4,981 matches
-
pricep dintotdeauna să-l înstige împotriva românilor! Să-l atragă în cârdășie! Au făcut istorie numai la remorca altora! Sau prin alții! Deseori prin români chiar! Căci ungurii sunt, mai presus de orice, un popor de români, slovaci, nemți, evrei, sârbi etc., maghiarizați! Un popor de deznaționalizați! Un mixtum compositum etnic fără egal în Europa! Ei numesc asta „sinteză”!... Cei de prin părțile noastre au un așa de mare procent de „românitate”(sic!) încât am putea să le spunem măi, vere
18 cadavre pierdute de UDMR în martie 1990… by http://balabanesti.net/2014/03/15/18-cadavre-pierdute-de-udmr-in-martie-1990%e2%80%a6/ [Corola-blog/BlogPost/339989_a_341318]
-
plătite. Cuvinte cretine plătite cu milioane de dolari fiecare în parte stoarse din sudoarea poporului. Următoarea sărbătoare a neamului va fi de-a pururi 24 ianuarie, ziua Unirii. Care, într-o așa semnificativă apropiere, va aminti mereu românilor, ungurilor, nemților, sârbilor, lipovenilor, grecilor, evreilor și tuturor celorlalți care s-au născut și trăiesc aici, care n-au plecat sau vor reveni aici, și sigur vor reveni, că numai în unire, în unire și neînfricare, au putut să zdrobească hidra, să-i
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
dată să mi se limpezească și mie apele, simțeam că mă lasă puterile la un moment dat. Adică încercam să mă culc cu speranța și să mă scol cu credința cum se spune. - Același proverb l-am întâlnit și la sârbi: Să te culci cu Nada și să te scoli cu Vera. Ceea ce înseamnă același lucru. Dar cu limba rusă cum te-ai împăcat? - Aproape deloc. Era greu de învățat și pace bună. Știința - năukă, poporul - nărod, munca o trudă! Aoleuuu
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
de englezi, cu o civilizație și cultură pretins superioară celei indiene. Și alte neamuri au fost sub stăpânire romană pe o perioadă mai mare decât dacii (evreii, grecii)și totuși, nu și-au pierdut limba. Sau, sub stăpânire turcească (bulgarii, sârbii, albanezii, grecii), după eliberare, aceste popoare au vorbit limbile avute înainte de cucerire. Alte teorii ale „originii” limbii române Întrucât teoria latinizării și dispariția cvasi-totală a limbii geto-dacilor s-a dovedit controversată și neverosimilă, mulți învățați români au încercat reformularea ei
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
multe de la prietenii mei români și germani, care îmi povesteau altceva decât se scria în ziarul german. Getta NEUMANN: S-au păstrat prieteniile cu români, cu germani? Tomi LASZLO: S-au păstrat. Nu cu toți, dar cu mulți. Ungurii și sârbii au manifestat o prietenie caldă față de noi, ca o reacție față de dușmănia celorlalți. Cea mai mare parte a românilor au fost binevoitori. Nu toți, dar mare parte. Acest lucru s-a simțit și în detașamentul de lucru, unde o parte
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1493962103.html [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
cu piesa „Novecento” pentru românii din acea comunitate, la care au participat și mulți kiwioți. Am avut surpriza de a audia câteva piese autentice ale Madrigalului românesc interpretate de un grup mixt numit „Balcanica” avându-l ca dirijor pe Boromir, sârb de origine. Duminica pe 7 iulie am revenit în Auckland și de la ora 16:00 am reluat repetițiile la sala Rose Centre, locul unde se va ține premieră. Iată deci, o mână de oameni inimoși din sânul comunității românești din
FESTIVALUL ROMÂNESC DE ARTE „DOINA 2013” – AUCKLAND, NOUA ZEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_smarandache_festivalu_george_smarandache_1373349619.html [Corola-blog/BlogPost/343509_a_344838]
-
