282 matches
-
sau altul. În general, sinapsele simetrice predomină pe dendritele de dimensiuni mari, în apropierea corpului celular. În acest caz (prezența dendritelor mari) apar dificultăți în diferențierea componentei dendritice de cea axonală. Totuși, microscopia electronică pune în evidență prezența reticulului endoplasmic rugos (RER), a corpilor microveziculari și a microtubulilor numai în corpul dendritei, RER lipsind în axon, iar celelalte două elemente apărând mai reduse. Sinapsele axo-somatice Articulațiile sinaptice dintre axon și corpul celular (pericarion) sunt numite sinapse axo-somatice. Tipul și numărul lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reprezintă 10-20% din totalul celulelor insulei. Comparativ cu celulele β, ele au dimensiuni mai mari, nucleul este edentat, iar citoplasma este acidofilă. Celula B (β) este descrisă separat în capitolul .... „Celula β pancreatică”. Electronomicroscopic citoplasma celulelor ? conține reticul endoplasmic rugos (RER), polizomi și aparat Golgi în cantitate mai mare decât celulele β. Mitocondriile sunt mai puțin numeroase și au formă alungită. Granulele secretorii ale celulelor A vizibile electronomicroscopic sunt delimitate fiecare de o endomembrană trilaminată și sunt caracteristice: au diametrul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
Alte boli ale mărului - Focul bacterian sau arsura merilor - Erwinia amylovora; - Cancerul bacterian - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens; - Putregaiul amar al merelor - Glomerella cingulata; - Putregaiul fructelor și coletului - Phytophthora cactorum; - Rugina mărului - Gymnosporangium juniperinum; - Boala petelor de muscă - Schizothyrium pomi; - Cancerul rugos - Diaporthe perniciosa; - Cancerul negru al ramurilor - Physalpora cydoniae; - Ulcerația deschisă a ramurilor - Nectria galligena. Măsurile de prevenire a agenților patogeni la cultura mărului Măsurile preventive utilizează toate metodele cuprinse în sistemul luptei integrate, începând cu cele culturale, fizicomecanice și biologice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
are o punctuație deasă și accentuată, fiind prevăzută cu o pubescență formată din pete negre, înconjurate de zone cu peri cenușiu-albicioși. Petele negre sunt situate în același plan cu pubescența de fond. Scutelul prezintă o punctuație extrem de deasă. Elitrele mate, rugoase, fin punctate, marginile lor laterale au carene accentuate. Unghiul bazal al elitrelor denticulat. Suprafața elitrelor cu rugozități accentuate și cu o pubescență scurtă, tuberculii humerali sunt acoperiți cu peri lungi, galben-aurii. Marginile laterale ale elitrelor prezintă o bordură accentuată. Specie
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
aleilor. Dalajele de beton, foarte frecvent folosite în prezent, fiind mai ieftine și mai ușor de procurat, pot fi realizate în diferite moduri atât ca formă cât și ca textură și colorit. Suprafața pe care se calcă poate fi netedă rugoasă, cu pietriș mare, aparent, cu model imprimat, de culoarea cimentului sau colorate diferit, ș.a. Alegerea materialului trebuie să concorde cu aspectul sau caracterul zonei de parc, cu materialele folosite și pentru alte construcții funcționale sau decorative. Comoditatea deplasării pe alei
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
prin centrifugare, spălată cu o soluție salină fiziologică și uscată în vacuum la 50șC (Bayramoglu și Arica, 2006). Morfologia suprafeței miceliului fungului nativ a fost redată prin imagini SEM. Este evident (Figura 4.7) că miceliul fungic are o suprafață rugoasă și poroasă, cu o arie mare. În vederea preparării inoculului și a biosorbentului fungul T. versicolor a fost colectat din habitate naturale (Binupriya și al., 2008). Cultura fungică a fost crescută în mediul Czapek-Dox pe agar 5 zile la 27 ± 2șC
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
la 50șC și mojarată, apoi au fost selectate fracțiunile de 75-150 μm (Arica și Bayramoğlu, 2007). Morfologia suprafeței miceliului nativ de Lentinus sajor-caju a fost redată prin imagini SEM (Figura 4.15). Se observă că miceliul fungic are o suprafață rugoasă și poroasă. Structura poroasă a suprafeței biomasei fungice poate fi considerată factorul care determină o arie mare a acesteia. În plus, acești pori pot contribui la reducerea rezistenței la transferul de masă și facilitează difuzia moleculelor de colorant, din cauza ariei
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
formei perlei care se poate observa în Figura 4.31a. Încercarea de a vizualiza tulpina de C. glutamicum entrapată în sferele de alginat nu a reușit, deoarece imaginea SEM 5000 nu a fost clară (Figura 4.31b). Suprafața neregulată apare rugoasă în anumite zone și nu sunt evidențiate clar celule bacteriene imobilizate. 4.2.6.3. Entraparea bacteriei Bacillus subtilis în matrice de alginat Pentru imobilizarea celulelor bacteriene de B. subtilis uscate prin congelare, acestea au fost resuspendate în alginat de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
