2,459 matches
-
istorico-literare (Perpessicius - De la Napoleon la „Oda în metru antic”, Octav Șuluțiu - Literatură sau literaturi, Adrian Marino - Vechi traduceri românești, nesemnalate încă, din Lord Byron, Ahasver în literatura română). Se publică și memorialistică: E. Lovinescu - Memorial universitar, Ion Petrovici - Amintiri etc. Rubrica permanentă „Fapte și comentarii” reflectă polemicile și dialogurile cordiale cu revista „Saeculum”, condusă de Lucian Blaga, cu „Revista Fundațiilor Regale”, condusă de D. Caracostea, ulterior de Camil Petrescu. Aici sunt găzduite cuvântul rostit de Tudor Arghezi la avanpremiera piesei Mioara
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
renunță la critica literară, iar succesorul său, A. Bădăuță, nu reușește să mențină la un nivel comparabil oficiul asumat și în 1928 îl cedează lui Const. D. Ionescu, înlocuit, la rândul său, în 1932, de Ovidiu Papadima. Din acest moment rubrica prinde consistență, dar în 1938 e părăsită și de noul titular, temporar fiind susținută de Octav Șuluțiu (1940-1941). Prin ultimul deținător, Nicolae Roșu, cronica literară devine o rubrică de scandal. Cronica dramatică e asigurată, timp de aproape opt ani (decembrie
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
poeți ca Pericle Martinescu, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna. Tot cu versuri colaborează N. Popescu-Meriș, B.B. Cedan, Stel. Sterescu, Eugen Brumaru, Luchian Neri ș.a. Proza este prezentă doar prin câteva schițe și povestiri de factură sentimentală sau istorică. Destul de cuprinzătoare este rubrica de critică literară a revistei, în care sunt comentate noile apariții editoriale. Astfel, N. Cristinoiu scrie, între altele, despre Europolis de Jean Bart și despre Camere mobilate de Damian Stănoiu, M. Ilovici prezintă romanul Fecior de slugă de N. D.
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
e prezent cu câteva pagini memorialistice (Jurnal și Eu). Critică literară este bine reprezentată. Tiberiu Iliescu, C. Panaitescu, Lucian Boz, F. Aderca, Al. Robot, Dan Petrașincu, Miron Radu Paraschivescu, Gherasim Luca scriu articole de opinie sau cu caracter teoretic general. Rubrică de cronici și recenzii e susținută îndeosebi de I. Mihăescu, care se ocupă, printre alții, de Ion Călugăru, N.D. Cocea, Panait Istrati, Emil Cioran, Neagu Rădulescu, Horia Stamatu, Dragoș Vrânceanu, Vladimir Cavarnali, D.V. Barnoschi, C. Stere, Lucian Boz, H. Bonciu
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
de revendicare ideologică, în virtutea categoriilor estetice de satiră și utopie practicate de cei doi autori). Apar voci susținând un discurs ideologic marxist explicit: Ion Vitner, Mihai Novicov. Se fac traduceri din lirica rusă. Cronică plastică este semnată de Eliza Repețeanu. Rubrică „Vitrină cărților” cuprinde cronici, recenzii, semnalări de carte. Alți colaboratori: Marin Sârbulescu, Eugen B. Marian, Gh. Niculiță. C.Tt.