moșia și țara de dușmani închipuiți? Nu. Cred în continuare că democrația este acel sistem politic care comportă cel mai puțin rău. Asta nu înseamnă că din când în când nu dă rateuri odioase. Hitler a fost ales de popor, sârbii și-au dus țara de râpă votând vesel un regim fratricid crezându-se virtuoși patrioți, românii au votat de trei ori în condiții de libertate desăvârșită un comunist perfid precar reșapat. De ce americanii ar fi scutiți de consecințele orbirii? Citez
Marțea orbului: cum au putut atâtea sondaje să nu-i vadă pe acești oameni? by https://republica.ro/martea-orbului-cum-au-putut-atatea-sondaje-sa-nu-i-vada-pe-acesti-oameni [Corola-blog/BlogPost/338536_a_339865]
-
garnizoanele turcești din țară. Se înțelege, acest lucru îi înfuriase cumplit pe turci, care se grăbiră să trimită oști să înăbușească revoltele sârbești. Hoarde multe de pedestrași, de călăreți, de arcași trecură Balcanii și ajunseră pe pământurile Serbiei. Oastea voievodului sârbilor se pregătea de război. Iată, acel război venise curând. Cele două oștiri, cea numeroasă, a pașei de la Adrianopole, și cea mai puțin numeroasă a sârbilor, ajunseră față în față, pe câmpia de la Knezevac. Bătălia stătea să înceapă din ceas în
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
de pedestrași, de călăreți, de arcași trecură Balcanii și ajunseră pe pământurile Serbiei. Oastea voievodului sârbilor se pregătea de război. Iată, acel război venise curând. Cele două oștiri, cea numeroasă, a pașei de la Adrianopole, și cea mai puțin numeroasă a sârbilor, ajunseră față în față, pe câmpia de la Knezevac. Bătălia stătea să înceapă din ceas în ceas. Deși nu era în obiceiul turcilor să trimită ostași din cei proveniți din copiii unei țări asupra propriului popor, nu se știe de ce, de
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
fără de voia sa. Iată, în zare se și vedea oastea voievodului Serbiei, pe când el era de partea unei oștiri păgâne, numeroase, câtă iarbă și frunză! Ca la un semnal, cele două oștiri porniră una împotriva celeilalte. Milan vedea cum avangarda sârbilor se apropie, pe cai viguroși, iar în urma lor grăbeau aprigii arcași și pedestrași. O puzderie de săgeți umplu câmpul de bătălie, și dintr-o parte, și din cealaltă. Iată, flăcăii sârbi ajunseră la treizeci de pași, apoi la zece pași
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
coif, îl ameți. Căzu la pământ. Cele două oștiri trecură peste el, și pedestrași, și cai, și fugari și viteji! Milan nu mai știa nimic. Avea el un camarad în oastea turcească, unul Ismail. Acesta se afla în timpul luptei împotriva sârbilor chiar undeva în apropierea lui Milan. Îl văzu pe camaradul său căzut la pământ, îl văzu că nu se mai ridicase. Ar fi vrut să-l ajute, dar îl crezu mort, așa că își văzu mai departe de lupta aprigă din jurul
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
văzu pe camaradul său căzut la pământ, îl văzu că nu se mai ridicase. Ar fi vrut să-l ajute, dar îl crezu mort, așa că își văzu mai departe de lupta aprigă din jurul său. Deși erau oșteni viteji fără seamăn, sârbii, fiind puțini, pierdură repede lupta, iar ultimele rămășite ale oștirii lor se risipiră în codrii și luncile Moravei. Otomanii puseră stăpânire din nou pe țară, umblând acum să jefuiască satele rămase fără apărare. Milan zăcu toată ziua pe câmpul de
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
îl readuse în conștiență. Se ridică în coate, în genunchi, apoi în picioare. Se clătină și căzu iar. Se ridică din nou. Avea dureri cumplite la cap. Pe întuneric, scrută câmpul de luptă. Cai căzuți, oșteni morți, și turci, și sârbi. Mai auzi un glas îndepărtat cerând ajutor. Ajunsese acolo. Era un camarad din oastea turcească, în grea suferință. Muri chiar în brațele lui Milan. Atunci îi veni un gând puternic: să fugă de pe câmpul de luptă! Dar unde să fugă
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
