288 matches
-
revenit în Țara Românească, aducând cu ei obiceul gurbanului (vezi mai jos secțiunea Obiceiuri, folclor, religie), împrumutată de la populațiile din Bulgaria, precum și unele cuvinte bulgărești care în Oltenia se păstrează numai în vorbirea lor. În Țara Românească și în Moldova, rudarii au avut statutul de robi, ca și romii în general, până la eliberarea lor completă în 1855 (Moldova) și în 1856 (Țara Românească). După dezrobirea romilor a pornit un nou val de migrare, mai însemnat, băieșii răspândindu-se în toată Europa
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Centrală. În Bulgaria s-au așezat mai ales după dezrobire. În arhive din Serbia se găseau la începutul secolului al XX-lea documente din prima jumătate a secolului al XIX-lea ce atestau intrarea în țară a unor grupuri de rudari care fugeau din robie. În Serbia de vest, Emil Petrovici a găsit în 1938 „țigani românizați” pe care i-a identificat după grai ca veniți din Muntenia. Înainte de a ajunge aici, ar fi stat o vreme în Banat, după cum reiese
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
etnonime, nu toate fiind folosite de ei înșiși. Sunt și unele care sunt endonime în unele comunități de băieși și exonime în altele. În România sunt cunoscuți cu denumirea de băieși sau băiași în Ardeal, băniași în Banat, cea de rudari este specifică Olteniei și Munteniei, iar în Moldova se numesc aurari sau lingurari. În Oltenia se mai numesc și albieri, rotari și corfari (de la „corfă”, cuvânt regional pentru „coș”). În Bulgaria sunt numiți mai ales "rudari", uneori cu varianta "ludari
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
în Banat, cea de rudari este specifică Olteniei și Munteniei, iar în Moldova se numesc aurari sau lingurari. În Oltenia se mai numesc și albieri, rotari și corfari (de la „corfă”, cuvânt regional pentru „coș”). În Bulgaria sunt numiți mai ales "rudari", uneori cu varianta "ludari", dar și "lingurari", "kopanari" (de la "kopanka" „covată”), "vretenari" (de la "vreteno" „fus”), "aurari" sau "baeši". În Serbia, acest grup etnic este cunoscut sub denumirea de "banjaši", "lingurari", "kašikari" (de la "kašika" „lingură”) "koritari" (de la "korita" „albie”) sau "rudari
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
rudari", uneori cu varianta "ludari", dar și "lingurari", "kopanari" (de la "kopanka" „covată”), "vretenari" (de la "vreteno" „fus”), "aurari" sau "baeši". În Serbia, acest grup etnic este cunoscut sub denumirea de "banjaši", "lingurari", "kašikari" (de la "kašika" „lingură”) "koritari" (de la "korita" „albie”) sau "rudari". Tot în Serbia se mai folosește și termenul "karavlasi" (singular "karavlah", cuvânt turcesc însemnând „valah negru”). Această din urmă denumire este generală în Bosnia și Herțegovina. În maghiară denumirea lor este "beások" (singular "beás"), iar în Croația "bajaši" și "ludari
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
caravlahi”. În Slovacia s-a vorbit despre „țigani vorbitori de română” sau „albieri români”. În rândul cercetătorilor este o oarecare ezitare în privința alegerii unui etnonim general, dar există preocuparea de a găsi unul cât mai potrivit. Cei români folosesc termenul „rudari” pentru cei din România și Bulgaria, iar cei bulgari operează cu aceeași denumire. Saramandu (1997) folosește sintagma „țigani de limbă românească”. În literatura de specialitate sârbă se caută generalizarea termenului "banjaši" (vezi volumul colectiv Biljana Sikimić (coord.), "Banjaši na Balkanu
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
și calificare. Pentru cei care ar vrea să trăiască din meseria tradițională, practicarea acesteia este împiedicată și de dificultatea cu care ajung să procure lemn, neavând păduri în proprietate și nici mijloace de a cumpăra lemn. În România se întâlnesc rudari care lucrează în domeniul lemnului, dar la exploatarea mai mult ilegală și transportul acestuia. Unii au căruțe, cal (cai) și eventual ferăstrău cu lanț. Aceștia exploatează și scot lemnul din pădure. Câțiva mai bogați au camion cu care îl transportă
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
aceleiași etnii). Aceasta este încălcată numai excepțional, de relativ puțin timp, mai mult în direcția populației majoritare, de către unii care au un mod de viață asemănător cu cel al majoritarilor. Și mai rar se întâlnesc căsătorii între băieși și romi. Rudarii din Bulgaria, Serbia și, în România, cei din Oltenia și Muntenia, practicau încă după anul 2000 sacrificarea rituală a unui animal, cu scopul vindecării unor boli sau în cadrul unor sărbători. Jertfa, ospățul, ca și animalul sacrificat se numesc „curban” sau
