159 matches
-
cu aspect sordid dinspre care vine un iz puturos de varză murată și bere trezită, câteva "fetițe" fumează cu gesturi plictisite în așteptarea clienților. Una dintre ele, nu pare să aibă mai mult de nouăsprezece ani, trimite din vârful buzelor rujate excesiv un țocăit sonor la adresa lui Marius. Sub pardesiul subțire, ros la poale, purtat descheiat, se vede o modestă rochie de stambă înflorată, mulată pe talie. Fardul țipător încearcă fără prea mare succes să ascundă paloarea unui obraz de ftizică. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
planuri secrete. În zbor către reședința familiei Mooney se aflau În acel moment bombele argintii ale butoiașelor de bere și pachetele cu șase doze de bere. Mașini pline de adolescenți erau pe drum. Ca și mine și Obiectul. Pudrate și rujate, cu părul cârlionțat cu fierul Încins, plecaserăm și noi spre petrecere. În fuste subțiri, de catifea reiată, și cu saboți În picioare, am apărut pe peluză. Dar Obiectul mă opri pe verandă Înainte să intrăm. Își mușca buza. Ești prietena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de-atunci. Ar fi putut să se rușineze de tine așa cum, de obicei, se rușinează femeile de adolescenta închipuită și mironosiță care au fost. Doamne, din păcate sau din fericire există Lulu? Ce aș fi fără el? Fără botul ăla rujat, fără scârba față de țâțele alea de vată, fără flegmonul ăsta care-mi infectează sângele... Fără el aș fi uitat tot, iar tabăra din Budila cu toată lumea aceea dementă din miezul minții mele ar fi rămas pierdută undeva printre miile de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
deodată în fața mea, pe vremea aceea, când nu distingeam între mocirlă și lumină, în locul acela numit Budila, budă împuțită și plină de viermi, dar și fantastic Buddha plutind pe un lotus de perlă deasupra apelor întunecate, i-am văzut buzele rujate, fățarnice, apropiindu-se de ale mele, am simțit în nări moscul evaporîndu-i-se de pe gâtul pudrat - și am căzut, și arcul a început să coboare. O dată cu el cobor și eu, tot mai adânc, urmez magistrala Lulu, înaintînd prin carnea minții mele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
gang străjuit de fioroase arătări de ciment. Am mers pe sub bolta gangului, până am ajuns într-o încăpere mare, foarte luminată. Eram în casa unor oameni necunoscuți, care îmi întîmpinară părinții cu bucurie. Pe mine mă pupă o grăsană foarte rujată, cu ochii verzi și mărgele verzi la gât, cu bobul cât mingile de ping-pong. Pe pereți se aflau măști hidoase de cârpă și parcă un instrument muzical, o sabie... Un policandru de sticlă murdară, cu becuri bâzâitoare, ardea deasupra. Masa
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aveam culcușul alcătuit din perne umplute cu pufuleț de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat, încleiate nimicitor în sucul acela de nedescris al vulvelor palpitând sub crinoline. Alături, în farfurii de cleștar cu margini rujate, bucate preparate lasciv de Empampa, camerista durdulie a mamei. Mai găseam lumânări de ceară roșie, parfumate, cărți cu viețile Sfinților Părinți, albume de heraldică, un atlas de anatomie umană cu planșe detaliind până la demență configurarea celestă a sexelor. Mâncam, citeam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
adresă aceste ultime cuvinte lui Duncan, dîndu-și ochii peste cap și aranjîndu-și ușor părul. În vîrf, părul era vopsit cu puțin peroxid și frumos ondulat - pentru că În fiecare noapte dormea cu moațe În păr, ca să și-l onduleze. Avea obrajii rujați și buzele roșii ca o fetișcană - la bibliotecă nu găseai nici o carte legată În roșu fără mici pete, unde bărbații la fel ca el Îi supseseră copertele pentru a le folosi drept ruj. Duncan n-o suporta. Își luă mîncarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mână în mână Teama dispare, totul este doar bucurie și voioșie.“ Cealaltă femeie europeană pare să nu știe cuvintele. Sprâncenele ei desenate cu creionul în sus, arcuite până la jumătatea frunții, sunt încordate de concentrare. Totuși, mormăie ceva cu buzele ei rujate și, ca și cum ar vrea să le arate că vrea cu tot dinandinsul să ia și ea parte, se leagănă ușurel pe muzică. Bobby are impresia c-a mai văzut-o undeva, pe stradă. Când acul gramofonului alunecă spre centru, doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Sub acel fruct. Sachs repetă ideea către cei doi polițiști, care deveneau din ce în ce mai ursuzi. - Nu îți amintești fața bătrânei, nu-i așa? îl întrebă ea pe sergent. - Nu prea. Doar am aruncat o privire înspre ea. Era foarte machiată și rujată, la fel cum obișnuia și bunică-mea. Dar trebuie să o... să îl găsim. Nu poate să fi ajuns prea departe. Sachs auzi din nou vocea lui Rhyme: - Și-a schimbat hainele din nou. Probabil le-a aruncat pe cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu brațul, iar ea îl apucă de dupa talie.