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
spirituală a imaginii turistice a țării. Faptul se reflectă chiar în rubricile sale: „Creion”, apoi „Homo viator”, cuprinzând scurte editoriale, evocări și însemnări de Pop Simion, „Vatra”, „Datina și dorul”, „Etnos și dăinuire”, consacrate obiceiurilor și tradițiilor populare românești (ultima rubrică fiind susținută de Vasile Vetișanu), „Ochiul cinematografic”, al cărei titular a fost multă vreme Romulus Rusan, „Limba noastră-i o comoară”, semnată, în 1988-1990, de Dan Slușanschi, „Musafirul nostru”, unde pot fi citite interviuri cu Al. Rosetti, Al. Balaci, Corneliu
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
Antologia rușinii”, care va face carieră în presa exilului, semnalând, prin textele citate, treptata abdicare și compromisurile oamenilor de cultură față de regimul comunist. În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul 14/1953 rubrica „Situația politică” e asigurată de Grigore Gafencu (Moartea lui Stalin, Depoziția d-lui Grigore Gafencu - în procesul de la Berna ș.a.); i se alătură Eftimie Gherman, Gabriel Bădărău, N.I. Herescu, Octavian Nandriș, N.A. Gheorghiu. Editorialele lui Virgil Ierunca, a cărui prezență
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
reproduc texte de O. Goga (În vinerea Patimilor), căruia i se dedică versuri și elogii. În numărul 1/1937 Pavel Bellu publică poezia Tristețe, semnătura acestuia fiind tot mai des întâlnită după 1939, când se deschide în pagina a doua rubrica „File de calendar literar”, la care colaborează Petru Sfetca, Pavel Butan, Gh. C. Croitoru, Ion I. Mioc, Leonida Secrețeanu, Grigore Bugarin, Mircea Șerbănescu, Mihai Novac. Se scrie despre vizita lui N. Iorga la Lugoj și este comemorată o jumătate de
ROMANUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289359_a_290688]
-
în 1997, din colegiul redacțional al revistei „Origini - Romanian Roots”, editata de poetul Gabriel Stănescu. Aici îi apar eseuri, recenzii și, sub pseudonimul Crazy Horse, susține rubrică „Prima verba”, cu îndrumări pentru tinerii poeți români. În paginile publicației inițiază și rubrică „Texte paralele”, unde, în formula bilingva, sunt promovate versuri de poeți români, traducerea în engleză fiind iscălita de asemenea cu un pseudonim, Heathrow O’Hâre. Din 2000 este redactor la „Caiete internaționale de poezie - Internațional Notebook of Poetry”, anuar scos
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
literatura”, R.m. găzduiește scrieri de nuanță preponderent sămănătorista și ortodoxista, studii, reportaje, interviuri, destinate, toate, unei polemici antisemite și promovării unui naționalism uneori exagerat. Sunt tipărite versuri de Marta D. Rădulescu, Const. I. Goga, Radu Gyr, Ion Stănescu-Max, Grigore Bugariu. Rubrică „Cronică rimata” publică poeme semnate Palas. Scriu proza Marta D. Rădulescu (narațiuni de factură mitico-simbolică, precum și fragmente de român), Mihail Lungianu (texte care mizează pe simbolic) ș.a. Conform orientării stabilite de Marta D. Rădulescu în articolul-program Pentru confrați - un apel
REVISTA MEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289230_a_290559]
-
Eu și Europa”, „Sentinela”, „Porunca vremii”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” (unde în 1942-1944 ține și cronica de poezie), „Decalog”, „Pagini literare” (Turda), „Convorbiri literare”, „Meșterul Manole” (rubrica „Jurnal literar”), „Basarabia literară”, „Vremea”, „Dacia rediviva”, „Bacăul” (unde redactează în 1942-1943 rubrica „Însemnări”) ș.a. Primul volum de versuri al lui Ș., Trecere prin alba poartă, apărut în 1938, vestea un poet vitalist, al extazului solar. Într-un Cântec de pornire la drum autorul se recomandă: „Mai plin de soare necunoscut și cald
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