pe români de buni români! Sigur că argumentul naeionescian nu-i doar discutabil, ci de-a binelea șubred, fapt demonstrat de P.P.Negulescu în tratatul Geneza formelor culturii: Ortodoxismul nu este specific românesc (tot ortodocși sunt grecii, rușii, bulgarii și sârbii), deoarece caracteristică poate să fie numai o trăsătură diferențiantă, nicidecum una unificatoare! Vasăzică, atât românii cât și bunii români au calitatea de cetățeni, dar numai primii sunt și poporeni (din popor). Ceea ce în limbaj matematic se traduce astfel: Poporenii formează
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470813073.html [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
s-a crezut. În războiul religios al jugoslavilor, clerul sârb îndemna la lupta împotriva catolicilor și musulmanilor. Așa au venit la lupta și sute de tineri greci și ruși. Și fără un apel, la anexarea Crimeii au venit și volutarii sârbi. Armata Ortodoxă din Ucraina de est luptă acum împotriva catolicilor (fasciștilor?!) din vest. Război Rece, religios. La comemorarea a o sută de ani de la izbugnirea primului război mondial Chestiunea Orientala e din nou la ordinea zilei. 1914 expansiunea austriecilor catolici
RĂZBOIUL RECE, RELIGIOS, 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1407706930.html [Corola-blog/BlogPost/349444_a_350773]
-
Ortodoxă din Ucraina de est luptă acum împotriva catolicilor (fasciștilor?!) din vest. Război Rece, religios. La comemorarea a o sută de ani de la izbugnirea primului război mondial Chestiunea Orientala e din nou la ordinea zilei. 1914 expansiunea austriecilor catolici spre sârbii, alianța turco-germană (calea ferata spre Bagdad) erau inacceptabile atât pentru panslavism, panortodocsism, cât și pentru interesele anglo-franceze. Ocuparea Constantinopolului de către ruși era indiscutabila! Cine moștenește Imperiul Român de Răsărit, Bizantin, Otoman? Această Chestiune se pune din anul 1774, cănd tarul
RĂZBOIUL RECE, RELIGIOS, 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1407706930.html [Corola-blog/BlogPost/349444_a_350773]
-
cu redactori ai revistelor literare: Luceafărul, Ramuri, Contemporanul. Atunci am cunoscut-o pe I. Negreanu, poeta de mare sensibilitate, despre care din nefericire, nu mai scrie nimeni nimic) etc., cu scriitori români (Marin Sorescu , Ioan Alexandru), bulgari (Crizantema Raseva) și sârbi (Petre Cârdu-Vârset, V. Barbu-Iugoslavia). Să nu uităm că eram în plină perioadă de dictatură comunistă, când erau admise relații de prietenie doar cu cei din lagărul (sic!) socialist. - Un alt moment important în activitatea dvs. literară este cenaclul « Haralmb Lecca
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_ciuhrii_despre_poezie_ca_seva_a_vietii_.html [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
a ajuns în Germania, a fost închis și după aceea expulzat și trimis acasă”. Dar nu s-a liniștit, a plecat spre Iugoslavia titoistă împreună cu ortacii săi, dintre care nea Mitică își aduce aminte de un anume Aurel Călin... La sârbi s-au revăzut. „Era electrician în minele de la Banovici” - își amintește Dumitru Sinu. Nu mai contase nicio lege pentru el. Asemeni celor mulți care treceau ilegal granițele României, viața sa era guvernată de o sigură lege: aceea a libertății depline
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4.html [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
nouă, anul II (74), (1992), nr. 1 (ianuarie-martie), pp. 3-11; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii de Teologie patristică”, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, pp. 109-126. 83. Alianța românilor, sîrbilor și slovacilor din regatul ungar, în „Telegraful Român”, anul 140 (1992), nr. 23-24 (15 iunie), pp. 3-4. 84. Sfinții Părinți mai de seamă ai Bisericii, în vol. „Mitropolia Transilvaniei. Credință ortodoxă și viață creștină”, Sibiu, 1992, pp. 58-96. 85. Sfântul
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478761073.html [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
