397 matches
-
nu putea să fi cunoscut nimic? — Și că Iubirea, messeri, dacă e să judecăm după consecințe...! exclamă Cecco Angiolieri, care, până atunci tăcuse mâlc, cu o expresie de dezgust din ce În ce mai mare, ca și când toate acele discursuri nu erau decât niște pălăvrăgeli sâcâitoare. Dat fiind că noi toți Încă mai plătim faptele străbunului nostru dintâi, se naște Întrebarea dacă nu cumva ar fi procedat mai bine dedându-se la practica lui Onan solitarul. Derâderea dumitale blasfematoare nu ne ajută să Înaintăm pe calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
drum bun și succes. Am făcut-o. Cu jumătate de gură Însă, fără convingere și fără să pășesc imediat către ieșire, cum s-ar fi cuvenit. Ceva indefinit mă reținea - o presimțire nebuloasă, o Îndoială fără obiect, dar densă și sâcâitoare. Eveline stătea În picioare Înaintea mea, așteptând să mă Îndrept spre ușă. Sub apăsarea privirii ei, mai mult decât din convingere și imbold lăuntric, am făcut șovăielnic doi-trei pași, apoi m-am oprit din nou, uitându-mă prostește În podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
exces și era considerată extrem de atrăgătoare de tinerii artiști. Am fost în același an la Colegiul de Arte și de când ne-am cunoscut am încercat fără succes să o evit. încă din școală avea un talent înnăscut de a fi sâcâitoare, combinat cu o totală lipsă de talent artistic. A fost doar o chestiune de timp până să ajungă să lucreze în PR. —Și deci ce mai faci? a întrebat, ridicându-și sprâncenele pensate. Am bolborosit ceva ce ea nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Numai că iată, de cum Închise ochii să poată auzi mai bine răgetul leilor, chipul tînărului cu barba roșiatică se făcu nevăzut, iar deasupra sa se ivi iarăși denecuprinsul cerului. 17. Dintr-odată se lăsă o liniște deplină, care va spulbera sîcÎitoarele bocete și cîntări ale mulțimii; Încetase și scîrțîitul, smucitura roților prin hîrtoape: carul se oprise locului. Și ăsta era tot vis? Acea potolire care-i făcea atît de bine sufletului său după atîta vînzoleală și zarvă, tot vis era? Glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
flăcări luminoase un foc care ar fi mocnit întunecat în fundul inimii lui. Cred că atunci aș fi zugrăvit-o cu totul altfel pe dna Strickland. Aș fi renunțat la faptele reale și aș fi prefăcut-o într-o femeie pisăloagă, sâcâitoare și obositoare, sau într-o bigotă ipocrită care nu înțelege câtuși de puțin necesitățile spiritului. Aș fi prefăcut mariajul lui Strickland într-un chin îndelungat din care fuga ar fi fost singura scăpare posibilă. Cred că aș fi pus accentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
despre arhitectură, a fost absolut groaznică: atât de „elitistă“ Încât mi te-am imaginat trăind Într-un vid intelectual și emoțional. Ferește-te de impulsul de a clasifica oamenii În tipuri fixe: vei descoperi că În tinerețea lor vor persista sâcâitor În obiceiul de a sări dintr-o categorie În alta și că, lipind o etichetă superficială pe fiecare nouă cunoștință, nu faci decât să Împachetezi un hopa-mitică ce va sări În picioare și-ți va rânji În față În momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
da seama. Zic asta pentru că era posibil să fiu și puțin mahmur, dar nu știu sigur, nu mă pronunț. - Cafea? - Nu, mulțumesc. Trebuie să recunoașteți că dacă ați avea aproximativ cincizeci de ani, ca mine, burtică, chelie, o ciupercă ușor sâcâitoare între degetele de la picioare și nici o amintire despre ziua de ieri, darămite despre restul de zile și ani, ați fi și dumneavoastră prudenți în legătură cu cafeaua oferită de un bărbat dubios într-o cameră străină. - Sunteți foarte amabil, i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
-l pe Horațiu în genunchiul drept și aruncând-o pe Contesă în brațele Maicii Tereza. Care dispăru. PAGINĂ NOUĂ PE DREAPTA PARTEA a II-a Iată-mă și viitor tată! La cincizeci de ani, cu burtică, chelie, o ciupercă ușor sâcâitoare între degetele de la picioare și câteva antecedente homosexuale, iată-mă viitor tată! Nevastă-mea, sigur, e fericită. N-aș fi crezut că o să reușească. Sincer să fiu, mă îndoiam și de mine. Personal, cred că mi-a făcut niște vrăji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
