288 matches
-
suprafețelor dispărute бs și бl și udarea de imersie, în care noua energie бs,l înlocuiește energia suprafeței care a dispărut în acest caz, бs. Etalarea propriu-zisă este întotdeauna cu atât mai mare cu cât suprafața solidă udată este mai rugoasă (aspră). 2. Adsorbția Agenții activi de suprafață formează soluții omogene și se pot adsorbi și la suprafața lichid - gaz (adsorbție omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o implicare a acestor forme morfologice în efectele mecanice, hidraulice și termice ale foulingului biologic. Cele două ultime forme morfologice (3, 4) sunt responsabile în special de efecte mecanice, hidraulice și termice, nu neapărat de inițierea coroziunii, prin aspectul pâslos, rugos, ușor de îmbâcsit cu particule abiotice, pe care îl capătă depunerea biotică; în cele din urmă hifele, care sunt relativ lungi, constituie un fel de armătură a depozitului. Dacă la toate acestea adăugăm faptul că unele ciuperci au membrana gelificată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
se face după terminarea betonării lamelei sau în cazul întreruperilor accidentale. Prin tratare se înțelege spălarea suprafeței betonului cu jet de aer și apă subpresiune cu scopul înlăturării laptelui de ciment ieșit la suprafață în timpul vibrării și obținerii unei suprafețe rugoase. Operația de spălare se face după un interval de timp ce se stabilește de responsabilul de betonare, în funcție de temperatura aerului și alte condiții atmosferice. Acest timp în general se încadrează în intervalul 2 3 ore. Dacă prin spălare nu se
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
face după terminarea betonării lamelei sau în cazul întreruperilor accidentale. Prin tratare se înțelege spălarea suprafeței betonului cu jet de aer și apă sub presiune cu scopul înlăturării laptelui de ciment ieșit la suprafață în timpul vibrării și obținerii unei suprafețe rugoase. Operația de spălare se face după un interval de timp ce se stabilește da maistrul de betonare, în funcție de temperatura aerului și alte condiții atmosferice. Acest tip în general se încadrează în interval 4 6 ore. Dacă prin spălare nu se
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
Alte boli ale mărului · Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; · Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; · Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; · Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; · Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; · Boala petelor de muscă Schizothyrium pomi; · Cancerul rugos - Diaporthe perniciosa; · Cancerul negru al ramurilor - Physalpora cydoniae; · Ulcerația deschisă a ramurilor - Nectria galligena. Măsurile de prevenire a agenților patogeni la cultura mărului Măsurile preventive utilizează toate metodele cuprinse în sistemul luptei integrate, începând cu cele culturale, fizicomecanice și biologice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și necroza rădăcinilor. În cazul virusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome evidente, plantele fiind tolerante față de virusul respectiv. Sub influența creșterii valorilor de temperatură în vară
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
foliolelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase, rigide, casante și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și în zona coletului, se dezvoltă tumori, la început albicioase, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile sunt de mărimi, forme și consistențe diferite, cu suprafața rugoasă. Caracteristic bolii este apariția de tumori secundare la o oarecare distanță de tumoarea primară, după un timp mai îndelungat, de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. Uneori tumorile generează formațiuni de organizare rudimentară, asemănătoare unor organe ca frunze, muguri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze reduse sub formă de solzi și inflorescențe cu mai multe flori (cimă glomerulară) ce produc fructe-capsule cu 2-4 semințe rugoase. Capitolul V 5. Prezentarea bolilor produse de ciupercile fitopatogene 5.1. Boli produse de ciuperci din subîncrengătura Mastigomicotina 5.1.1. Râia neagră Synchytrium endobioticum Agentul patogen este originar din America de Sud de unde a pătruns în Europa fiind semnalat în Marea Britanie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, rugoase iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități concentrice; pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca sporulează din abundență . Agentul patogen Phytophthora infestans (Mont.) De Bary, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu optim la 10oC) și umiditatea ridicată, constituie factori favorabili pentru germinarea zoosporangilor din care ies 5-8 zoospori biflagelați, ce vor infecta prin stomatele frunzelor. În urma procesului sexuat, în organele parazitate, apar oospori de 30 37 µm, galbeni-aurii, cu suprafața rugoasă, din care în anul următor ies 5 8 zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea zoosporangilor este asigurată de vânt, ploaie și apa
