21,616 matches
-
ne-am făcut altar unul din altul Și am îngenunchiat, întîi sfioși, Apoi împătimiți crud de înaltul Iubirii care-a izbucnit în flăcări roș, Încît n-am mai știut ce e rușinea, Amestecînd-o cu extazul pur, La nesfîrșit șoptind lin rugăciunea Ca toate să se bucure-mprejur: Roua să fiarbă fumegînd de-amiază, În aer fluturele să-și descheie Aripile arzînd sub snopi de raze, Ba chiar un înger să ne-aduc-o cheie Cu care să desfacem din lăcate Raiul cu plutitoarele
Noi ne-am făcut altar unul din altul… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3556_a_4881]
-
lui kierkegaard înduioșata logică se topește fiindcă e noapte. SUNT ȘI EU DE FAȚĂ Vreme în schimbare ceață și burniță omul garnisit cu o grămadă de formulări vin îngerii viața lăcrimând vin marile adevăruri judecate în pripă în cărțile de rugăciuni sunt și eu de față. VREME DE IARNĂ Ochiul minte urechea înșeală vedenia își achită datoria față de arta de a fi sau a nu fi lângă portretul lui hamlet în umbroasele păduri ale demnității de frica lupului ori a altor
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
mi-o spun noaptea înainte de a adormi în Finlanda pădurile se gândesc numai la mine și cinev a toarnă zăpadă printre copaci să fiu uitat când ies dimineața încă dormind pe ușa blocului mi se pare că lumea e o rugăciune a mea o rugăciune împlinită icoană stând strâmb pe perete nu am vacanțe nu plec peste graniță stau și scriu desenez lumi încerc să fiu îngerul păzitor al viermelui de sub trotuar amândoi săpăm cred că eu voi ajunge mai repede
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/4949_a_6274]
-
înainte de a adormi în Finlanda pădurile se gândesc numai la mine și cinev a toarnă zăpadă printre copaci să fiu uitat când ies dimineața încă dormind pe ușa blocului mi se pare că lumea e o rugăciune a mea o rugăciune împlinită icoană stând strâmb pe perete nu am vacanțe nu plec peste graniță stau și scriu desenez lumi încerc să fiu îngerul păzitor al viermelui de sub trotuar amândoi săpăm cred că eu voi ajunge mai repede ca el oriunde ce
Poezii by Ion Maria () [Corola-journal/Imaginative/4949_a_6274]
-
dincolo de libertate, alungă satana din preajma mea, vindecă-mi sufletul și mintea cea nemernică și întreg trupul. Măicuța Domnului, nu mă lăsa! Diavolii se joacă în felul acesta cu mintea mea! Ajută-mă ca să mă pot vindeca. Atinge-mă cu o rugăciune! Salvează-mă cu un sărut! Fă-mă bine! Ridică-mă de unde am căzut! Umple-mi inima cu Duh Sfânt, dă-mi binecuvântarea ta... Rupe-mă cu totul de pământ și nu mă lăsa! Măicuța Domnului, nu mă lăsa! Mistică Roză
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
se bucură că-i roșie, rotundă, și-i ușoară; Se joacă din amiază pînă-n seară, Apoi vine acasă și tiptil Se bagă-n așternuturi și așteaptă Să-i crească Îngerul la creștet, să-i îngîne, Lin mîngîindu-i ochii-nchiși, o rugăciune Cu fluturi, nasturi, și c-o rouă înțeleaptă, Și cu feliile de pîine unse cu magiun, Și cu susan în rolă, cu halviță Prelinsă, descleiată în șuvițe Sub perna lui, cu zahăr candel, bun De supt în întuneric; oh, nu
Arunci o minge-n brațele unui copil… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6117_a_7442]
-
rădăcina Lui tu să te mistui. În căutare Mai scormonești nisipuri, mai sufli-ntr-un tăciune Doar-doar să ți se-arate ceva mai acătării Rămas printre nimicuri ori numai dat uitării Din cât a fost în șoaptă rostit și-n rugăciune. O flacără în vatră la vremea înserării Ar mai putea și lumea ogrăzii s-o adune Cu sunetul găleții la trocile comune Si vorba ce se-aude trecând pe drumul țării. Iubiri și cronici, sfinte poveri la care ții S-
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
lună în tabloul lui Francis Bacon de pe Dealul Vârșețului cât timp serviciile secrete ale primăverii nu-l iau în urmărire generală l-am văzut pe Cioran pe bicicleta blindată Încearcă să învârtească străzile ca pe niște pedale lipind afișe pe rugăciunile către Dumnezeu încetinește trecerea timpului prin fulgere și tunete Aleargă între doi copii nenăscuți în realitatea spumegând urmărindu-și propriul umblet de la potop până sub clarul violet de lună
Bicicleta Cioran by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/6351_a_7676]
-
cu streașină de care-atârnă vâscul magic, pendula și vâscul, un gong din care cad cifre portocalii și litere. Si nici un fir de praf nu s-a desprins din stelele înmugurind matern. O farfurie albastră care strânge lacrimi de candelă și rugăciuni. toarce un fir ce dă balans.