și o rubrică de reflecții asupra confruntării între valori și a valorilor cu idealul, „Între oglinzi paralele”; deschisă de Paul Zarifopol cu Două cariere (despre Voltaire și Goethe) și încheiată de Perpessicius, cu Interdevorarea intelectualilor, în restul numerelor și această rubrică fiind susținută tot de Camil Petrescu - sub semnătura C. Pietraru, sau fără semnătură, dar inconfundabil - cu microeseuri febrile, precum Deștepții și inteligenții - aici lansează distincția, care a făcut carieră, între deșteptăciune, obiect al cultului la români, ca abilitate a învârtelii
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
prim-redactori : Cassian Mihăilescu (1942), Constantin Nani (1943). Nu este indicat colegiul de redacție și, în primii ani, cele mai multe articole nu sunt semnate. Literatura și evenimentele culturale sunt prezente în pagina a doua, iar viața cea mai lungă o are rubrica „Nuvelele «Serii»”. Pe parcursul anilor 1937 și 1938 au apărut în foileton câteva romane, precum și multe nuvele comerciale traduse, ulterior fiind incluse în sumar și transpuneri din proza lui Guy de Maupassant (Aventura din tren, Doamna Hermet, Odinioară, Între dragoste și
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
în februarie 1938. Mobilizat în octombrie 1939 în Regimentul 22 Infanterie de la Fontainbleau, e luat prizioner la Méry-sur-Seine în iunie 1940, însă în mai 1941 reușește să evadeze. Sub ocupație scrie la „Méridien”, o revistă a Rezistenței, în care deține rubrică criticii de poezie, ia parte la alte acțiuni ale Rezistenței, experiența care îl va marca. Debutează editorial cu versurile din Commémorations (1937), urmate de Un Jour et une nuit (1938). În 1947, în ,,Revista literară”, condusă de Miron Radu Paraschivescu
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu obiectivele de referință/competențele specifice și conținuturile vizate. Planificările pot fi întocmite pornind de la următoarea rubricație: În tabelul de mai sus: * Unitățile de învățare reprezintă titlurile (temele) stabilite de către profesor. * În rubrica Obiective de referință/Competențe specifice se trec numerele obiectivelor de referință/competențelor specifice din programa școlară. * Conținuturile selectate sunt cele extrase din lista de conținuturi a programei. * Numărul de ore alocate se stabilește de către profesor în funcție de experiența acestuia și de
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
evaluare. Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învățare. Proiectul unei unități de învățare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricație: În tabelul de mai sus: * În rubrica Conținuturi apar detalieri de conținut necesare în explicitarea anumitor parcursuri. * În rubrica Obiective de referință/Competențe specifice se trec numerele obiectivelor de referință/competențelor specifice din programa școlară. * Activitățile de învățare pot fi cele din programa școlară, completate, modificate sau chiar înlocuite de altele, pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
vor adăuga acum, între alții, Eugène van Itterbeek, Rodica Grigore, Carmen Popa, Diana Câmpan, Daniel Deleanu și Ioana-Narcisa Crețu. De altfel, structura rubricilor seamănă cu aceea din perioada 1972-2000, cu unele compliniri. De pildă, un centru de interes îl constituie rubrica „Un poet pe lună”, inaugurată, în numărul 1/2000, cu Mircea Ivănescu (despre care scriu Mircea Tomuș, Ștefan Stoenescu, Vasile Avram și Ioan Mariș) și continuată cu grupaje similare, dintre care se disting acelea dedicate lui Iustin Panța (6/2001
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
găsește la București. O prezență de lungă durată, între 1888 și 1895, este și aceea a lui G. Bogdan-Duică, redactor care semnează în T. articole politice, culturale și de istorie, cronici literare, recenzii și însemnări, traduceri și preia de la Slavici rubrica „Revista literară”. Cu articole politice, de economie, pedagogie și de critică literară au mai colaborat Septimiu Albini, I. Russu-Șirianu (între 1891 și 1895), Zacharia Boiu, Eugen Brote, D. Comșa, Al. Grama, L. Albini, Augustin Bunea, A. C. Domșa. Literatură dau și
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