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb-cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. Pe stolonii atacați nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu peridermul rugos. Pe suprafața tuberculilor apar pustule în formă de crustă, ce devin prin deshidratare și înnegrire, formațiuni sclerotiforme de 1-4 mm în diametru, formațiuni ce sunt ușor implantate în tuberculi. La manevrarea acestora, microscleroții se pot desprinde și sfărâma în porțiuni
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Alte boli ale mărului - Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; - Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; - Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; - Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; - Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; - Boala petelor de muscă - Schizothyrium pomi; - Cancerul rugos - Diaporthe perniciosa; - Cancerul negru al ramurilor - Physalpora cydoniae; - Ulcerația deschisă a ramurilor - Nectria galligena. Măsurile de prevenire a agenților patogeni la cultura mărului Măsurile preventive utilizează toate metodele cuprinse în sistemul luptei integrate, începând cu cele culturale, fizicomecanice și biologice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau la nivelul cordului de endocarditele tromboembolice sau vegetante. Un examen atent relevă faptul că trombii sunt aderenți de vasul în care s-au format, sunt rugoși și sfărâmicioși iar depozitele vegetante de la nivelul cordului fac parte integrantă din structura endocardului afectat. Coagularea sângelui nu se constată în bolile septicemice, piemice, în stările hidremice, cașexii, intoxicații cu dioxid sau monoxid de carbon etc. Coagularea este mai lentă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
forma unor bulbi de lalele. Olinescu (1995Ă le consideră identice cu celulele interdigitate. Nucleul este oval sau neregulat. Citoplasma conține numeroase mitocondrii dense, deosebite de cele alungite ale macrofagelor. Sunt bogate în reticul endoplasmatic neted și sărace în reticul endoplasmatic rugos. Zarnea G. (1990Ă remarcă faptul că celulele dendritice circulă prin splina, nodurile limfatice și porțile de intrare în organism, unde formează adevărate bariere și se încarcă cu antigene pe care le transmit celulelor limfoide. Celulele prezentatoare de antigen expun antigenele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
răspuns imun într-o perioadă de timp foarte scurtă. Plasmocitele sunt celule ovalare, cu un nucleu mic, situat excentric și cromatina nucleară dispusă radiar, în formă spițelor de roată. Microscopia electronică a evidențiat în citoplasma două sisteme subcelulare: reticulul endoplasmic rugos sau granular purtător al ribozomilor producători de globuline, care se acumulează în cisterne, formând uneori adevărate lacuricelulele lui Mots, caracteristice în bolile cu substrat imun și aparatul Golgi care împachetează produșii de secreție proteica și polizaharidică în granule ce vor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în granule ce vor fi exocitate sub forma anticorpilor (Porter K.R.și Bonnevill M.A., 1973; Manolescu N.,1980Ă (Fig. 2.17Ă. Fig. 2.17. Plasmocit. Nu - nucleul; E - eucromatina; H - heterocromatina; M - mitocondrie; G - aparatul Golgi; RER - reticul endoplasmic rugos (După Cheville, 1976Ă. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 91 Includem în cadrul plasmocitelor și celulele lui Russel (White, 1954; Thiery, 1960Ă cât și leucocitele globuloase, semnalate de Weill, 1919; Dawson, 1927; Asdrubali și Mughetti, 1968; Cheville, 1976; Stankiewicz și colab, 1994. Celulele lui
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
phagocytosisă, cu generarea de produși toxici ai oxigenului. 3. Uciderea microbilor sau/și degradarea fagolizozomului În raport de conținutul străin ingerat lizozomii secundări pot fi clasificați în: a. heterolizozomi sau lizozomi cu conținut eterogen; b. autolizozomi conținând resturi mitocondriale, citomembrane rugoase sau netede; și c. corpi reziduali, reprezentați prin material lamelar, aranjat concentric, figurile mielinice. Fiecare tip lizozomal determina un anumit tip de fagie, de digestie lizozomală, respectiv: heterofagia, autofagia și crinofagia. Heterofagia include totalitatea fenomenelor implicate în transportul substanțelor dinafară
