3,950 matches
-
în ultimele luni de viață chiar și familiei regale românești, în celabra și misterioasa sa întâlnire cu principesa Margareata și regele Mihai I al românilor. Noi, românii, avem credința noastră, atlanteeană și zamolxiană, că sufletele celor duși de pe această lume sânt suflete de lumină vie undeva. Ele se întorc în oameni dacă le chemi, prin ritualuri de Aprinderea focului dacic. Frați români de pretutindeni, luați aminte! Fără o iubirea frățească între pământenii și nepământeni întru Marea Comuniune a sufletelor solare și
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1442666145.html [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
naștere a Soarelui, a Pământului, a Universului întreg și implicit a “OMULUI NEMURITOR CARE SÂNTEM...” (potrivit celor din urmă cuvinte dăruite tuturor de ARITIA, înainte cu câteva clipe de marea ei plecare). NOTĂ: *Gradele procesiunii pe “scara creaturală” (“schema alexandrină”) sânt următoarele: Trupul, Natura-mamă, Sufletul, Rațiunea, Intelectul Activ (n.m:nenominalizat), Intelectul angelic sau universal, Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis” și Dumnezeu. Omul întreg = templul cerului-pământesc. Adică „ICHTUS „ARITHEA” Post Scriptum: Nu am adăugat și Anexă 2 la scrisoarea
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1442666145.html [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
Atât doar sânt: CĂLĂTOR, TRECĂTOR PRIBEAG PE PĂMÂNT! M ĂR T U R I S I R I Toate anotimpurile pe meleagurile Țării de Sus au o splendoare, un farmec aparte dar, primăvara, doar ea, când vine cu miracolul ei și urcă seva
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ionel_Davidiuc.html [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
șî-ni trăge la pumni de-a valma. - lasî, uăi, sî plângî mă-ta, doar nu vrei sî plângî mama! i-am răspuns, primind ciubota drept în noada curului: ghini, uăi, trăi-ț-ar mă-ta! dă în proști, cî sânt distui! Referință Bibliografică: lumradnaj / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LUMRADNAJ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lumradnaj_george_safir_1386619694.html [Corola-blog/BlogPost/361685_a_363014]
-
Ca o mireasă în cerdac; Îți aduceam trei garofițe Ori câte-un braț de liliac. Mi-e dor de tine ca de mine, Când ai plecat făr-un cuvânt, De vara care nu mai vine, Mi-e dor de parcă nu mai sânt. Referință Bibliografică: Mi-e dor de tine ca de mine / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 515, Anul II, 29 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MI-E DOR DE TINE CA DE MINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_de_tine_ca_de_mine_george_safir_1338320123.html [Corola-blog/BlogPost/358703_a_360032]
-
de atașament îi stimulează credința și îi învederează că „în timpul bolii” va fi „viu” („Mesaje de familie”). Acest suport îl readuce din singurătate alături de ai săi („Ion și Maria, poză de familie”). În plus, speranță primește și din lectură: „mai sânt pe-aici încă mai sânt” - T.S. Eliot. Spitalul (bufetul spitalului) ajunge să fie acceptat drept un „acasă”: „n-aș mai pleca niciodată niciunde / scriind printre resturi de oameni cuvinte întregi / trăiesc și eu cu plenitudine clipa / sânt aici ca pretutindeni
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-zubascu-cum-moartea-se-ispaseste-traind-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
și îi învederează că „în timpul bolii” va fi „viu” („Mesaje de familie”). Acest suport îl readuce din singurătate alături de ai săi („Ion și Maria, poză de familie”). În plus, speranță primește și din lectură: „mai sânt pe-aici încă mai sânt” - T.S. Eliot. Spitalul (bufetul spitalului) ajunge să fie acceptat drept un „acasă”: „n-aș mai pleca niciodată niciunde / scriind printre resturi de oameni cuvinte întregi / trăiesc și eu cu plenitudine clipa / sânt aici ca pretutindeni acasă” („Bufetul Oșanca”). Mediul este