2007). Microstructura perlelor simple numai din Na-CMC și a celor cu fung imobilizat Na-CMC este prezentată în Figura 4.35. Imaginile SEM ale celor două tipuri de perle indică structuri diferite ale suprafeței acestora. Suprafața perlelor de gel a fost rugoasă, fără pori. Structura de suprafață a sferelor de Na-CMC imobilizate a fost afânată și fin poroasă, ceea ce facilitează difuzia coloranților. Creșterea fungului a avut loc uniform, fiind abundent pe suprafața sferelor, ceea ce dovedește că imobilizarea sporilor nu a fost localizată
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
care părăsește pancreasul să aibă un pH mai acid decât al sângelui arterial. b. Mecanismul secreției de enzime pancreatice Enzimele pancreatice sunt sintetizate sub formă inactivă la nivelul ribozomilor celulelor acinare. După sinteză ele sunt concentrate la nivelul reticulului endoplasmic rugos, apoi sunt încapsulate și transportate la nivelul aparatului Golgi unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt dispuse la nivelul polului apical al celulei acinare, iar când sunt stimulate veziculele secretorii vor fuziona cu membrana celulei acinare și vor elibera
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fi capturate introducând în apă cârtițe sau rozătoare moarte, ♂ se fixează de cadavre cu ajutorul ventuzelor adezive. Este vizibil un dimorfism sexual. Astfel la ♀ din genul Acilius și cele mai multe din genul Dytiscus sunt prezente strii alungite pe elitre, iar corpul este rugos, mat, lipsit de luciu. Din această familie sunt cunoscute în jur de 3 000 de specii răspândite în toată lumea. În Europa Centrală întâlnim peste 150 de reprezentanți, dintre care aproximativ 100 sunt prezenți și în fauna României. Cheia subfamiliilor 1
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
8 mm). ♂ Ghearele tarselor anterioare inegale, cea internă fiind ceva mai scurtă, ușor lățită, cu marginile laterale aproximativ paralele și cu vârful ascuțit, ușor trunchiat (fig.28b,pag.27). -var. styriacus Seidl. Corpul mai mic (3-3,2 mm) cu suprafața rugoasă, aproape încrețită. Pronotul puternic bombat. Elitrele au un desen vag, neevident. Varietate frecventă, ubicvistă. 6 Hydroporus incognitus Sharp (ellipticus Petri) Asemănător cu palustris de care se deosebește prin forma mai lățită a corpului, ascuțită spre vârf, prin suprafața corpului care
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
accentuată. Carena mezosternului ușor înălțată.....................................................3 3.Interstriile elitrelor convexe, puternic punctate. Carena mezosternului dreaptă, bine reliefată.....................................................................................2 luridus L. -.Elitrele au interstrii plane, prevăzute cu o punctuație fină. Carena mezosternului greu vizibilă, ± ștearsă.............................................................................3 affinis Brul. 4.Abdomenul mat, rugos, lipsit de o punctuație vizibilă. ♂ au la vârful elitrei un spin exterior ascuțit și unul intern teșit (fig.82a, pag.90)...........................4 spinosus Stev. -.Suprafața abdomenului prezintă o punctuație accentuată. ♂ la vârful elitrei au atât spinul extern cât și cel
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
suturală și stria discală interioară ajunge până la mijlocul elitrei. Element halofil, mediteranean, întâlnit și pe țărmul Mării Negre. l=33,5 mm. (Pl. VII, fig.5 ) 2 Hypocaccus rugifrons Paykull (violaceus Steph.) Dorsal albastru-verzui cu luciu metalic. Pronotul are o punctuație rugoasă, mai redusă în partea sa posterioară. Punctuația elitrelor este mai accentuată comparativ cu a celorlalte specii. Elitrele au 4 strii discale cea internă fiind unită cu stria suturală. Pe cadavre și dejecții animale. Specie comună. l=2,5-3,5mm. 3
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ei anterioară. Îndeosebi la șes, în zone nisipoase acoperite cu iarbă. l=2,8-4 mm. (Pl. VII, fig.2) 13 Genul Hypocacculus Bickhardt Fruntea de-a lungul striei frontale punctată sau cu rugozități, dar ea este lipsită de o suprafață rugoasă alungită, bine conturată. Tibiile anterioare prezintă 5-7 zimțișori. Elitrele cu 4 strii discale dintre care cea internă este mai slab conturată. Între stria suturală și stria discală interioară lipsește o strie suplimentară. În fauna noastră 2 specii. 1.Prima strie
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
