290 matches
-
Gh. Asachi, V. Alecsandri, Anton Pann), antologia nu omite aproape nici un scriitor român cunoscut la acea dată. Pentru P., literatura, cum o definea și într-un Curs de literatură rumânească, însemna „cuprinsul tuturor scriptelor câte s-au făcut în limba rumânească de când a început a se scrie într-însa și până astăzi”, rostul ei fiind, înainte de toate, unul educativ. În același curs sunt prezentați succint Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Dosoftei, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir. Dintr-o altă lucrare, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Costin, Nicolae Costin, Dosoftei, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir. Dintr-o altă lucrare, un tratat de prozodie, nu s-a păstrat decât un fragment intitulat Foarma din afară a poeziei române, în care terminologia este artificială și greoaie. Îndeosebi prin Lepturariu rumânesc... - carte de căpătâi a viitorului poet Mihai Eminescu -, P. este unul dintre întemeietorii istoriei literare românești. SCRIERI: Convorbire între un tată și între fiul lui asupra limbei și literelor românești, Cernăuți, 1850; Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, I-IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
artificială și greoaie. Îndeosebi prin Lepturariu rumânesc... - carte de căpătâi a viitorului poet Mihai Eminescu -, P. este unul dintre întemeietorii istoriei literare românești. SCRIERI: Convorbire între un tată și între fiul lui asupra limbei și literelor românești, Cernăuți, 1850; Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, I-IV, Viena, 1862-1865; [Scrieri filologice și de istorie literară], în I. G. Sbiera, Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui..., Cernăuți, 1889. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 61-66; Maiorescu, Critice, I, 127-131; I. G. Sbiera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Loghin, Aron Pumnul - Mihai Eminescu, Cernăuți, 1943; Ist. lit., II, 629-632; Ioana Em. Petrescu, Un discipol pașoptist al lui W. T. Krug: Aron Pumnul, SUB, Philologia, 1968, fasc. 1; Rotaru, Ist. lit., I, 204-206; Paul Leu, O carte uitată - „Lepturariu rumânesc”, Bacău, 1972; Bucur, Istoriografia, 24-27; Macrea, Contribuții, 74-96; Dicț. lit. 1900, 715-717; Popa, Tectonica, 248-250; Petru Rezuș, Aron Pumnul, Iași, 1994; Dicț. scriit. rom., III, 896-898. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
Aron PUMNUL (1818-1866), cărturar ardelean, profesor la Cernăuți în Bucovina, promotor al mișcării de emancipare din 1848, specialist în lingvistică, autor de manuale și de studii în care își expune principiile fonetice în normarea limbii române. Lucrări de referință: Lepturariŭ rumînesc cules de-n scriptorĭ rumînĭ, 3 vol., Wien 1862-1865 (Antologie); Grammatik der rumänischen Sprache für Mittelschulen, Wien, 1864, Cernăuți, 1882. Marcus Fabius QUINTILIAN (cca 35-96), retor antic care a elaborat, în secolul I, un manual de referință pentru predarea și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ștefan Voievod; i-a atribuit lui Daniil Panoneanul (traducătorul lucrării Îndreptarea legii de la 1652) cea de-a doua traducere integrală a Vechiului Testament efectuată în secolul al XVII-lea și alte traduceri românești de pe la 1650; a argumentat că Istoria Țării Rumânești, atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino, aparține în realitate mitropolitului Teodosie Veștemeanul; a susținut ideea că Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595) în forma în care s-a transmis a fost întocmit de Simion Dascălul, nu de Grigore Ureche; a soluționat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
și activitatea mitropolitului Dosoftei (în colaborare cu Nicolae Dascălu), Iași, 2003. Ediții: Gheorghe Asachi, Scrieri literare, I-II, pref. edit., București, 1957, Opere, I-II, introd. edit., București, 1973-1981; Vasile Alecsandri, Mărgăritărele, pref. edit., București, 1962; Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, Gramatica rumânească. 1757. Prima gramatică a limbii române, introd. edit., București, 1969; Dosoftei, Psaltirea în versuri (1673), pref. I.P.S. Iustin Moisescu, Iași, 1974, Opere, vol. I: Versuri, introd. Al. Andriescu, București, 1978, Dumnezăiasca liturghie. 1679, introd. I.P.S. Teoctist, Iași, 1980, Versuri alese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
Versuri alese, pref. edit., Iași, 1994, Selecțiuni din opera poetică a mitropolitului..., Iași, 2003. Repere bibliografice: Boris Cazacu, „Formarea terminologiei științifice românești”, SCL, 1963, 2; Ion Gheție, „Formarea terminologiei științifice românești”, LR, 1963, 4; I. Pervain, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, ST, 1969, 11; Mariana Combiescu, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, LR, 1970, 5; Al. Graur, „Gramatica rumânească”, RL, 1970, 50; Gavril Istrate, Gheorghe Asachi, un mare necunoscut, CRC, 1973, 24; Al. Andriescu, Reeditarea lui Gheorghe Asachi, CRC, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