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-zubascu-cum-moartea-se-ispaseste-traind-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
prin intermediul lui Elena, am primit volumul „Convorbiri pe pământ rusesc” autor Schi arhimandritul Ioachim Parr, alături de o notă interioară: - Cu dragoste dăruită! Să vă fie de folos! Emil, Mariana și Adriana. 1 septembrie 2016 „Maica Domnului să vă ocrotească, cu sântul ei acoperământ” Am înțeles. Dr. Adriana Miu, medic în Roșiorii de Vede, autor a două volume și sora geamănă a domniei sale alături de soț, din Buzău. Ca de obicei am deschis cartea întâmplător și, la pagina 222 am descoperit: - „Nu îmi
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
prin intermediul lui Elena, am primit volumul „Convorbiri pe pământ rusesc” autor Schi arhimandritul Ioachim Parr, alături de o notă interioară:- Cu dragoste dăruită! Să vă fie de folos! Emil, Mariana și Adriana.1 septembrie 2016„Maica Domnului să vă ocrotească, cu sântul ei acoperământ” Am înțeles. Dr. Adriana Miu, medic în Roșiorii de Vede, autor a două volume și sora geamănă a domniei sale alături de soț, din Buzău.Ca de obicei am deschis cartea întâmplător și, la pagina 222 am descoperit: - „Nu îmi
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc etern mormânt Doar în căușul stelelor, Câte au fost, câte mai sânt Și vor mai fi în vremea lor ... Asupra-mi sper că s-a răsfrânt Tot răul lumii schimbător, Din rai în iad, blestem-descânt ... Din bine-n rău, din greu ușor ... Poetul, rar, sub legământ, Ascuns de ochii tuturor, Mai moare
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
care au mâna ascuțită nu ar trebui să facă afaceri deoarece uneori pot da greș. Sunt prea idealiști pe plan sentimental și mental. Exista și mâna filozofică care se caracterizează prin faptul că are degete noduroase și groase. Posesorii ei sânt oameni cu o mare putere de concentrare, liniștiți și studioși care uneori pot trăi într-o lume a lor. Este interesant să afli caracterul unui om privindu-i semnele din palmă, și poți studia dacă te pasionează această știință. Oricum
MÂINILE NOASTRE SUNT O POVESTE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Mainile_noastre_sunt_o_poveste.html [Corola-blog/BlogPost/364436_a_365765]
-
PP-EFB*). Când toate acestea merg bine roata morii se-nvârte. Căci e importantă nu atât apa care trece ci apa care lovește în paleții morii tale, spunea Bunicul cu înțelepciune iubitoare. Marii artiști, cei ce iubesc fără măsură lumea aceasta, sânt precum razele Soarelui din oceanul de eter-aer-foc-apă ce înconjoară pământul. Prin arta lor sacră, ei fac ca spițele din Marea Roată să învârtă axa ideală a lumii și a Cosmosului care trece și prin centrul pământului. Axa este deci și
CĂLCAŢI DE ROŢI ŞI FRĂMÂNTAŢI DE LUMINI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1447254364.html [Corola-blog/BlogPost/360393_a_361722]
-
pământul. Prin arta lor sacră, ei fac ca spițele din Marea Roată să învârtă axa ideală a lumii și a Cosmosului care trece și prin centrul pământului. Axa este deci și a cerului, iar punctele în care ea străpunge terra sânt numite cardines mundi - “țîțînele lumii”. Pliniu cel Bătrân ne spune că aceste cardines mundi sânt în țara hyperboreenilor, și că ele prelungesc astfel Stâlpul Central sau Coloana soarelui de vis, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin. Arta-transformării PP-EFB* este
CĂLCAŢI DE ROŢI ŞI FRĂMÂNTAŢI DE LUMINI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1447254364.html [Corola-blog/BlogPost/360393_a_361722]