Ținându-se înlănțuiți, se îndreptară direct către canapea. Ea se lasă pe genunchi, cu fața către el și-i săruta avida sexul superexcitat. El se aplecă reluând sărutarea pe buzele ei frumos rujate. Ea se lasă pasivă sărutata pe obraji, pe ochi, după urechi, apoi deveni brusc activă, oferindu-i atingeri mângâietoare ale limbii pe toată suprafața sexului. Brusc, el se ridică : -Ce s-a întâmplat ? El asculta atent motorul unei mașini... -Nevastă-mea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
drum, bucătarul unui birt din apropiere își omora pauza jucând bingo și toca bani serioși. Sub streașina unui magazin care se închisese, am văzut un vagabond, cam negricios la față, ghemuindu-se la pământ și rămânând acolo, nemișcat. O fată rujată, ce părea a fi doar elevă de gimnaziu, a intrat și m-a rugat să-i pun discul cu melodia Jumping Jack Flash a formației Rolling Stones. Când i-am pus discul, a început să pocnească din degete în ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de taxi. Hatsumi și-a încrucișat brațele, a închis ochii și s-a ghemuit într-un colț. Cerceii ei de aur se unduiau, sclipitor, în ritmul mașinii. Albastrul rochiei părea să se potrivească perfect cu întunericul taxiului. Buzele ei frumoase, rujate discret, tremurau ușor, lăsându-ți impresia că sunt gata să vorbească singure. Privind-o, mi-am dat seama de ce pusese Nagasawa ochii pe ea. Multe fete erau cu siguranță mai frumoase decât Hatsumi, dar ea avea un farmec aparte, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cu un clic docil. Preț de câteva clipe confuze, chiar am crezut că o aud cum se privește În oglinda de pe șifonier. Mai Întâi și-a trecut degetele de-a lungul genelor de pe pleoape, apoi și-a țocăit Încet buzele rujate și și-a ascuns, de altfel, fără nici un rost, câteva șuvițe din părul proaspăt tuns după urechi. (Poate nu avea acele trăsături pe care Filmwoche le considera „clasice“, dar, În mod ciudat, conformația ei osoasă părea atractivă, cel puțin În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Da, Mefista, de la Mefisto. E drept, un Mefisto feminin cu chip de înger, la care numai ochii sumbri te nelinișteau. Femeia grasă, cu părul puternic oxigenat, era Moașa. Arhivarul stătea în spatele ei, respectuos și tăcut. Blondă, masivă, cu buzele violent rujate, ca niște lipitori roșii, cu sânii mari, umflîndu-i provocator halatul, Moașa mă cântărea fără menajamente din priviri. În mod ciudat, nu părea foarte încîntată de venirea mea. Nici nu m-a invitat să iau loc. Mi-a întins o cheie
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Sânt ― Uite ce e, domnule sculptor, mă întrerupse Moașa pe un ton încă și mai familiar, n-am venit să mă cert cu dumneata... Se opri. Mă examina în tăcere și abia atunci am remarcat că nu mai avea buzele rujate. Era și împurpurată la față. ― Ce mă privești așa? reluă ea. Și cum probabil ghicise că-i observasem roșeața din obraji, mă lămuri că tocmai făcuse o baie fierbinte. Mă trata, așadar, ca pe un imbecil care nu aștepta decât
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
câteva șemizete splendide și o pijama uluitoare, dar asta n-o satisface. Pleacă. Bombăneală nedeslușită În camera vecină. Începe acum să fie cald, ca În jocul de-a descoperirea obiectului ascuns. Aceasta este mama lui ALEC, DOAMNA CONNAGE - corpolentă, demnă, rujată ca o matroană și ruptă de oboseală. Buzele i se mișcă semnificativ În timp ce caută OBIECTUL. Căutarea e mai puțin temeinică decât a cameristei, dar umbra de furie din ea compensează Îndestulător superficialitatea. Se Împiedică de tul și spune „La dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
