127 matches
-
Carmen din opera Carmen de G. Bizeț, urmat la numai două săptămâni de debutul în rolul Dorabella din Cosi fan tutte de W. A. Mozart. A doua stagiune la Operă din Cluj îi aduce debutul în rolurile Santuzza din Cavalleria Rusticana de P. Mascagni și Eboli din Don Carlo de G. Verdi. Cele patru stagiuni petrecute în total la Operă din Cluj însumează o activitate solistica bogată, concretizata în nu mai puțin de unsprezece roluri, printre care mai enumeram și Floră
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
celor două repertorii. Menționam că din cel de sopran dramatic, a optat de la început pentru acea parte mai puțin cântată, datorită atât dificultăților tehnice impuse cât și periculozității lui pentru voce, respectiv rolurile feminine principale din Nabucco, Turandot, Macbeth, Cavalleria Rusticana, Fedora. Ca soprana a debutat în anul 2001 în Abigail din Nabucco de G. Verdi, apoi că primsolistă a Operei Naționale Timișoara în 2002 în Turandot din opera cu același nume de G. Puccini, urmate de Donna Anna din Don
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
din repertoriul ei amintind aici operele: Don Giovanni, Cosi fan tutte de W. A. Mozart, Bărbierul din Sevilla de G. Rossini, Nabucco, Aida, Macbeth, Don Carlo, Trubadurul, Rigoletto, Traviata, Bal Mascat de G. Verdi, Turandot, Țoșca de G. Puccini, Cavalleria rusticana de P. Mascagni, Carmen de G. Bizeț, Gioconda de A. Ponchielli, Lucrezia Borgia de G. Donizetti, Normă de V. Bellini cu care a repurtat cel mai recent succes al ei în Franța. În străinătate a colaborat cu Operele din Essen
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
G. Faure, N. Bretan, fiind invitată cu aceste genuri în Statele Unite ale Americii, Belgia, Bulgaria, Germania, Olanda, Franța, Italia, Elveția, Macedonia, Portugalia, Spania și România. Astfel solista invitată a Operelor din Budapesta( Turandot), Skopje (Nabucco, Turandot), Bratislava (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Requiem - Verdi), Praga (Turandot), Essen (Turandot, Nabucco), Frankfurt am Main (Nabucco), Graz (Nabucco), Iași (Nabucco), Timișoara (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Aida), Cluj (Turandot, Aida), Galați (Aida, Nabucco, Simfonia a 9-a), Craiova (Turandot), este in acelasi timp prezența pe scene
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
Macedonia, Portugalia, Spania și România. Astfel solista invitată a Operelor din Budapesta( Turandot), Skopje (Nabucco, Turandot), Bratislava (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Requiem - Verdi), Praga (Turandot), Essen (Turandot, Nabucco), Frankfurt am Main (Nabucco), Graz (Nabucco), Iași (Nabucco), Timișoara (Turandot, Nabucco, Cavalleria rusticana, Aida), Cluj (Turandot, Aida), Galați (Aida, Nabucco, Simfonia a 9-a), Craiova (Turandot), este in acelasi timp prezența pe scene de concerte în lucrări vocal simfonice sau concerte de gală, fiind o permanentă colaboratoare a Filarmonicilor din Arad, Timișoara, Cluj
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
pop opera și cântăreț de operă. A înregistrat treisprezece albume de studio, atât cu muzica clasică cât și pop, alte două compilații cu cele mai bune cântece și opt albume de operă înregistrate ("La bohème", "Îl trovatore", "Werther", "Pagliacci", "Cavalleria rusticana", "Carmen", "Țoșca", "Andrea Chénier", "Roméo et Juliette", "Manon Lescaut" și "Turandot"), toate acestea fiind vândute în peste 75 de milioane de exemplare la nivel mondial. Născut o formă gravă de glaucom, a orbit total la vârsta de 12 ani dupa
Andrea Bocelli () [Corola-website/Science/313846_a_315175]
-
