zilnic n-a tocit-o. Să povestești vreuna dintre jucăriile acestea sclipitoare, îi omori hazul, să o citezi în întregime, nu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
cu un umor bine strunit și cu o plăcere de a povesti pe care scrisul zilnic n-a tocit-o. Să povestești vreuna dintre jucăriile acestea sclipitoare, îi omori hazul, să o citezi în întregime, nu încape în calapodul acestei rubrici. Printre cele mai izbutite schițe ale scriitorului la ziar este cea intitulată Numai calități, tipărită în nr. 1986 al ziarului. l Dispută cu iz de circ în PSD. Noul secretar general al partidului, Dan Matei Agathon, a dat ucaz să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
Rodica Zafiu Despre situația ambiguă a diminutivelor românești am scris de mai multe ori în această rubrică, dar subiectul continuă să fie actual, ilustrat de noi mode, ticuri și tendințe. Formate cu mare ușurință, respinse de registrul înalt, devalorizate prin excesul afectiv, revenind prin ironie, diminutivele sînt aproape întotdeauna marcate stilistic. Cîte o formă se banalizează însă
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
clare valori afective, mai ales un transfer de conotații semantice ( de la ideea de copil mic, de obicei redată prin diminutive, la aceea de mamă a bebelușului). Diminutivul e folosit de mai multă vreme cu această valoare specială, mai ales în rubricile destinate tinerelor mame, în baza unei intimități cu publicul-țintă: "Rubrica pentru mămici - rubrica magazin de educație maternă" ( tvr.ro/buna-dimineata); "Sfaturi pentru mămici" ( portalweb.3x.ro); "Gimnastica gravidei și a proaspetei mămici" ( materconsult.ro); "Dragi viitoare mămici" ( desprecopii.com) etc.
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
de la ideea de copil mic, de obicei redată prin diminutive, la aceea de mamă a bebelușului). Diminutivul e folosit de mai multă vreme cu această valoare specială, mai ales în rubricile destinate tinerelor mame, în baza unei intimități cu publicul-țintă: "Rubrica pentru mămici - rubrica magazin de educație maternă" ( tvr.ro/buna-dimineata); "Sfaturi pentru mămici" ( portalweb.3x.ro); "Gimnastica gravidei și a proaspetei mămici" ( materconsult.ro); "Dragi viitoare mămici" ( desprecopii.com) etc. Sinonimia cu sintagma ( nu mai puțin clișeizată, dar necesară) "tinere
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
Sinonimia cu sintagma ( nu mai puțin clișeizată, dar necesară) "tinere mame", se poate ilustra prin variații stilistice contextuale: "Programul intitulat « Filme pentru mămici» prezintă în trei după-amieze pe saptămână filme agreate de tinerele mame" ( cuvlibdeva, 2002 /2/ 3091). Dacă în rubricile de specialitate jargonul infantil e normal, în context referențial-politic, în combinație cu lexicul juridic și administrativ, cuvîntul mi se pare că sună destul de discordant: "Ordonanța rămâne retroactivă pentru că în prevederile ei vor fi cuprinse și mămici care se vor fi
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
realității nu era o minciună, ci un joc reflexiv al imaginației creatoare despre ceea ce este realitatea și ce nu este însă poată să fie. În narațiunea estetică a Mirelei Roznoveanu apare Toni, un tip deștept care vinde ziariștilor idei de rubrici atractive. Paul și Toni se uită la o tînără înconjurată de admiratori: "«Cine era țipă?» Paul era iritat de comentariile în doi peri ale lui Toni. Chiar încerca să-l ia pe Toni peste picior care părea hipnotizat de femeia
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
caz, inițiativa Elisabetei Lăsconi și a "Adevărului literar" e de toată lauda. l Nu prea des îi e dat Cronicarului să citească în reviste un text de frumusețea celui semnat de Ioan Es. Pop în "Ziua literară" nr. 58, la rubrica " De ce m-am făcut scriitor?". Iată doar o bucățică din bijuteria confesivă: Am avut în copilărie doi boi mari și triști, pe care i-am dus ani la rând la pășune și lângă care am citit tot ce se putea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