trebuie să se Îndrepte. Ridică privirea spre etajele de sus, Însă văzu doar jaluzele trase și ferestre acoperite de perdele. Ici-colo pe terase se zăreau ghivece cu mușcate cărora ploaia le dăduse o strălucire senzuală, ce Îi amintea de buzele rujate ale unei femei vulgare. La intrarea În clinică era o firmă de o simplitate elegantă, din sticlă neagră, pe care scria cu litere argintii DR. WAHRHAFTIG - DR. EITAN, SPECIALIȘTI ÎN GINECOLOGIE 1. Pentru a suta oară Fima se Întrebă de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Dar bărbatul de la seral spusese că or să fie fete. Multe fete. Mi-am făcut loc cu greu prin sală. Era ca și cum aș fi plonjat într-un vis al abundenței. Peste tot în jurul meu, părul sclipea, genele fluturau și buzele rujate dezveleau dinți albi. Era atât de aglomerat încât nu mă puteam mișca fără să mă ciocnesc de vreun șold unduitor sau fără să dau cu ochii de vreun decolteu adânc în care simțeam că o să mă înec. Apoi am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
reprezentare. E instantanee. — Părul meu, parcă ți-am explicat, nu mai bate-n galben ca-n fotografiile din copilărie, acum e ca de aramă. Iar buzele, știi bine, le am date cu ruj. Mă visezi cumva ca pe o fetiță rujată? Se alinta. Nu o visam de prea multă vreme, ci doar din noiembrie Încoace. După Întîlnirea noastră neașteptată de la Baia Mare, trecuse prin niște peripeții nu atît de inti midante precum le anticipase. O ședință avusese Într-adevăr loc la spitalul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din solitudinea ei tragică n-o să oprească lumea în loc si că tot ce ia rămas e puțină puritate goală... ....capătă brusc curaj, străbate strada cu toată viteza labelor ei și se oprește o clipă în fața statuii, mișcându-și frenetic mandibulele rujate. Turnată în bronz, statuia are însă ceva sec și rău, o mică doză delicată de oroare: nu trăiește, dar nici nu este neînsuflețită... se mulțumește să arunce o privire glacială cerșetoarei care i-a deranjat destinul venusian, după care pășește
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
altceva care să rămână de poveste și să se audă și prin satele vecine? 2-02 mai dă pe gât o gură de coniac, apoi se adresă prietenului său. - Amice, ai răbdare! Deci s-au adunat la horă femeile frumos gătite, rujate, coafate, rimelate, unele cu fuste sau rochii mai sus de genunchi, apoi plevușca: babe, moșnegi și ploduri pentru gurăcască. Începe hora, o horă numai cu femei. Popa Stasuc, de pe margine, le admira. Femeile, văzând că popa nu se prinde în
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
poloneze acest gen de spectacol Îi producea plăcere, căci târându-se În patru labe, cu țâțele măturând podeaua, poloneza miorlăia precum motanii În călduri. În afară de asta, bătrâna tăiase toate pernele din casă și se scălda În puf. Buzele bătrânei hoaște, rujate și răsrujate, atârnau ca niște ciucuri roșii de curcan. Pisicile Își frecau blana de pulpele sale flasce și miorlăiau și ele, cuprinse de călduri. Iar În mijlocul odăii, printre blănuri negre, albe și vărgate, stătea Într-un fotoliu picior peste picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Sunt o nemernică! Sperjurul, cel mai ticălos sperjur, omorul, cel mai ticălos omor, tot ce-i păcat, păcate de tot soiul, mă-nvinuie răcnind: ești vinovată! Nu-i om să-i fie milă dacă mor...“ Cuvintele sunau straniu În gura ei rujată strident. Ghebul de cârpă pe care și-l agățase pe unul dintre omoplați aluneca pe burtă, conferindu-i un aer extrem de caraghios, astfel că trecerea de la Încrâncenatul Richard la jucăușul Puck se făcea cât ai fi bătut din palme: „Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
asini și plecând dinspre Golgota spre Betleem. Moartea o surprinse În Nazareth, În timp ce bătrâna se așezase la o masă și ceruse o cafea. Muri cu zâmbetul pe buze, cu ceașca În mână și privirea ațintită-n depărtări. De pe buzele sale, rujate strident, se desprinse o frază, pe care o rostise cândva și Împăratul Nero: „Ce mare artist piere odată cu mine...“. Cine știe, poate că Bertha avea dreptate: Înlăuntrul ei sălășluise un artist, căruia destinul, ca al multor altora, i-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
atunci când traversau pasajul din Piața Unirii, ceva legat de faraoni și egipteni. Stomatologul Își aduse aminte vag și de numele lui Tutankamon, care fusese invocat atunci. Se pare că bărbații egipteni foloseau fardurile În mod curent. Mumiile erau pudrate și rujate, pregătite cu mare grijă pentru viața de apoi. Prin urmare, acolo nu se poate fără adjuvante, nu-i așa? Simțurile dispar. Gustul, văzul și auzul. Dar pipăitul și mirosul? „Rimel Plumb Aut Mascara, luciu de buze Full de Popi, fard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]