-
ideală a lumii și a Cosmosului care trece și prin centrul pământului. Axa este deci și a cerului, iar punctele în care ea străpunge terra sânt numite cardines mundi - “țîțînele lumii”. Pliniu cel Bătrân ne spune că aceste cardines mundi sânt în țara hyperboreenilor, și că ele prelungesc astfel Stâlpul Central sau Coloana soarelui de vis, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin. Arta-transformării PP-EFB* este felul lui Dumnezeu de a se descoperii omului, în jocul Lui cu cerul și cu
CĂLCAŢI DE ROŢI ŞI FRĂMÂNTAŢI DE LUMINI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1447254364.html [Corola-blog/BlogPost/360393_a_361722]
-
soarelui de vis, de pe axa Pământului pe axa Cerului Cristalin. Arta-transformării PP-EFB* este felul lui Dumnezeu de a se descoperii omului, în jocul Lui cu cerul și cu oamenii noi. La vremuri noi, oameni noi. Marii artiști ai timpului nostru sânt necesari lumii întregi, prin creația lor, națională și universală. În paralel cu arta lor, ei trebuie să se implice la nivel social planetar și în geopolitică, pentru că fără ei roata de moară nu s-ar mai învârti. În Italia se
CĂLCAŢI DE ROŢI ŞI FRĂMÂNTAŢI DE LUMINI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1447254364.html [Corola-blog/BlogPost/360393_a_361722]
-
Cu o roată de moară și o picătură de ploaie începe universul Artei-transformării. Când picătura se usucă lumile se sting și roata morii nu se mai învârte. Iar popoarele, înghițite de universul tehnologic în sfera de putere a Timpurilor Moderne, sânt mereu călcate de roți (de roțile ET-X-Y-Z) și frâmântate de idei și lumini. De Lumina Vie și idei mari precum Infinitul și Eternitatea, dar și de ideologii și lumini nefaste precum razele de lună care ne ard sufletele de vii
CĂLCAŢI DE ROŢI ŞI FRĂMÂNTAŢI DE LUMINI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1447254364.html [Corola-blog/BlogPost/360393_a_361722]
-
și nu te mai lua cu ei ! -Te prind eu și pe tine, Ioană !- striga Leu după ea. -Și ce-ai să-mi faci, măăă, amărâtule ? Ai să-mi mănânci c... ! Aia ai să-mi faci ! Tu crezi că eu sânt ca alea care crezi tu... ?” Leu pleca bolborosind pe lângă gard spre cârciumă, învârtind un ciomag între două degete : -Lasă, Ioană, că te-aranjez eu și pe tine ! Referință Bibliografică: Mielu (fragment din romanul „Priveghiul”) / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mielu_fragment_din_romanus_priveghiu_ion_ionescu_bucovu_1358347540.html [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
spre dor, În pasăre de cer și cânt Cu aripi ca de plumb în zbor, În umbra umbrei pe pământ A celor care mai și mor Și își găsesc etern mormânt Doar în căușul stelelor, Câte au fost, câte mai sânt Și vor mai fi în vremea lor... Asupra-mi sper că s-a răsfrânt Tot răul lumii schimbător, Din rai în iad, blestem-descânt... Din bine-n rău, din greu ușor... Poetul, rar, sub legământ, Ascuns de ochii tuturor, Mai moare
EMINESCULUI CEL TRIST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescului_cel_trist_romeo_tarhon_1388864164.html [Corola-blog/BlogPost/363674_a_365003]
-
picioare Iată Ție ți-a fost pus Oricine din lumea mare Să-ți dea slavă azi Isus Acum din bunăvoință Mâine însă— obligat Căci prin luptă— biruință Aici Tu vei fi-mpărat Printre a Tale preaiubite Fete de-mpărat azi sânt Care-n dragostea fierbinte Ascultă al Tău Cuvânt Fica Tirului ți se închină Să capete bunăvoință Ca viața în lumină Să-ți ofere prin credință Astăzi— fata împăratului Plină e de strălucire Chiar în ziua Domnului E-mbrăcată cu iubire Cu
SCAUNUL TĂU DE DOMNIE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497426894.html [Corola-blog/BlogPost/378152_a_379481]
-