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Bulgaria, Serbia și, în România, cei din Oltenia și Muntenia, practicau încă după anul 2000 sacrificarea rituală a unui animal, cu scopul vindecării unor boli sau în cadrul unor sărbători. Jertfa, ospățul, ca și animalul sacrificat se numesc „curban” sau „gurban”. Rudarii folosesc această din urmă variantă. Denumirea vine direct din cuvântul turcesc otoman "kurban", obiceiul fiind practicat de toate populațiile balcanice devenite ortodoxe sau musulmane. La originea cuvântului este ebraicul קרבן "korban" din Tora, care și aici desemna sacrificarea rituală a
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
de asemenea cu ocazia unei sărbători, în cele mai multe comunități în ziua de Sfântul Gheorghe. Obiceiul a fost integrat în practica religioasă ortodoxă, mielul fiind identificat cu cel sacrificat de profetul Avraam în locul fiului său. În Oltenia s-a constatat la rudari și credința în ursitoare, mai puternică decât la români, existând un ritual pentru întâmpinarea lor când se naște un copil. Ființe asemănătoare cu ursitoarele apar și în basme ale băieșilor din Ungaria, cu numele de „urânde” sau „ursânde”. În cadrul obiceiurilor
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
imagini pozitive despre ei înșiși. Totuși, se întâmplă ca autoidentificarea lor să fie hibridă. Este chiar paradoxal că în unele graiuri ale lor, de exemplu în Ungaria, „bărbat, soț” se zice „țâgan”, iar „femeie, soție” - „țâgancă”. În Oltenia și Muntenia, rudarii se autodefinesc în general ca rudari sau ca români. La recensăminte se declară români, chiar dacă în unele localități sunt înregistrați ca romi. De asemenea, se identifică din punct de vedere cultural cu românii, admițând că au unele specificități, precum obiceiul
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
se întâmplă ca autoidentificarea lor să fie hibridă. Este chiar paradoxal că în unele graiuri ale lor, de exemplu în Ungaria, „bărbat, soț” se zice „țâgan”, iar „femeie, soție” - „țâgancă”. În Oltenia și Muntenia, rudarii se autodefinesc în general ca rudari sau ca români. La recensăminte se declară români, chiar dacă în unele localități sunt înregistrați ca romi. De asemenea, se identifică din punct de vedere cultural cu românii, admițând că au unele specificități, precum obiceiul gurbanului. Dintr-o cercetare limitată la
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
cercetare limitată la un singur sat cu populație majoritar maghiară din Transilvania, reiese că membrii aceleiași etnii se identifică drept romi, deși limba lor maternă este româna și sunt sau au fost ortodocși (mulți devenind relativ recent penticostali). În Bulgaria, rudarii se autoidentifică drept rudari, mulți adăugând la aceasta identitatea de români, referindu-se în primul rând la limba lor maternă, iar în cazul tinerilor care au doar o cunoaștere pasivă a limbii, la limba părinților. În Serbia sunt comunități de
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
singur sat cu populație majoritar maghiară din Transilvania, reiese că membrii aceleiași etnii se identifică drept romi, deși limba lor maternă este româna și sunt sau au fost ortodocși (mulți devenind relativ recent penticostali). În Bulgaria, rudarii se autoidentifică drept rudari, mulți adăugând la aceasta identitatea de români, referindu-se în primul rând la limba lor maternă, iar în cazul tinerilor care au doar o cunoaștere pasivă a limbii, la limba părinților. În Serbia sunt comunități de băieși care se autodefinesc
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
mitul originii. Mitologia originară a băieșilor nu este unitară, fiind influențată și de idei științifice sau pseudoștiințifice care ajung în mod vag la cunoștința lor, dar și ea are ca element comun respingerea identității rome. O afirmație auzită din partea unor rudari din Oltenia este că aceștia ar fi descendenții direcți ai dacilor. Alt mit pornește de la etimologia populară a cuvântului „rudar”, care ar fi derivat de la „rudă”. Când românii au ieșit din Turnul Babel, unii ar fi întrebat: „Śińe vińe [cu
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
mod vag la cunoștința lor, dar și ea are ca element comun respingerea identității rome. O afirmație auzită din partea unor rudari din Oltenia este că aceștia ar fi descendenții direcți ai dacilor. Alt mit pornește de la etimologia populară a cuvântului „rudar”, care ar fi derivat de la „rudă”. Când românii au ieșit din Turnul Babel, unii ar fi întrebat: „Śińe vińe [cu noi]?” și răspunsul ar fi fost „Păi și rudele noastre, rudarii”. În Bulgaria s-a consemnat credința în originea tracă