largă și de pestriță și de tânără, mai ales când și tu ești tânăr. Au voie să decupeze noul poster cu Elvis, în sfârșit le dă voie, deși până acum le interzisese acest lucru. Mama e alungată ca o muscă sâcâitoare. În timpul ăsta copiii își recapătă privirea aceea anormală de dinainte. Mama pleacă și din ușă spune că copiii, care pentru o mamă rămân toată viața niște copilași pentru care‑și face griji, ar trebui să se bucure și de lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de lumini și culori, În care se regăseau și petele cu un spectru de la galben la roșu, și pudra fină de sidef, aurie și argintie. „Ce frumos!“ mi-am zis o clipă. Nu mă durea nicăieri, ci doar simțeam ceva sâcâitor În mucoasa nazală, ca un nucleu al durerii. De acolo a ajuns la tâmple și apoi s-a răspândit ca un fulger În Întreg corpul, cu o asemenea forță Încât de-abia mai puteam respira. O simțeam cum Îmi străbate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
le antrenează. Este adevărat că o situație materială bună se constituie într-o liniștitoare și productivă certitudine pentru spiritul pornit pe calea acumulării de bogății nepieritoare. Dacă Platon și Goethe, bunăoară, ar fi fost hărțuiți de lipsuri și de grijile sâcâitoare ale imediatului, oare cât ar fi izbutit ei să finalizeze din ceea ce au dat umanității? Greu de răspuns la această întrebare, deoarece geniile posedă resurse nebănuite de rostire întru eternitate... La celălalt pol se situează viața plină de neprevăzut și
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
planetelor, care se deplasează cu viteze diferite, în raport cu atotprezentele constelații fixe. Printre stelele „fixe” orbitează planetele plimbătoare. Într-o lume potențial veșnică, ne trecem și noi, performând o pendulare continuă între statornic și schimbător. Sunt banalități, truisme, dar și obsesii sâcâitoare, pe care, ori vrem, ori nu vrem, le avem uneori, îndeosebi de Revelion - derivat din francezul se reveiller (a se trezi), termenul sugerează că e vremea la care ne deșteptăm puțin la realitate. „Timpul când se schimbă anotimpul” sau „ora
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
prieteni, mă mângâie pe mână: - Nu fii tristă! Eu mă bucur, să știi! Mâine voi primi bomboane de ciocolată, nu mă voi duce la grădiniță și toată lumea se va strădui să îmi facă pe voie! Un gând mi se strecoară sâcâitor în minte: - Cine va sta cu tine acasă dacă bunica ta e cu piciorul rupt și ai tăi trebuie să aibă grijă de ea? Zâmbetul lui uriaș se întinde pe toată fața. Ochii prind să-i strălucească ca niște stele
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
și timp sub forma „brațelor de flori”, buchetelor oferite conducătorilor, întâmpinării simbolice (tradiționale) cu „pâine și sare”, confecționarea ghirlandelor și pavoazarea tribunelor la marile sărbători naționale sau comuniste etc. Ce mai prisosea de pe mormintele cimitirelor și din piețele cu țigănci sâcâitoare din cale afară și tutuitoare, ni le schimbam între noi gratulându-ne și mulțumind Cerului că (încă) existăm. Mai rămânea să pună ”obloane” ochilor pentru a nu mai privi Cerul! La asta se trudea pe „brânci” , pentru a urzi din bezna
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
procure. Părea într-adevăr că acel praf nu crea dependență. Nici nu știa exact ce era acea substanță. Era atât de înamorat, că toate celelalte le-a lăsat pe planul al doilea și la câte o întrebare a sa mai sâcâitoare, Ilena se eschiva cu iscusință și cu o teamă ascună în priviri să -i răspundă, fapt care l-a făcut de fiecare dată să renunțe la întrebări, de teamă să nu o piardă. Nu ar fi suportat ideea. Fata i-
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
avea curaj să respire. Atmosfera era încărcată de sentimente și instincte diverse. Târziu, după miezul nopții, petrecerea se sfârșise dar cei implicați și-au continuat distracția în intimitate. Carol se simțea ostenită, i-se inchideau ochii de somn. Un neastâmpăr sâcâitor i-se agita în piept. Presimțiri. S-a oprit în fața liftului însoțită de Beaulah și trupa. Colega ei râdea în hohote. Scotch-ul era de vină, blondul sau poate șampania. În stradă, imaginea era aceeași. Nu se schimbase nimic! Același
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
pat. După ce merg în baie și-mi fac toaleta, îmi pun de cafea și pregătesc micul dejun. Simt o sfârșeală. Îmi zic: „nu-i nimic, după ce beau cafeaua, îmi revin”. Mă doare și o măsea de câteva zile, o durere sâcâitoare. „După ce termin cu toate pregătirile o să merg și la stomatolog, săptămâna viitoare”. Parcă mă simt un pic mai bine. Mă uit să văd dacă am oțet și zahăr suficient, boabe de piper, foi de dafin pentru pus gogoșarii. Îmi rămăsese