nu a descoperit o soluție fundamentală a existenței noastre finibile. Nihilismul ar fi soluția? Nonsensul existenței pare a fi o soluție comodă. Să fim rezultatul războiului Fiarei cu Dumnezeu? Să fim armistițiul în lucru dintre bine și rău? - C. Costin: “Sânt om și toate cele ce sânt omenești n-au cum să-mi fie străine”- și-ntru această “neputință” de a nu fi decât om, prea om, tare ar trebui să ne cerem iertare unii altora pentru toate legile noastre, în numele legii
CALISTRAT COSTIN- SOLUȚII LA ‘NEANT’ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454064928.html [Corola-blog/BlogPost/366114_a_367443]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MINUTARUL VREMII Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1706 din 02 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Minutarul Vremii Vă scriu săteni și rude, și frate încă vă mai sânt Și mâna mea vă scrie, cât nu e iarbă și pământ Tristețea mi-i sortită ca oriunde să vă poarte Cum și-n tăcerea mea ascunsă în această carte Iluzii se desprind dintr-o pânză aeriană Mă prinde bănuiala cu
MINUTARUL VREMII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_platon_1441150083.html [Corola-blog/BlogPost/368434_a_369763]
-
Cultură, spectacole, evenimente Cele mai bune scurtmetraje balcanice de la Divan Film Festival 2013 vor fi proiectate la Seară de Film de la Institutul Cultural Român joi, 31 octombrie 2013, de la ora 19.00. În program: Sântul, regia Adrian Silișteanu, Scările, regia Ilir Harxhi, Stella și cu mine, regia Amerissa Bașta, Taiă-te, naibii!, regia Bill Kalamakis, Patria mea, regia Miloš Radović, Moartea neașteptată și timpurie a colonelului K.K., regia Miloš Radović. La eveniment vor fi prezenți poetul
Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5077/divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
acest an în perioada 26-31 august, în locul cunoscut de iubitorii de film balcanic, pe malul Dunării, la Portul Cultural Cetate. Timp de o săptămână, au fost vizionate scurtmetraje, documentare și lungmetraje artistice din sau despre spațiul și mentalitățile balcanice. PROGRAM •Sântul/ The Ditch (România, 2012), regia Adrian Silișteanu Cu: Adrian Titieni, Gabriela Popescu și Sergiu Costache, 18 min. Vasile refuză să-și însoțească soția la o slujbă religioasă motivând că trebuie să termine sântul din fața casei. El încearcă să își găsească
Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5077/divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
sau despre spațiul și mentalitățile balcanice. PROGRAM •Sântul/ The Ditch (România, 2012), regia Adrian Silișteanu Cu: Adrian Titieni, Gabriela Popescu și Sergiu Costache, 18 min. Vasile refuză să-și însoțească soția la o slujbă religioasă motivând că trebuie să termine sântul din fața casei. El încearcă să își găsească pe cineva să îl ajute, iar Petre, un tânăr țigan din sat, pare a fi persoana cea mai potrivită. •Scările/ Stairs/ Shkallet (2008), regia Ilir Harxhi Cu: Genc Fugă, Naun Shundi, Agnese Vuhtaj
Divan Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5077/divan-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98231_a_99523]
-
ceata lui din teiul Punghinesc, la mijloc stânjeni 159, din care Gherghină cu frații și cetașii lui, zic Steleștii că să trag ei. Care să fac pen tot stânjeni 882, iar stânjeni 1288 rămân celorlalți moșneni, cu care ei împreună sânt și Stroeștii i Dăeștii. Văzui și cartea mea, că numai cu 8 opt stânjeni nu să potrivește cu acea hotărnicii vechi, care lipsă dă 8 stânjeni poate să fie că s-ar fi făcut stânjenul lui lure (în neregulă, n.
DOCUMENTE MEHEDINȚENE INEDITE DIN VREMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433933121.html [Corola-blog/BlogPost/376350_a_377679]