nume de Charles Gounod. Nu rămâne însă mult timp în Cluj, Emil Marinescu se hotărăște să-și încerce norocul în străinătate, și anume la Viena. Aici primește primul angajament în 1922 la "Volksoper" în rolul lui Turiddu din opera "Cavaleria Rusticană" de Pietro Mascagni. Întors în țară, întreprinde un obositor turneu cu Compania Leonard, interpretând rolurile principale din "Tosca" și "Boema" de Giacomo Puccini, "Traviata" și "Rigoletto" de Giuseppe Verdi. În 1927 este angajat ca prim-solist al Operei Române din
Emil Marinescu () [Corola-website/Science/297651_a_298980]
-
În anul următor, Maria este admisă în Conservatorul din Atena și studiază mai departe pianul cu Maria Trivella. În același timp ia și lecții de canto iar în 1939 interpretează în cadrul unui spectacol pentru studenți rolul lui Santuzza din ""Cavalleria Rusticana"" de Pietro Mascagni, obținând Primul Premiu al Conservatorului. Maria Callas a fost educată din punct de vedere muzical în Atena. Inițial, mama sa a încercat să o înscrie la prestigiosul Conservator din Atena, fără succes. La audiție, vocea să, inca
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
că studentă imediat, dar mama lui Callas a solicitat o amânare de un an, pentru că Mary să absolve Conservatorul Național și să înceapă să lucreze. Pe 2 aprilie 1939, Callas a interpretat rolul Santuzza într-o producție studențeasca a Cavalleriei Rusticana de Mascagni la Teatrul Olympia, iar în toamna aceluiași an s-a înscris la Conservatorul din Atena în clasa Elvirei de Hidalgo. În 1968, Callas a declarat Lordului Harewood: "De Hidalgo avea o pregătire cu adevărat bună, poate ultima cu
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
și teatru, Serile de Poezie din Struga care adună poeți din peste 50 de țări ale lumii, Festivalul Internațional de Cameră de la Bitola, Open Youth Theatre și la Skopje, etc. Opera Macedoneană s-a deschis în 1947, cu spectacolul "Cavalleria rusticana" în regia lui Branko Pomorisac. În fiecare an, Serile de Operă din Mai au loc la Skopje, timp de circa 20 de zile. Prima ediție s-a deschis în 1972 cu spectacolul "Țar Samuil" de . Principalele sărbători publice în Republica
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
în zori /« А зори здесь тихие»/ de K. Molceanov, Dragonul de E. Lazarev, Duenia de S. Prokofiev, Vivandiera de S. Kortes); operă europeană (Don Carlos, Bal mascat, Forța destinului, Nabucco de G. Verdi; Turandot, La Bohema de G. Puccini; Cavalleria rusticana de P. Mascagni; Norma de V.Bellini; Vivat, maestro! și Elixirul dragostei de G. Donizetti; Adrianna Lecouvreur de F. Cilea). În sfera baletului, această perioadă este legată de numele coregrafului lui Marat Gaziev, care a montat Sonetele pe muzica lui
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
a fost membră a Operei de Stat din Hamburg. În 1971 a emigrat în Germania , iar în 1973 a primit cetățenia germană. A fost căsătorită cu baritonul grec Kostas Paskalis , cu care a interpretat spectacole de neuitat că Țoșca, Cavalleria rusticana, Simon Boccanegra, Macbeth etc. Au împreună doi copii: un fiu, Constantin n. 1974, si o fiică, Alexandra n. 1977 . În 1968 și 1969 Marină Krilovici a putut fi admirată în Țoșca la "Opera House" în Toronto. În anii 1970 - 1978
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
rolurile Cio-Cio-San, Giorgetta în „Îl Tabarro” de Puccini și Leonora din „Îl Trovatore” (Trubadurul). Remarcabilă prezenta scenica a Marinei Krilovici, trăirea intensă a personajelor au făcut ca rolurile Țoșca, Butterfly, Aida, Leonora din La Forza del destino, Santuzza din Cavalleria rusticana să rămână de neuitat. Marină Krilovici a abordat cu măiestrie și repertoriul german în roluri că Donna Anna din Don Giovanni de Mozart, Herodias din Salomé de Strauss, Fricka din Der Ring des Nibelungen de Wagner, un bogat repertoriu vocal-simfonic
