297 matches
-
moșia, oamenii să nu se vândă, ci ca niște săteni ai satelor în sat să rămâie, făcând slujba obișnuită...” <footnote Ibidem. footnote>. Robii țigani ai mănăstirii Moldovița, ai căror urmași trăiesc și astăzi în Vama, în cartier separat, numit Dealul Runc, dar extinși și pe sub pădure, la margine, erau proveniți din danii ale domnilor Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, care a cumpărat din Ardeal, de la bigăul din Reghin, o familie de țigani cu șase copii. Alți robi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
plan, existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul nr.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
prin studiul comparativ al liniilor topografice din ultimul secol. Acestea depind de raporturile care se stabilesc între așezări și cadrul natural pe o anumită treaptă de evoluție a societății omenești. Primele vetre de sate au fost localizate în poienile sau runcurile create de om în codrii seculari. Mărturie stau toponimele (de ex. Runcul, Secătura, Dealul Scăuelelor etc), dar și relatările documentare. Astfel, la 17 oct. 1451, Bogdan Voievod «Întărește lui Pătru Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
raporturile care se stabilesc între așezări și cadrul natural pe o anumită treaptă de evoluție a societății omenești. Primele vetre de sate au fost localizate în poienile sau runcurile create de om în codrii seculari. Mărturie stau toponimele (de ex. Runcul, Secătura, Dealul Scăuelelor etc), dar și relatările documentare. Astfel, la 17 oct. 1451, Bogdan Voievod «Întărește lui Pătru Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la capătul Cornișului, unde dă Gruețul în Șacovăț, pe partea de dincolo de Șacovăț
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la capătul Cornișului, unde dă Gruețul în Șacovăț, pe partea de dincolo de Șacovăț și loc de moară în matca Șacovățului și hlabnicul (loc poienit pentru fânețe, în prezent ocupat de satul Runcul) care este în sus de Grueț (actualmente se numește Dealul Piscu), săi fie pentru fânaț și să asculte acest hlabnic către această prisacă. Toate acestea mai sus scrise săi fie lui de la noi uric și cu tot venitul, lui și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
uric din 6 aprilie 7054 (1546), se afirmă: «...iar hotarul acestei prisăci să fie cât va putea arunca un tânăr din mijlocul prisăcii cu o măciucă, în toate părțile.». Unele așezări au pornit de la forma circulară a prisăcilor (de ex., Runcul), dar treptat au căutat să valorifice cât mai mult din caracteristicile mediului înconjurător, avansânduși vetrele pe linii de despădurire, conform hărții "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale”. Iată un document relevant în acest context: «1694, oct. 12, Iațu-Tudora
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
m în Dealul Masa Tâlharului Și reprezintă o masă compactă de gresii și calcare oolitice, lungă de 6 m și având o înălțime și o lățime de circa 3 m, cu o suprafață relativ netedă și bine împădurită (în Pădurea Runc). Spre sud-est, în punctul “La Vamă” (531 m), platoul structural are o lungime de câțiva kilometri, dar cu lățimi de sub 600 m. Platoul Holm, situat la 480 m altitudine, are o suprafață netedă, de mici dimensiuni, cu o formă proeminentă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
influența romană venită dinspre vest și sud-vest, care contribuie la ridicarea economică și la întărirea gradului de valorificare a cadrului natural. Legătura dintre populația autohtonă și mediu se deduce și din frecvența mare a topicelor legate de aria pădurilor, ca runc, arșiță, curături, poiană etc. Din feudalism, așezările încep să fie atestate documentar. Condițiile Evului Mediu au contribuit la fărâmițarea așezărilor umane și la dese schimbări de vetre. Din categoria satelor vechi, din secolul XIV-XV, amintim: Runcul, Mădârjac, Scânteia, Strunga, Glodeni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