Sfânta Ecaterina by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/6431_a_7756]
-
rămân aruncat între ceruri și fără întoarcere. și eu ușor, ușor, ca un zmeu de hârtie creponată, mă ridic în cerul de primăvară și lumea, jos, jos, își frânge marginile ca vârâtă într-un sac. și mă așez ca pentru rugăciune între nori, au fost doar carnea peste trupurile roase de vânturile aspre el se așază și-și umezește degetele în ochii lor. de foarte aproape un cal mort îi veghează. în spatele calului o imensă întindere de trandafiri sălbatici. o liniște
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/6527_a_7852]
-
dinăuntru de fantasmele proprii; De asta florile creșteau singure Semințele sălbăticite izbucneau de sub pielea oglinzii Mici monștri care amușinau cu boturile lor cerul; O, '................! Cerul era umed, igrasios, îngerii se dezlipeau Ca abțibildurile lipite provizoriu Cu limba, Lunecau de pe înălțimile rugăciunii Ca de pe tobogan Oamenii îi îmblînzeau Îi foloseau ca îngeri de companie. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe Cerșea la poarta dinspre sud, pe acolo pe unde ieșeau din oraș Învinșii. În coșul de gunoi a aruncat zdreanța
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
spun un cîntecel cu stomacul întors ca al vitei intimitatea luptei tale o voi cunoaște voi amîna ușurința de a înțelege „femeie care te acordezi cu gura poetului / acest torent de mîl senin" perna ta se umflă în noapte și rugăciunea stinsă a inimii nu-l poate opri nici virtutea ce are darul prostesc de a înlătura viața tu culegi un fruct din pomul pe care-l studiam pe-atunci cu știința ridicolă a unui tîmplar iar cînd am văzut în
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
care de mai bine de-un veac le unește la plecare doi gemeni trăgeau de-un picior păianjenul uriaș din fața Galeriei de Artă invitându-l să se-adăpostească de arșiță până la toamnă, vizavi, la Nôtre Dame într-o carte de rugăciuni am pedalat de parc-aș fi hălăduit pentru vecie înhorbotată pe-o pânză proaspăt ieșită din mâna lui Boticelli de pe Major Hill, pe podul Alexandra, pe lângă Lacul Poveștilor, pe Champlain, pe insula Reginei Victoria, la Cascadă, la digul din Parcul
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
nu a visat niciodată. Chiar nu mai este nimic de făcut. Prea multe s-au adunat; prea ușoare au devenit multe și toate împleticite semănând cu altcineva. Cârja care nu vrea să ne mai sprijine sau ajute. O rugîciune O rugăciune Maicii preacurate Sfințeniei sau vărului Ioan Cel ce ne botezase în Iordan Plătind cu capul dansul Salomeei. Dezmățul ce revine ciclic și nu stă Mai actual ca astăzi mâine pentru că Plăcerea și Puterea sunt surori Care ucid de seara până-n
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
Salomeei. Dezmățul ce revine ciclic și nu stă Mai actual ca astăzi mâine pentru că Plăcerea și Puterea sunt surori Care ucid de seara până-n zori. Acoperind de-a valma orice gând Al zorilor trecând la rând Găsindu-ne smeriți în rugăciune Sătui de vuiete și alungați de lume. Astronauți inegali Prietenul meu Cezar atât de vehement cu nedreptatea Din fragedă pruncie și până la mormânt. Tineri eram la Baaad și-n-tot ținutul Canaan Fiecare dotat cu norocul și determinarea lui. Când am survolat
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
de la stîne Ca să le dea plăceri anume numai lor, Înghesuindu-le în scorburi cu pridvor; Iar bravi pitici fac tumbe înțelepte Și umplu cu năzbîtii vechi iatace În care gingașe și cam buimace Prințesele încep să se deștepte, Bolborosind dulci rugăciuni și aspre șoapte În timp ce-și spală degetele-n lapte...