Marina Krilovici () [Corola-website/Science/323882_a_325211]
-
a fi scrise pentru a fi cântate împreună. Sunt greu de precizat motivele pentru care sunt asociate aceste piese, dar este un fapt, că piesele în cauză par a fi destinate una, celeilalte. Sunt celebre tandemurile formate de operele Cavaleria rusticană de Mascagni și Paiațe de Leoncavallo, Poemul pentru vioară de Chausson și Tzigane de Ravel, sau Dansurile pentru harpă și orchestră de Debussy și Introducere și Allegro de Ravel. În ceea ce privește cele două lucrări pentru harpă, Dansurile lui Debussy și Introducere
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
Șeherezada” de Tiberiu Brediceanu. În urma acestor succese, Veturiei Goga i se spunea prin 1911 „Privighetoarea Ardealului”. Un alt concert remarcabil l-a avut în 1912, când, acompaniată la pian de George Enescu și Cella Delavrancea a interpretat roluri din Cavalleria rusticana de Mascagni și Secretul Susanei de Ermanno Wolf-Ferrari. Veturia a cântat și în două concerte la Opera Regală din Berlin, rolul Elisabetei din Tannhäuser a lui Wagner și din Flautul fermecat de Mozart. Fiind "Doamnă de onoare", i-a fost
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
turnee în Franța, Spania, Austria, Germania, Elveția, Grecia, Anglia, Olanda, Belgia și Portugalia. Gheorghe Costin Bogata sa activitate dirijorală cuprinde numeroase colaborări cu Opera Națională din Timișoara, a fost invitat în Italia la Trento pentru a realiza premiera operei Cavalleria rusticana, a fost invitat în juriul Concursului internațional de Pian José Iturbi (Valencia-Spania) dirijând și concertul final al concursului alături de orchestra din Valencia; a mai dirijat orchestra Internazionale Giovanile Pergine Spettacolo Aperto în concerte susținute la Pergine, în Spania la Vila-seca
Pe aripile muzicii la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105819_a_107111]
-
aceea Manon Lescaut de Puccini cu Sylvia Sass și Placido Domingo, în regia lui Piero Faggioni. Tot în 1978, a condus dipticul ravelian format din L'enfant et les sortileges și L’heure espagnole. A revenit în 1981 pentru Cavalleria rusticana și Pagliacci, în regia lui Zeffirelli, cu Domingo și Obraztsova și în 1982 pentru Troienele de Berlioz, pusă în scenă de Luca Ronconi. Cu Angela Gheorghiu, la Viena Ultimele apariții ale lui Prêtre la Scala au fost la pupitrul operelor
Celebrul dirijor Georges Prêtre, care a fost la pupitrul marilor orchestre de la Scala, Viena și Metropolitan, a plecat să dirijeze în ceruri by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105872_a_107164]
-
G. Musicescu din Chișinău (actuala Academie de Muzică, Teatru și Arte Plastice) în anul 1974, după care se transferă la (1978-1981), în clasa lui G. A. Polivanova (canto). Din 1980, este solista la Operă Națională din Chișinău, debutând în "Cavaleria rusticana" (Pietro Mascagni) în rolul Santuzza. Repertoriul sau mai include: a colaborat cu dirijorii Victor Dumănescu, Andre Neve, Alexandru Samoilă, Lev Gavrilov, soliștii Lucia Cicoare, Mihail Munteanu, Nicolae Covaliov, Ioan Paulencu, Vladimir Dragoș, Elenă Obrazțova, pianiștii Ghiță Strahilevici, Olga Silkina, Olga
Valentina Calestru () [Corola-website/Science/336817_a_338146]
-
Giovanni Carmine Verga () a fost un scriitor realist ("verist") italian, cunoscut mai ales pentru reprezentarea vieții din Sicilia sa natală și în special pentru povestirea (și apoi piesă de teatru) "Cavalleria Rusticana" și pentru românul "I Malavoglia" ("Familia Malavoglia"). Primul fiu al lui Giovanni Battista Catalano Verga și al Caterinei Di Mauro, Verga s-a născut într-o familie prosperă din orașul sicilian Cătănia. El a început să scrie din adolescență, finalizând