picioare, Dolhasca alt peron de duminică plin, bătrînele cu nasul pe sus, dialog sub numele stației, Noul Siloam al lui Inochentie de la Balta, bătaia de soare oblic îngheață în scăldătoare, porumbiști aburesc de rouă pe sute de kilometri, lume de runc și curătură, sate rupte de pădure s-au atins în capete, orașe, s-au atins în capete, cibernetică, va fi extensivă și etapa intensivă, cît mai ține, în totul n-a fost decît provizorat, Liteni pe firul de drum județean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
13,02 Toplița, Gălăuțaș, bănuiai closetul mizer, dar după aceea te-ai mai putut mișca, "fazan" pe animale, aici, în voi, consum fondul de căutare a imaginilor, dar personajele empirice ne nimeresc pentru poveste, sîntem de la Subcetate, coborîm la Sărmaș Runc, ne vine mai aproape, înspre Borsec două ore de mers pe jos, 10 lei kilogramul, la Toplița să scoatem buletinul și pentru mine, că era de tip vechi și mă amenda neschimbat, și pentru fată, să-l facă! un harbuz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a capătului sudic al Obcinei Feredeu. Limita depresiunii este mult mai clară pe rama sudică unde Munceii Rarăului coboară tranșant cu denivelări de 400 - 500 m formând un aliniament de măguri alcătuit de la vest la est din: Măgura (1176 m), Runcul (1129 m), Bodea(1073 m) și Cucoara (944 m). La nivelul albiei râului Moldova se Înscriu altitudinile cele mai coborâte de 675 m În Cheile Pojorâtei și cu 100 m mai puțin la ieșire din depresiune. Raportând această diferență de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
Sus 5. Felsosofalva 39. Remetea 1. Remetea 1. Gyergyoremete 2. Făgețel 2. Kicsibukk 3. Sineu 3. Eszenyo 40. Săcel 1. Soimusu Mare 1. Nagysolymos 2. Soimusu Mic 2. Kissolymos 3. Vidacut 3. Szekelyhidegkut 41. Sărmaș 1. Hodoșa 1. Gyergyohodos 2. Runc 2. Runk 42. Sancraieni 1. Sancraieni 1. Csikszentkiraly 2. Fitod 2. Fitod 3. Hosasau 3. Hosszuaszo 4. Leliceni 4. Csikszentlelek �� 5. Misentea 5. Csikmindszent 6. Santimbru 6. Csikszentimre 43. Sandominic 1. Sandominic 1. Csikszentdomokos 44. Sanmartin 1. Sanmartin 1. Csikszentmarton
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88 locuri), Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj; Herculane (Sera de Flori - 66, Pescăruș - 138, La Plopii fără Soț - 38) județul Caraș Severin; Lupeni (Straja - 98, Buta - 72), Sarmisegetusa - 22 județul Hunedoara; Balta județul Mehedinți; Comarnic (Cernica - 26 locuri), Azuga (40 locuri) județul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tehnică a arșiței sau a jariștei) sau prin alte procedee era realizată în vederea cultivării, dar și a creării de pajiști pentru animale. H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor de cereale ce se succedau pe un loc despădurit prin foc (numit runc): prosie, răsprosie și samulastră. Faza finală, după părăsirea culturii, era aceea în care locul despădurit devenea pășune pentru animale. Apoi, când mlădițele se înmulțeau, terenul era părăsit, iar pădurea își reintra în drepturi (Stahl, 1998, vol. I, 248-254, 272-278). Această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii: Arhim la Neamț Agafia Anastasie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St + Marușca = Alexandru St + Evdochia = Olena = Petru + 1480 St. + Maria de Mangop = Bogdan și Iliaș +1479 + St. + Maria Radului V.V. = Bogdan cel Orb se naște la 9 Martie 1479 Alexandru, primul copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sacru în care se produc revelațiile. Construcția creează senzația rupturii bruște și a surprizei de a păși din senin într-o nouă dimensiune. Câmpia din colinda de fecior are ca stăpân cerbul, și el simbol al renașterii, al reînnorii: „Cerbul Runcului,/ Fiara câmpului/ Ș-a pământului”( Vânarea cerbului IV,58) Sintagma este revelatorie, cornuta reprezintă o apariție numenală a spațiului specific inițierii. Apartenența la htonian face din cerbul care își cântă fala o întrupare zoomorfă atemporală care trebuie re-biruită. Locul universal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin agresiunea spațiului social, ordonat, de către întruparea zoomorfă a haosului. Orgoliul trâmbițat al distrugerii are menirea de a provoca eroismul latent și de a stârni puterile cosmocratoare