Poveștile n-au cum să se termine… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7289_a_8614]
-
Milesianul stă pe lijanca pe care a murit bunicul tău, Tutov. Masează pielea copilului cu ulei de cătină, iar cu degetul în albie îți spune "Ninucika, apa e totul". Tu știi, apa e mâna dreaptă, apa e oracolul, apa e rugăciunea de seară pe care o învățăm de mici, de mici ne învață preoții cu odăjdiile ude. Îmbrățișând milesianul îi spui: "Adu-mi biberonul cu lapte pentru copil și nu mai sta cu picioarele goale pe ciment!" Ninucika, tu îi pui
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
știi că sora ta se înalță precum un zid de ispitire între tine și Dumnezeu ea dansează deasupra minții tale ca 10 leproși vindecați nimic din carnea mea nu e valabil privesc cu ochii de popă mișcarea damei fac o rugăciune vreau ca sora mea să trăiască așa ca o nălucă pe-un turn care zvâcnește mărgele de ce ar vrea viața asta să intre în mine mai mult decât i s-a dat cu toată dragostea ei cu lamă dublă dacă
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
Liviu Georgescu Pe jumătate Îngenuncheat în spărtura frescei pe jumătate afară, brațul stătea rezemat în suliți, gâtul pe secure. Pieptul alinta venirea săgeții și aerul murmura rugăciunea. Rugul se ruga de stele să primească trupul înfășurat în flăcări. Frica se-ascunsese în meiul mucegăit. Sufletul trecea râul cântând. vremea când am rămas singuri La început erau vitele noastre și grâul nostru și viile noastre care dădeau rod
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
verde, albastru, galben în care voi scufunda ouăle în Joia Mare. Deasupra lor vor răsuna apoi cele mai tainice și trainice cuvinte ale anului HRISTOS A îNVIAT! ADEVARAT A îNVIAT! Și același băiat e acum în stupina Mânăstirii Și înmulțește rugăciunile peste ceara lumânărilor, peste albine, peste iarbă, peste stele și lume după rânduiala gramaticii sufletești. El cel care cunoscuse tăcerea cea zămislitoare Și tihna din cuiburi și de sub aripi Și ținuse postul tăcerii în Sfântul Munte își meșterește acum Din
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
mare și liliac alb. Și ei vor veni cu toți să-ți mângâie singurătatea mereu tânără și brațele-ți obosite de atâția măslini curățați, culeși, sprijiniți. Tu, curajoasă și umilă, mereu îndreptând tot ce se mai poate îndrepta. Azi, în rugăciunea mea te-am zărit serafică, aproape transparentă în ochi cu luminițele din ochii maicii tale, în mână cu valiza aceea legată cu cureaua tatălui cum veneai spre noi. Învierea bucuriei Doamne, Tu care Te îmbraci în frumos, în liliacul din
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
început călduț de noapte fără sfârșit aceasta e pajiștea mea de sute de ori pe zi o străbat în gând dezlegată de sforile imaginii tale nescufundate încă în umbra proaspătă ce s-a ivit alături parcă din vechi ezitări și rugăciuni potrivite - neapărat într-o zi cu soare... marioneta rămâne un pumn de câlți morții nu sunt decât niște păpuși: sufletul și voința lor în noi se luptă cu cearcănele cât ștreangul nu privi înapoi înspre mine aripile ți le-ai
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
oraș pare pustiu doar de la nesfârșitele geamuri flama televizoarelor încă unele baruri sunt deschise văd prin vitrinele aburite chipuri aplecate discutând febril le văd sufletul un deal râde cu narcise o biserică sângerează în timp ce se joacă degete cu ceașca o rugăciune disperată apoi iar vin gânduri-întrebări îmi aprind încă o țigară pot oare două vieți fi simultane măcar o clipă mă uit sus pe acoperișul companiei naționale marele N aurit de lună un NU rece se tot învârte extrem de lent cele
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
Miron Kiropol * Tot ceea ce am câștigat e suflul tău, Tot ceea ce am pierdut mi-a devenit inimă. Vino să-mi spui: iubitule. Vino cât mai am timp De a privi în materie Voluptatea ei de rugăciune. Mă sting fără să știu când, Mă sting în tine flacără și flamură. Sfântă vindecare, vrei să-mi împărtășești chipul Ce nu s-a făcut cenușă? Ochii mi s-au mărit De la pământ la cer, De la pământ la mine, Acum
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
cu creste-n nori să nu crezi că am dorit vreodată moartea mea prin tine s-o măsori luminare a luminii seci dintr-un seu de schit ce nu-și mai are nici călugărul în el demult astins într-o rugăciune ca o disperare Sofiei știu cum cîntă ochii tăi frumoși cînd se face-n ei lumina ca zăpada peste care Dumnezeu a scris numele-ți pe care-l porți ca spada printr-un sînge care nu se face rană într-
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]