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
dacilor. Alt mit pornește de la etimologia populară a cuvântului „rudar”, care ar fi derivat de la „rudă”. Când românii au ieșit din Turnul Babel, unii ar fi întrebat: „Śińe vińe [cu noi]?” și răspunsul ar fi fost „Păi și rudele noastre, rudarii”. În Bulgaria s-a consemnat credința în originea tracă. Tot în această țară, pe baza etimologiei populare, conform căreia cuvântul „rudar” ar veni de la cuvântul slav "rod" („neam, clan”), s-a întâlnit ideea că rudarii ar fi descendenții primelor clanuri
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Turnul Babel, unii ar fi întrebat: „Śińe vińe [cu noi]?” și răspunsul ar fi fost „Păi și rudele noastre, rudarii”. În Bulgaria s-a consemnat credința în originea tracă. Tot în această țară, pe baza etimologiei populare, conform căreia cuvântul „rudar” ar veni de la cuvântul slav "rod" („neam, clan”), s-a întâlnit ideea că rudarii ar fi descendenții primelor clanuri bulgare venite în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
fost „Păi și rudele noastre, rudarii”. În Bulgaria s-a consemnat credința în originea tracă. Tot în această țară, pe baza etimologiei populare, conform căreia cuvântul „rudar” ar veni de la cuvântul slav "rod" („neam, clan”), s-a întâlnit ideea că rudarii ar fi descendenții primelor clanuri bulgare venite în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit Cristos, nimeni nu a vrut să-i facă crucea, lucru la care s-a
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
tracă. Tot în această țară, pe baza etimologiei populare, conform căreia cuvântul „rudar” ar veni de la cuvântul slav "rod" („neam, clan”), s-a întâlnit ideea că rudarii ar fi descendenții primelor clanuri bulgare venite în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit Cristos, nimeni nu a vrut să-i facă crucea, lucru la care s-a oferit până la urmă un rudar. Ca urmare, rudarii ar fi fost pedepsiți pentru vecie
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
clanuri bulgare venite în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit Cristos, nimeni nu a vrut să-i facă crucea, lucru la care s-a oferit până la urmă un rudar. Ca urmare, rudarii ar fi fost pedepsiți pentru vecie să lucreze numai lemnul. În Serbia apare ca element general venirea din România, pomenindu-se Carpații, Dunărea și Bucureștiul. Un informator povestește că satul lui a fost întemeiat de doi frați
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit Cristos, nimeni nu a vrut să-i facă crucea, lucru la care s-a oferit până la urmă un rudar. Ca urmare, rudarii ar fi fost pedepsiți pentru vecie să lucreze numai lemnul. În Serbia apare ca element general venirea din România, pomenindu-se Carpații, Dunărea și Bucureștiul. Un informator povestește că satul lui a fost întemeiat de doi frați rudari care au
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Ca urmare, rudarii ar fi fost pedepsiți pentru vecie să lucreze numai lemnul. În Serbia apare ca element general venirea din România, pomenindu-se Carpații, Dunărea și Bucureștiul. Un informator povestește că satul lui a fost întemeiat de doi frați rudari care au trecut Dunărea venind din Timișoara. Se întâlnește și mitul venirii din locuri mai îndepărtate, cu confuzii geografice: din București, Georgia, sau din Carpați, India. S-a consemnat chiar și afirmarea originii berbere. Printre caravlahii din Bosnia circulă mitul
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
între Croația și Ungaria. În toate țările unde trăiesc băieși, de regulă autoritățile statului, populația majoritară și celelalte minorități naționale și etnice îi includ pe băieși printre romi. Totuși, există cazuri în care majoritarii sunt conștienți de unele diferențe dintre rudari și alți romi, respingându-i mai puțin pe primii. În privința heteroidentificării băieșilor, constituie parțial o excepție romii simpli, care nu-i consideră de-ai lor. În Oltenia aceștia îi numesc pe rudari „caștalii” sau „caștarii” (de la "kasht" „lemn”), marcând diferența
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
care majoritarii sunt conștienți de unele diferențe dintre rudari și alți romi, respingându-i mai puțin pe primii. În privința heteroidentificării băieșilor, constituie parțial o excepție romii simpli, care nu-i consideră de-ai lor. În Oltenia aceștia îi numesc pe rudari „caștalii” sau „caștarii” (de la "kasht" „lemn”), marcând diferența ca și rudarii, prin ocupația tradițională a acestora, prin limba lor maternă, româna, și prin obiceiul gurbanului. În același timp, elitele romilor de limbă romani, la care gradul de organizare este mai
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]