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
ortodox, pe 25 ale lunii, iar în zilele următoare se pregătește să dea ștafeta lunii florilor, lăsându-ne amintirea unor tulburatoare trăiri. *** Scriind acum despre frumusețile lunii martie, m-am oprit văzând cum am reînviat icoane din trecut. Mă supără sâcâitoarea întrebare: nu cumva stărui prea mult, aflându-mă în rândul celor care de-a lungul timpului au tot spus: ehei, pe vremea mea ce frumos a fost, acum s-au stricat toate acele rosturi ale vieții și a apus farmecul
SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348641_a_349970]
-
și-au putut permite să devină sceptici prin renunțare până la declin și să fie obosiți până la plictiseală, căci renunțarea provine din preaplinul spiritului, iar scepticismul exprimă inevitabila plictiseală stoarsă de destin din oboseala unei culturi mari. Dar grecii au devenit sâcâitori și plictisitori de-abia când din palma întinsă a istoriei (epoca medievală și modernă) s-au pornit să ciugulească firimiturile rămase de la festinul spiritual al strămoșilor lor. Tot așa, obosiți de greutatea veacurilor de cultură și civilizație pe care au
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
Mare “văzută” de Bolintineanu. Pare să nu-l recunoască drept diriginte, să nu-i recunoască autoritatea dar nu-i poate reproșa nimic din comportament, doar că prea se întâmplă ca, în prezența lui, de undeva din memorie să-i revină, sâcâitor în gând replica: “Ștefan e departe...” Ceva îl face să simtă că îi poate influența în acest sens, în bună măsură și pe ceilalți mai ales pe Florin și Dinu. Începu să zâmbească în sinea lui gândindu-se că îl
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
gălăgioase, speluncă ce mai! Însă toți, când zăreau căpșorul cu cârlionți ai băiețelului își reveneau ca prin minune din „absența” care le întârziase mișcările minții (și astea pe cele ale trupului), îi adresau cuvinte alunecoase, silabisite cu o târșeală mahmură, sâcâitoare chiar și-atunci când se doreau oblojitoare, îi tânguiau pierderea de vreme pe coclaurile otrăvite ale beției simțurilor, îl dojeneau pe taică-su, însă nu uitau să facă haz de necaz pe seama băiatului, întărâtându-l sau chiar obligându-l să bage
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
casinoul Mandalay Bay când soarele răsărise mai bine de trei ceasuri și am ieșit pe întuneric, pentru că trecerea dintr-un casino în altul se face aproape insensizabil, ești “furat” de peisagii luxuriante, de o viermuială care departe de a fi sâcâitoare te ia pe sus și te face să uiți pentru ce ai intrat în ăsta, să zicem și n-ai intrat în celălat, de infinite posibilități de a te dărui plăcerii jocurilor de noroc pentru cei cu oarecare dependență și
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
adus de furia mulțimii - fața învinețită, mâinile însângerate, iar chitonul rupt și murdar. Pilat: (privește îndelung și cu un început de simpatie pe arestat, îndeosebi după ce-și dă seama că de la intrarea acestuia, ca prin farmec i-a incetat sâcâitoarea durere de cap) Acuma, arestat, să-mi dai detalii despre viața Ta, că poate cu puțin noroc de cruce Te-oi îndepărta. Iisus: (cu adorabilă seninătate) Nu sunt surprins de ce aud, că moartea preoții Mi-o vor, deși Eu rău
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
de pe drum, dar simțea și ea acut nevoia de a clarifica odată așa-zisă problemă, ca să își poată vedea mai departe de viața lor de familie. - Da! Îl urmă în bucătărie. De ce nu în salonul japonez, preferatul ei? Alungă întrebarea sâcâitoare și se așeză pe scaunul tapisat cu materialul moale pe care străluceau florile galbene de nuferi. Se așeză și el în fața ei, cu o expresie deosebit de serioasă. - Trebuie să ajungem la un consens, Dia! Luând tacerea ei ca pe o
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
populară) al comunei, funcție de mare răspundere, implicând însă, strict, numai exercițiul execuției ordinelor și, în nici un caz, inițiativa personală, așa că, truda de acum era una, să recunoaștem, în afara obișnuitului. De fapt gândurile sale erau compuse din unul singur, însă extrem de sâcâitor, datorat nefastelor împrejurări prezente! Nevastă-sa era în ziua de spălat rufe și-l pusese să care apă de la cișmeaua aflată la capătul uliței, treabă cel puțin nepotrivită cu dexteritățile domnului Aristică, acela care, întâi ca simplu milițian, apoi ca
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]