Ileana Mălăncioiu, Ștefan Agopian, Al. Cistelecan, Gabriela Adameșteanu, Daniel Vighi, Adriana Babeț, Nichita Danilov, Angela Marinescu, C.D. Zeletin (sînt primii care îi vin în minte, dar lista e mult mai lungă și de pe ea lipsesc, din modestie, cei care au rubrici în revista noastră). Poț fi sau nu de acord cu ideile sau argumentele lor, te pot enerva uneori, dar niciodată nu sînt plicticoși fiindcă scriu bine, expresiv, cu personalitate și chichirez. E și cazul lui Dan C. Mihăilescu, fenomenal prin
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
pot enerva uneori, dar niciodată nu sînt plicticoși fiindcă scriu bine, expresiv, cu personalitate și chichirez. E și cazul lui Dan C. Mihăilescu, fenomenal prin energia cu care se achită de ritmicele-i obligați: zilnic (cinci din șapte) la Pro-TV, rubrică săptămînală în "Ziarul de duminică" și tot săptămînal face (singur) suplimentul "Litere, Arte , Idei" al "Cotidianului". Plus colaborări la alte reviste culturale, prefețe, traduceri, lansări... Într-un interviu luat de Radu Constantinescu în Tribuna nr. 19, la întrebarea ce sacrificii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
teribilă, "mă dăruiesc (sau mă ratez?) cu fervoare". Singurul inconvenient al freneticei activități publicistice pe sticlă și pe hîrtie ar fi că nu mai citește de plăcere ci din obligațe. Așa se explică și de ce a inițat în "LA&I" rubrica interesantă mereu " Cînd ați citit ultima carte de plăcere?" în care criticii profesioniști răspund fără excepțe că și-au pierdut voluptatea lecturii inocente și că citesc cu creionul în mînă și perspectiva cronicii literare în față. Asta face parte din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
și sobru articulată: "Crud tipar în ghips malefic/ Ploaie rece-n trupuri fine/ Arde ceasul din perete/ Ochiul alb al rugăciunii/ Om de lemn sub împăcare". ( Lucian Pop, Baia Mare) * Cum nu vă putem publica în spațiul și așa insuficient al rubricii, cele patru poeme apărute cu erori de tipar în volumul Vis fără somn, vă sugerăm în schimb să faceți cu răbdare corecturile pe fiecare exemplar ce urmează a fi dăruit cu dedicație. Altfel, ar fi un act de suavă nepolitețe
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
rolul negației sau al prefixelor negative, care sugerează că autorii lor propun singura excepție de la o regulă generală: "Angajăm tinere pentru videochat neerotic" (RL 3875). Din punct de vedere strict lingvistic, extrem de interesante rămîn numele de profesii utilizate în anunțuri. Rubricile de oferte de serviciu cuprind, alături de vechile terminologii ( motostivuitorist), multe inovații neoficiale, care ilustrează tendințele uzului. Găsim repetîndu-se frecvent derivatul pizzar - "pizzar cu experiență" (RL 3875) , pe care l-a înregistrat recent Camelia Ușurelu într-un articol dedicat chiar acestui
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
a fost calitatea de cronicar gastronomic. Din câte aflăm, Păstorel a fost și este singurul scriitor autor a peste 200 de cronici gastronomice publicate În țară, dar și peste hotare. Mai ales, În ultimii ani din viață, Păstorel a avut rubrici În publicațiile Magazin, Glasul patriei, La Roumanie nouvelle și La Roumanie d'ajourd'hui. Cronicile lui erau atractive, presărate cu poante, descrieri În imagini alese, sclipitoare, scrise În versuri sau În proză, În limbile română sau franceză. Adeseori cronicile sale
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