mitropolitului..., Iași, 2003. Repere bibliografice: Boris Cazacu, „Formarea terminologiei științifice românești”, SCL, 1963, 2; Ion Gheție, „Formarea terminologiei științifice românești”, LR, 1963, 4; I. Pervain, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, ST, 1969, 11; Mariana Combiescu, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, LR, 1970, 5; Al. Graur, „Gramatica rumânească”, RL, 1970, 50; Gavril Istrate, Gheorghe Asachi, un mare necunoscut, CRC, 1973, 24; Al. Andriescu, Reeditarea lui Gheorghe Asachi, CRC, 1974, 17; Al. Andriescu, Dosoftei într-o nouă ediție critică, CRC, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
terminologiei științifice românești”, SCL, 1963, 2; Ion Gheție, „Formarea terminologiei științifice românești”, LR, 1963, 4; I. Pervain, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, ST, 1969, 11; Mariana Combiescu, Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, „Gramatica rumânească. 1757”, LR, 1970, 5; Al. Graur, „Gramatica rumânească”, RL, 1970, 50; Gavril Istrate, Gheorghe Asachi, un mare necunoscut, CRC, 1973, 24; Al. Andriescu, Reeditarea lui Gheorghe Asachi, CRC, 1974, 17; Al. Andriescu, Dosoftei într-o nouă ediție critică, CRC, 1975, 28; Al. Graur, Texte vechi, RL, 1975, 39
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
de mișcarea eteristă, Moldova la anul 1821 și Moldova la anul 1829, iar cu puțin înaintea morții, o meditație intitulată Suplement la Geografie (toate apărute postum, în 1839, în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, fiind reproduse ulterior în Lepturariu rumânesc... al lui Aron Pumnul). Cu împrumuturi din Tristele lui Ovidiu, în versuri nu lipsite de umor, Eteria este, la F.-B., un cataclism cosmic, dar și o răsturnare ilară a ordinii naturale. Câteva stihuri din Moldova la anul 1821 sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
la Geografie conține o descriere de un relief artistic pronunțat a fantasticului tărâm al morții. Deși se apropie tematic de lirica preromantică a mormintelor, meditația lui F.-B. nu este tributară izvoarelor străine, ci imaginarului popular. SCRIERI: [Poezii], în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, III, Viena, 1862, 512-517, PAU, 79-83. Repere bibliografice: Ioan Rațiu, Vasile Fabian-Bob, Blaj, 1907; Densusianu, Lit. rom., II, 35-36; Călinescu, Ist. lit. (1941), 111-112, Ist. lit. (1982), 110-111; Popovici, Romant. rom., 329-330; Piru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
care, în spirit iluminist, se face elogiul înnoirilor civilizatoare și al instrucției în limba națională. Revista a trezit interesul cititorilor mai ales prin tipărirea schimbului de scrisori dintre Costache Negruzzi și I. Heliade-Rădulescu (Corespondență între doi rumâni, unul din Țara Rumânească și altul din Moldova, 1836), expunere a ideilor acestora privitoare la istoria limbii și a poporului român, la obiectivele activității culturale și literare în provinciile românești. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288339_a_289668]
-
scrisori politice, îngr. Romulus Scriban, Iași, 1870; Călătoria mea la pământul sânt și la Ierusalim în lunile iunie, iulie, august și septembrie 1874, București, 1875; Plângerile unui sihastru pentru România, [Iași], 1875. Repere biblografice: Aron Pumnul, Neofit Scriban, în Lepturariu rumânesc cules din scriptori rumâni, IV, partea I, Viena, 1864, 214-218; Maiorescu, Critice, I, 129-130; Pop, Conspect, II, 56-59; Constantin Erbiceanu, Viața și activitatea preasfințitului Neofet Scriban, București, 1888; D. Lascăr, P. S. Neofit Scriban, București, 1898; Iorga, Ist. lit. XIX, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
În limba greacă, este Încurajată de Antim prin tipărirea Catavasierului din 1713, În grecește, dar cu caractere chirilice. Această Încercare Însă nu a ținut mult, deoarece, un an mai târziu tipărește aceeași carte, dar de data aceasta „tălmăcit pre limba rumânească“, cu o prefață a protopsaltului Mitropoliei, Filotei Jipa, În care Îndeamnă pe toți să se bucure că au acum cărți pe limba și Înțelesul lor. Ultima carte pentru strană, Ceaslovul, este tipărită În românește, la un an de la moartea martirică
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
muzică psaltică de pe teritoriul țării noastre, Irmologhionul lui Macarie, apare abia În 1823, fiind tipărită la Viena 2. Până atunci psalții și ucenicii lor vor cânta doar de pe manuscrise. Aceste manuscrise erau tălmăcite spre folosul psalților români și conțineau „cuvinte rumânești și... glasuri grecești“. Toți autorii de manuscrise erau credincioși tradiției bizantine și nu au acceptat muzica gregoriană, rusească și laică, cunoscută la noi pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Ne Încredințează de aceasta și Filotei, care În prefața Psaltichiei românești, declară