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
importante lucrări. Volumul de povestiri "Vită dei câmpi" ("Viața la țară", 1880) cuprindea printre altele "„Fantasticheria”" („Visarea cu ochii deschiși”), "„La Lupă”" („Lupoaica”), "„Pentolaccia”" („Jucăria”) și "Rosso Malpelo", povestiri despre viața rurală a Siciliei. Ea a cuprins, de asemenea, "„Cavalleria Rusticana”" („Cavaleria rusticana”), pe care a adaptat-o pentru teatru și care a reprezentat mai tarziu sursă de inspirație pentru mai multe librete de operă, inclusiv "Cavalleria rusticana" a lui Mascagni și "Mala Pasqua!" a lui Gastaldon. Povestirea "„Malaria”" a fost
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Volumul de povestiri "Vită dei câmpi" ("Viața la țară", 1880) cuprindea printre altele "„Fantasticheria”" („Visarea cu ochii deschiși”), "„La Lupă”" („Lupoaica”), "„Pentolaccia”" („Jucăria”) și "Rosso Malpelo", povestiri despre viața rurală a Siciliei. Ea a cuprins, de asemenea, "„Cavalleria Rusticana”" („Cavaleria rusticana”), pe care a adaptat-o pentru teatru și care a reprezentat mai tarziu sursă de inspirație pentru mai multe librete de operă, inclusiv "Cavalleria rusticana" a lui Mascagni și "Mala Pasqua!" a lui Gastaldon. Povestirea "„Malaria”" a fost una dintre
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Malpelo", povestiri despre viața rurală a Siciliei. Ea a cuprins, de asemenea, "„Cavalleria Rusticana”" („Cavaleria rusticana”), pe care a adaptat-o pentru teatru și care a reprezentat mai tarziu sursă de inspirație pentru mai multe librete de operă, inclusiv "Cavalleria rusticana" a lui Mascagni și "Mala Pasqua!" a lui Gastaldon. Povestirea "„Malaria”" a fost una dintre primele reprezentări literare ale malariei. El a început să lucreze apoi la o serie proiectată de cinci române, din care a finalizat doar două, "Familia
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Cătănia îi poartă numele. Casa lui din "via Sant'Anna" este acum muzeu, "Casa-Museo ". El a fost un ateu. Primăvară și alte povestiri (1877) "(Primavera e altri racconti)" Viața la țară (1880) "(Vită dei câmpi)" Nuvele din Sicilia (1883) "(Novelle rusticane)", traduse în engleză de D. H. Lawrence (1925)
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Puccini-Madama Butterfly, P. I. Ceaikovski - Pique Dame, R. Strauss - Der Rosenkavalier, Arabella, M. Musorgski - Boris Gouduno, V. Bellini - La Sonnambulla, G. Rossini - Îl Barbiere di Siviglia, P. I. Ceaikovski - Evgheni Oneghin, G. Donizetti - La Fille du Regiment, P. Mascagni - Cavalleria rusticana, Ch. Gounod - Faust, R. Wagner - Der fliegende Holländer, Die Walküre, Götterdämmerung, L. Janacek - Jenufa, Vec Makropulos, K. MacMillan/ F. Liszt - Mayerling, etc). A cântat la Wiener Volksoper, Wiener Musikverein, Berliner Philarmonie, Carre Theater- Amsterdam, Concerthebouw- Amsterdam, Esplanade-Singapore, etc. Cântă sub
Recviemul de Verdi, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105641_a_106933]
-
cărei scenă, avea să susțină în numai 3 stagiuni, 145 de spectacole. Citește și: Spectacol de colinde la ICR, cu Grigore Leșe și ceata din Titești Primul său rol pe o scenă de operă, a fost „Lola” din opera „Cavalleria Rusticana” de Mascagni, susținut la Opera din București, încă studentă fiind: rol, pe care l-a reluat apoi la Opera vieneză, alături de alte 24 de roluri, printre care Rosina („Bărbierul din Sevilla”), Niklausse și Siebel („Povestirile lui Hoffmann”), Fiodor („Boris Godunov
Întâlnirile muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu Roxana Constantinescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105917_a_107209]