și clima. - În București cine vă vizita? - Cei mai buni prieteni au fost totuși studenții lui. - Așa cum îl am eu în amintire, era o personalitate multilaterală. - Nu era numai matematician, ci și un umanist. După moartea lui Călinescu a avut rubrică în Contemporanul. Scria cu mare ușurință. Unele dintre articolele sale aproape că nu aveau ștersături. - Cum comunicați cu dânsul? - Să știți că ne mai și certam! Eram două temperamente complet diferite. Pe deasupra, eu nu înțelegeam nimic din matematică, dar pe
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
cînd, pe fondul respingerii ideologiei internaționaliste a sovieticilor, la putere și pînă spre mijlocul anilor ^60, au reînviat fantomele naționalismului autohton. Nu fără legătură cu scrisoarea de la cititorul nostru, am publicat și un comentariu redacțional � pag. 32, în cuprinsul rubricii Revista revistelor) despre un lung și tendențios studiu al dlui Mihai Ungheanu consacrat soartei romanului Delirul de Marin Preda, care, în viziunea naționalistă a autorului studiului, ar fi fost victima unei cabale kominterniste, cu atașuri în presa culturală bucureșteană. Studiul
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
oară. l Scrisori inedite către Caragiale de la Delavrancea (11 aprilie 1858 - 29 aprilie 1918, așadar se împlinesc 145, respectiv 85), de la Marye, soția lui și de la juna Cella publică AXIOMA de la Ploiești, singura revistă culturală din țară care tipărește o rubrică (foarte bună!) de șah. În nr. 4 pe care-l avem sub ochi, în rubrica de șah cu pricina, a dlui Florin Voiculescu, este reprodusă o frumoasă poezie a lui Ion Pop din Biata mea cumințenie, 1969, care face elogiul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
se împlinesc 145, respectiv 85), de la Marye, soția lui și de la juna Cella publică AXIOMA de la Ploiești, singura revistă culturală din țară care tipărește o rubrică (foarte bună!) de șah. În nr. 4 pe care-l avem sub ochi, în rubrica de șah cu pricina, a dlui Florin Voiculescu, este reprodusă o frumoasă poezie a lui Ion Pop din Biata mea cumințenie, 1969, care face elogiul modeștilor pioni. Între șahiști fie vorba, din elogiu lipsește o singură însușire a pedestrașilor șahului
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
că sunt extraordinare, că ele îl exprimă doar pentru că și-a pus tot sufletul în ele, și încântat de întâmplare să spere sincer că lumea asistă la nașterea unui geniu. De cele mai multe ori, din păcate, nu este vorba de așa ceva. Rubricii acesteia i se adresează lume de toată mâna, cei mai mulți veleitari, agramați, candizi, persoane cu afecțiuni nervoase ce își îmbânzesc frustrările în versuri fără poezie, fără șansă, fără nici un viitor. Rar de tot se întâmplă vreo minune, și atunci luăm autorul
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
dar semnificative, trec de asemenea neamendate critic. Să mă explic. Nu mă refer la acele mediocre apariții care umplu rafturile librăriilor, rod al unor edituri la rîndul lor mediocre. Uita- ți-vă pe lista pe care o publicați săptămînal la rubrica intitulată Am primit la redacție și veți număra dv. înșivă destule. Mă refer la cărți care, în prostia sau eroarea lor, devin un pericol public. Iată: n-am văzut nicăieri (și eu citesc ori măcar răsfoiesc lunar vreo două duzini
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
contrariile, punându-le mereu să se bată între ele. Romanul atinge apogeul, când, ajungându-se la o mare ciocnire, cele trei termină cu orânduirea silnică a babei. În gospodărie se instaurează ordinea cea nouă a tinerelor interese. E ca la rubrica Fapte Diverse. Omor premeditat. Cum se întâmplă, în satul cutare, la ora cutare, numitele x,y,z, cunoscute în comună pentru certurile lor zilnice, au pus la cale uciderea soacrei lor lovind-o cu capul de toți pereții... ( nota noastră
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]