ale voinicului. „Fala”, care devine motivul intrigă al încercării inițiatice, vine din partea „Cerbului Runcului,/ Fiara câmpului” (Coconi-Ilfov), adevărată ipostază a haosului invaziv. Domeniul lui este al naturii sălbatice, nediferențiate, specifice momentului anterior ordonării: „Cerbul Runcului,/ Fiara câmpului,/ Ș-a pământului,/ Cerb s-a lăudat/ Că nimi n-a aflat/ Pe und' se hrănește,/ Pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și de a stârni puterile cosmocratoare ale voinicului. „Fala”, care devine motivul intrigă al încercării inițiatice, vine din partea „Cerbului Runcului,/ Fiara câmpului” (Coconi-Ilfov), adevărată ipostază a haosului invaziv. Domeniul lui este al naturii sălbatice, nediferențiate, specifice momentului anterior ordonării: „Cerbul Runcului,/ Fiara câmpului,/ Ș-a pământului,/ Cerb s-a lăudat/ Că nimi n-a aflat/ Pe und' se hrănește,/ Pe und' se umbrește,/ Că dânsul prujește/ Și singur își paște/ Pe-ntinsa câmpie/ Dalbă, colilie,/ Iarbă unde crește,/ Fir găitănește,/ N
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Slatina a lui vodă Lăpușneanu. Din Mălini munții se lasă lângă șoseaua care urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că, ucisă de secetă, apa abia se strecoară pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului se vede, pe obcina Stânișoarei, Crucea Talienilor. Acolo a fost prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Articolul 1 Se înființează Centrul de Formare și Inovație pentru Dezvoltare în Carpați (denumit în continuare CEFIDEC) - ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației, având sediul în orașul Vatra Dornei, județul Suceava, în imobilul "Motelul Runc", strada Runc - fără număr. Articolul 2 Obiectul de activitate al CEFIDEC îl constituie: a) formarea specialiștilor din domeniile agriculturii montane, a cadrelor care atesteaza pe agricultorii din zona de munte, conform art. 13 alin. (2) din Legea nr. 83/1993
HOTĂRÎRE Nr. 888 din 9 decembrie 1994 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111506_a_112835]
-
Se înființează Centrul de Formare și Inovație pentru Dezvoltare în Carpați (denumit în continuare CEFIDEC) - ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației, având sediul în orașul Vatra Dornei, județul Suceava, în imobilul "Motelul Runc", strada Runc - fără număr. Articolul 2 Obiectul de activitate al CEFIDEC îl constituie: a) formarea specialiștilor din domeniile agriculturii montane, a cadrelor care atesteaza pe agricultorii din zona de munte, conform art. 13 alin. (2) din Legea nr. 83/1993, instruiri în
HOTĂRÎRE Nr. 888 din 9 decembrie 1994 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111506_a_112835]
-
se aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației. Articolul 5 Se aprobă transmiterea, cu plata, din patrimoniul Societății Comerciale "Dorna - Turism" - S.A. Vatra Dornei, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Agriculturii și Alimentației, a imobilului "Motelul Runc", situat în orașul Vatra Dornei, strada Runc, fără număr, identificat conform anexei nr. 2. Predarea-primirea se va face pe bază de protocol, la valoarea convenită între părți, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor Societății Comerciale "Dorna-Turism" - S.A., Vatra Dornei
HOTĂRÎRE Nr. 888 din 9 decembrie 1994 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111506_a_112835]
-
și alimentației. Articolul 5 Se aprobă transmiterea, cu plata, din patrimoniul Societății Comerciale "Dorna - Turism" - S.A. Vatra Dornei, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Agriculturii și Alimentației, a imobilului "Motelul Runc", situat în orașul Vatra Dornei, strada Runc, fără număr, identificat conform anexei nr. 2. Predarea-primirea se va face pe bază de protocol, la valoarea convenită între părți, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor Societății Comerciale "Dorna-Turism" - S.A., Vatra Dornei, transmisă Ministerului Agriculturii și Alimentației. Articolul 6
HOTĂRÎRE Nr. 888 din 9 decembrie 1994 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111506_a_112835]