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
publicații. Pentru a înceta dar această lipsă, și pentru a împlini dorința obștească, s-a format acum o soțietate spre a urma cu publicarea aceștii Gazete, avînd drept scop folosul obștesc; prin urmare această Gazetă, cunoscută sub numele de Curierul rumânesc, va coprinde: 1- iu. Articole politice și comerciale, și va ieși de două ori pe săptămînă, lunea și vinerea. 2- lea. Pe lîngă Curierul rumânesc se adaogă și altă Gazetă sub titlu de Muzeul Național; aceasta va coprinde articole literare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Gazete, avînd drept scop folosul obștesc; prin urmare această Gazetă, cunoscută sub numele de Curierul rumânesc, va coprinde: 1- iu. Articole politice și comerciale, și va ieși de două ori pe săptămînă, lunea și vinerea. 2- lea. Pe lîngă Curierul rumânesc se adaogă și altă Gazetă sub titlu de Muzeul Național; aceasta va coprinde articole literare și industriale și va ieși o dată pe săptămînă, în toate miercurile. Prețul abonamentului pentru Curierul rumânesc era mai înainte patru galbeni pe an; și cu toate că
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
săptămînă, lunea și vinerea. 2- lea. Pe lîngă Curierul rumânesc se adaogă și altă Gazetă sub titlu de Muzeul Național; aceasta va coprinde articole literare și industriale și va ieși o dată pe săptămînă, în toate miercurile. Prețul abonamentului pentru Curierul rumânesc era mai înainte patru galbeni pe an; și cu toate că cheltuielile aceștii publicații s-au făcut cu mult mai grele, pe d-o parte prin adăogarea gazetei literare, pe d-alta prin publicarea acestor două gazete în două limbi, rumânească și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Curierul rumânesc era mai înainte patru galbeni pe an; și cu toate că cheltuielile aceștii publicații s-au făcut cu mult mai grele, pe d-o parte prin adăogarea gazetei literare, pe d-alta prin publicarea acestor două gazete în două limbi, rumânească și franțozească, spre a se putea citi de mai mulți amatori, soțietatea lasă tot același preț, pentru amîndouă gazetele, spre înlesnirea prenumeranților. După socoteala ce s-a făcut cu d-amănuntul de cheltuielile trebuincioase, s-a văzut că, de nu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
forma alcătuirea școlarilor săi în deprinderile ce vor face dîndu-le drept model urzeala limbei scripturei întocmite cu atîta înțelepciune de părinții noștri. Spre înlesnirea școlarilor și spre întinderea acestor lecții la mai mulți doritori, cea din urmă față a Curierului rumânesc va fi hotărîtă spre publicarea lor, de unde, fără greutate a scrisului le vor avea școlarii gratis și vremea scrierii se va putea întrebuința spre alte băgări de seamă folositoare. Cursul literaturei și declamației va fi slobod de obște la orice
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu îmbrăcămintea, hrana și cele trebuincioase din casa soțietății. Se va alege un număr pînă la cinci copile cu prințipuri bune de moral și cu dispoziții la muzică, și învățăturile ce li se vor da în pension vor fi limba rumânească și franțozească, declamația, muzica vocală și danțul. Cîți din părinți vor dori ca fiicele dumnealor să urmeze aceste învățături folositoare și pe urmă să le hotărască de artiste, să binevoiască a se îndrepta asemenea la redactoriu de dimineață pînă la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat firea a tot ce iaste În lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor, a gadinilor, a peștilor, a ierbilor, a jivinilor și a câte știm că sunt În lume
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înviiarea ta, Dumnezeul nostru” <endnote id="(174, pp. 242-243)"/>. În primele decenii ale secolului al XVIII-lea, legenda a fost reluată, ca atare, În Letopisețul Cantacuzinesc <endnote id="(74)"/> și, În rezumat, de cronicarul Radu Popescu, În Istoriile Domnilor Țărâi Rumânești : „Adus-au Neagoe-vodă și o icoană den Țarigrad, chipul domnului Hristos ; care un ovrei au dat cu un cuțit În chipul domnului, și au ieșit sânge. Se vede și până astăzi În icoană - că iaste la Argeș, la mănăstirea sa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zonă - și religioase, dar și culegeri prelucrate, „direse”, de folclor: cântece de stea și fragmente din „irozi”, ca și colindul De pustietăți, versificare a unui motiv din romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din zona Mehadiei, dar și cunoștințe „științifice” de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]