fauna noastră 2 specii. 1.Prima strie discală dinspre exterior mai scurtă decât următoarele și nu este ondulată posterior. Fruntea punctată. Corpul maroniu închis......................1 rufipes Kug. -.Stria discală exterioară mai lungă decât restul striilor fiind ondulată posterior. Suprafața frunții rugoasă. Corpul prezintă un luciu metalic bronzat...2 rubripes Er. 1 Hypocacculus rufipes Kugelann (antiquulus Ill., longistrius Mars.) Maroniu-închis sau negricios, cu un luciu metalic slab. Antenele și picioarele maroniu-roșcate.l=1,5-2,5mm.(Pl.VII,fig.3) 2 Hypocacculus rubripes
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
spectrometrie infraroșie, arată că majoritatea calculilor de oxalat de calciu sunt netezi și cu densitate mai mică decât a osului și că pentru calculii de oxalat de calciu dihidrat densitatea este mai mare decât a osului, iar suprafața lor este rugoasă. Pentru calculii moi, centrul lor apare intens opac, periferia este parțial slab opacă, apoi transparentă. Investigațiile preoperatorii trebuie să precizeze: sediul, mărimea și compoziția calculilor, gradul de răsunet distructiv, starea rinichiului controlateral și starea aparatului urinar de jos. Radiografia simplă
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și necroza rădăcinilor. În cazul virusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome evidente, plantele fiind tolerante față de virusul respectiv. Sub influența creșterii valorilor de temperatură în vară
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
foliolelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase, rigide, casante și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și în zona coletului, se dezvoltă tumori, la început albicioase, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile sunt de mărimi, forme și consistențe diferite, cu suprafața rugoasă. Caracteristic bolii este apariția de tumori secundare la o oarecare distanță de tumoarea primară, după un timp mai îndelungat, de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. Uneori tumorile generează formațiuni de organizare rudimentară, asemănătoare unor organe ca frunze, muguri
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răsucite pe plantele gazdă. La locul de contact parazitul formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze reduse sub formă de solzi și inflorescențe cu mai multe flori (cimă glomerulară) ce produc fructe-capsule cu 2-4 semințe rugoase. Capitolul V 5. Prezentarea bolilor produse de ciupercile fitopatogene 5.1. Boli produse de ciuperci din subîncrengătura Mastigomicotina 5.1.1. Râia neagră Synchytrium endobioticum Agentul patogen este originar din America de Sud de unde a pătruns în Europa fiind semnalat în Marea Britanie
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Agentul patogen pătrunde pe la locul de inserție a fructului, produce pete mari brune-olivacei și cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele verzi devin tari, rugoase iar cele coapte au pete brune-deschise, pe suprafața cărora apar zonalități concentrice; pe fructele căzute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca sporulează din abundență . Agentul patogen Phytophthora infestans (Mont.) De Bary, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu optim la 10oC) și umiditatea ridicată, constituie factori favorabili pentru germinarea zoosporangilor din care ies 5-8 zoospori biflagelați, ce vor infecta prin stomatele frunzelor. În urma procesului sexuat, în organele parazitate, apar oospori de 30 37 µm, galbeni-aurii, cu suprafața rugoasă, din care în anul următor ies 5 8 zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea zoosporangilor este asigurată de vânt, ploaie și apa
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb-cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. Pe stolonii atacați nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu peridermul rugos. Pe suprafața tuberculilor apar pustule în formă de crustă, ce devin prin deshidratare și înnegrire, formațiuni sclerotiforme de 1-4 mm în diametru, formațiuni ce sunt ușor implantate în tuberculi. La manevrarea acestora, microscleroții se pot desprinde și sfărâma în porțiuni
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fiziologică este verde, iar spre vârf este albicios. La maturitatea fiziologică, fructul are culoarea galben - potocaliu. Schimbarea culorii fructului din verde în galben - portocaliu se realizează într-un timp foarte scurt, de 3 - 4 zile. Suprafața exterioară a fructului este rugoasă, ornată deosebit de frumos la exterior, prezentând un număr mediu de 8 coame înălțate, dispuse longitudinal, alcatuită din concreșcențe sub formă de țepi moi, cu o înălțime medie de 1 cm. Aceste ornamentații pot ajunge la fructele mari până la 1,5
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]