în 1969. În răstimp lucrează ca lăcătuș, tâmplar (1958-1959), conductor arhitect (1962-1965), redactor la „Viața studențească” și „Amfiteatru”. Din 1975 va fi șef de secție, apoi secretar de redacție la „Flacăra”. După 1989 intră redactor la „România liberă”, unde susține rubrica „Dus-întors”, iar mai târziu la „Academia Cațavencu”, semnând și rubrica „Scriitor la ziar” în cotidianul „Naționalul”. Debutează la revista „Luceafărul”, în 1962, iar editorial cu prozele scurte din volumul Povestiri diferite, apărut în 1968. Proza lui T. este ironică și
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
de Șerban Cionoff, Marcel Petrișor, Ioan Petru Culianu, Aureliu Goci, Radu Călin Cristea, Mihai Dascal, Victor Ivanovici, Dumitru Micu, Paul Drogeanu, Constantin Sorescu, Mihai Coman, Mircea Vasilescu. Cu timpul, datorită unei colaborări consecvente și având un profil unitar, se permanentizează rubrica „Arhiva”, susținută de Nicolae Scurtu cu documente literare (scrisori, acte etc.), o rubrică de interviuri la care sunt invitați Șerban Cioculescu, Al. Rosetti, Alexandru Piru, Iorgu Iordan, Marin Preda, „Revista revistelor”, „Cronica plastică” și „Cronica muzicală”, foarte rar „Poșta redacției
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
din generații mai vechi sau mai tineri: Aurel Jiquidi, Ligia Macovei, Perahim, Florica Cordescu, Ross, George Voinescu, Tia Peltz, I. Popescu-Gopo, Benedict Gănescu, Adrian Lucaci, Nell Cobar, Eugen Taru, Denis Grebu, Al. Clenciu, Val Munteanu ș.a. În 1977 se introduce rubrica „Scriitorii se prezintă”, alcătuită dintr-o suită de însemnări aparținând lui Marin Sorescu, Radu Cosașu, Ninei Cassian, lui Romulus Vulpescu și Dan Deșliu. În numărul 6/1979, la moartea lui Aurel Baranga, Manole Auneanu îi consacră articolul La revedere, meștere
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
ocol (procuror) la Hârșova. Trimite proză narativă și „fiziologii” la „România liberă”, unde din decembrie 1880 colaborează permanent, devenind cronicarul literar, teatral și artistic al ziarului; îi apar aici și versuri, nuvele, pamflete, note, corespondențe. Ceea ce individualizează prezența sa e rubrica „De las palabras”, devenită „Palabras”, în care folosește pseudonimul Don Padil; mai semnează Zadig, Discerniu, Crai nou et comp., Placido etc. Transferat în 1881 la Tribunalul din Târgoviște, renunță după câteva luni la magistratură, profesând avocatura la Focșani, dar stă mai
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
și de D. Ciurezu (din Kuprin) sau de Ioan Cazacu (din Merejkovski). La rubrică de teatru sunt găzduite fragmente din comedia Păcală de Horia Furtună, piese într-un act semnate de Ion Foți și de Romulus P. Voinescu (uneori coautori). Rubrică de istorie, intitulată „Din trecutul nostru”, este ținută de Nestor Urechia (și sub pseudonimele N. Pan și Stroe Milescu), dar mai ales de Em. C. Grigoraș, care publică prezentări ale lui Dimitrie Cantemir, reproducând și fragmente din Istoria ieroglifica, a
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
biografie (Lascăr Catargi), N. Steinhardt (Admiratorii domnului Paul Valéry și Un mare critic burghez: d. Eugen Lovinescu), A. Gârdea (Elementul burghez în opera lui Thomas Mann). Apar recenzii despre Duminică Orbului de Cezar Petrescu, Oameni excepționali de F. Aderca ș.a. Rubrică „Cronică engleză” este susținută de N. Steinhardt. Alți colaboratori: Al. Bălan, V. Dănilă, I. Kirmaier. C.Tt.
REVISTA BURGHEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289185_a_290514]
-
versuri. A. Nora și Constantin Nottara dau câte o nuvelă, iar lui Bogdan Ionescu i se tipărește o conferință ținută la Ateneul Român, Formarea lumilor din Univers. Nemulțumiți că „graiul adevărat românesc este mereu bătut de valurile străinismului”, redactorii propun rubrica „Pagini uitate” (deschisă de publicarea Predosloviei lui Grigore Ureche), văzută ca mijloc potrivit de îmbogățire a limbii, ce trebuie căutată „mai nimerit în limba mai veche, decât în idiomul străin”. Cele mai importante pagini sunt însă Amintirile despre Eminescu de
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]