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
atât de frecvent, încât absența lui ridică suspiciuni asupra diagnosticului. Obstrucția căilor aeriene superioare prin tumori sau edem laringean poate fi uneori confundată cu astmul. În mod caracteristic, un pacient cu astfel de probleme va prezenta stridor iar zgomotele respiratorii rugoase pot fi localizate în aria traheii. De obicei, este absent wheezing-ul difuz pe ambele câmpuri pulmonare. Totuși, diagnosticul diferențial poate fi uneori dificil, fiind necesară laringoscopia indirectă sau bronhoscopia. Au fost descrise simptome asemănătoare celor din astm la pacienții cu
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
domeniul gravurii - lemn, linoleum, mezzotinta, maniera neagră. Dificultatea evidentă a acestei modalități de figurare este aceea că ea contrazice instinctele plastice fundamentale ale desenatorului, obișnuit să deseneze cu negru pe suportul alb al hârtiei. Griurile și negrurile rezultate, datorate structurii rugoase a pietrei, sunt asemănătoare tehnicii mezzotinta în metal. Această manieră pretinde o abordare diferită față de celelalte modalități de lucru. Aparența materială a formelor se impune a fi evaluată la nivelul proiectului mental, anterior imprimării. Și acesta este un domeniu al
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tipărite. În această viziune nu ne mai putem referi la forma gravată, care presupune o acțiune fizică directă asupra plăcii. Există totuși procedee subtile, nuanțate de a suplini această pierdere, ca, de pildă, dialogul stabilit între textura hârtiei - lucioasă, satinată, rugoasă - și calitatea cernelii - mată sau lucioasă, transparentă sau opacă. În tehnicile gravurii tradiționale, elementul tactil are o importanță covârșitoare, făcând diferența între gravura în înălțime și gravura în adâncime. În gravura plană, unde aceste calități texturale dispar, seducția materială a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
aleilor. Dalajele de beton, foarte frecvent folosite în prezent, fiind mai ieftine și mai ușor de procurat, pot fi realizate în diferite moduri atât ca formă cât și ca textură și colorit. Suprafața pe care se calcă poate fi netedă rugoasă, cu pietriș mare, aparent, cu model imprimat, de culoarea cimentului sau colorate diferit, ș.a. Alegerea materialului trebuie să concorde cu aspectul sau caracterul zonei de parc, cu materialele folosite și pentru alte construcții funcționale sau decorative. Comoditatea deplasării pe alei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
țesuturile gazdei, absorbind seva elaborată. În inflorescențele globuloase apar flori pe tipul 5, cu sepale concrescute și corolă gamopetală. Fructul este o capsulă conică, globuloasă cu 2-4 semințe ovoide, globuloase sau alungite, galbene brunii, portocalii sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot fi parazitate de Cuscuta trifolii Babingt., C. prodani Buia, C. approximata Babingt., C. campestris Junct.,. C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Speciile genului Trifolium pot fi parazitate de Cuscuta alba Presl., C.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
regularitate tratamentul în complex al pomilor pentru combaterea dăunătorilor și al paraziților vegetali. Se vor respecta regulile de agrotehnică pomicolă adecvate fiecărei specii în parte, dându-se atenție administrării îngrășămintelor în doze moderate și în complex. 9.1.17. Cancerul rugos al pomilor Diaporthe perniciosa Boala recent descoperită în țările cultivatoare de meri și în țara noastră a fost studiată la Pitești de Amzăr Valentina și la Iași de I. Puiu. Atacul este întâlnit mai ales în livezile intensive cu soiul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și la baza tulpinii, se dezvoltă tumori, la început albicioase, moi, cât un bob de mazăre, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile sunt de mărimi, forme și consistențe diferite, cu suprafața rugoasă. Caracteristic bolii este apariția de tumori secundare la o oarecare distanță de tumoarea primară, după un timp mai îndelungat, de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. Uneori tumorile generează formațiuni de organizare rudimentară, asemănătoare unor organe ca frunze, muguri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]