ajuns la ediția a VII-a, aduce an de an tradiția autentică în mediul urban prin muzică, dans și arta populară. Pe cele trei scene amenajate în cadrul festivalului vor urca peste 1200 de artiști din toată lumea. Nu vor lipsi grecii, sârbii, aromanii, ucrainienii, rusii-lipoveni, germanii, tătarii, rromii, italienii, maghiarii și bulgarii. Vor avea loc spectacole folclorice, târg de meșteșugari, zona gastronomica, plimbări cu trăsuri și ponei, ateliere de creație și multe alte activități pentru toate categoriile de public. Ediția de anul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzici-si-traditii-in-cismigiu/ [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
de milioane de arme de foc la 300 milioane de locuitori, pe bătrânul continent, finlandezii sunt în top în ceea ce privește armele deținute de populația civilă, cu un procent de 69%. Lor le urmează elvețienii, 61%, suedezii, 40%, germanii, 36%, francezii, 34%, sârbii, 24% și croații, 21%. În acest clasament, România se află pe ultimul loc în Europa, cu 1,1 deținători de arme la suta de locuitori. Port Arthur, 1996 În Australia, legea care prevede dreptul cetățenilor de a deține și a
YANKEII DIN STATUL ARIZONA VOR SA DETINA ARME DE FOC FARA PERMIS de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Yankeii_din_statul_arizona_vor_sa_detina_arme_de_foc_fara_permis.html [Corola-blog/BlogPost/345009_a_346338]
-
au avut două fete, Teodora și Elena și un băiat, Nicolae-Alexandru, botezați în religia ortodoxă. Niciodată nu s-au socotit unguri sau catolici. Pe Teodora au măritat-o cu Ivan Alexandru, țarul bulgarilor, iar pe Elena cu Ștefan Dușan, țarul sârbilor. Iată încă două exemple de căsătorii politice. Copiii celor două fete au fost bulgari, respectiv sârbi, niciodată nu s-au socotit români. În ciuda rudeniei sale cu mari feudali unguri prin Marghita, Basarab I a fost atacat de regele Ungariei, Carol
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_profana_alexandru_stanciulescu_barda_1341833927.html [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
nu s-au socotit unguri sau catolici. Pe Teodora au măritat-o cu Ivan Alexandru, țarul bulgarilor, iar pe Elena cu Ștefan Dușan, țarul sârbilor. Iată încă două exemple de căsătorii politice. Copiii celor două fete au fost bulgari, respectiv sârbi, niciodată nu s-au socotit români. În ciuda rudeniei sale cu mari feudali unguri prin Marghita, Basarab I a fost atacat de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou. Oricine a trecut prin școală își amintește de lecția pe care i-a
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_profana_alexandru_stanciulescu_barda_1341833927.html [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
despre care se spune că are absolut totul, mă asaltează un miros suspect de putină cu varză murată. Mânată de nostalgia sarmalelor, cer cu demnitate, în cea mai pură germană care mi-e proprie, o unitate din respectiva. Vânzătorul - un sârb - mă întreabă respectuos în cea mai curată română posibilă: „doriți cu moare la pungă sau o lăsăm la casoletă pentru sarmale de Crăciun?”... Să mai zică cineva că nu stă scris pe fruntea noastră ce hram purtăm! Cine-a zis
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_vienez.html [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
măcar, de lire; Să oprească pârnăiașii, C-au de muncă... în neștire! Pe bulgari, că nu-s de vină, La coadă-i las, în clasament; Să înscrie vreo mașină Cu noxe în eșapament. Ce-aș mai exporta și arme! La sârbi le-aș da cu preț redus; Că poporul sârb nu doarme, El nu va fi nicicând sedus. Dar câte nu avem de dres... Câte legi avem, noi, bune?! Căci hoții au un interes, Să tot le cântăm în strune! Avem
DOAMNE, DE-MI DĂDEAI ŞI MINTE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Doamne_de_mi_dadeai_si_minte.html [Corola-blog/BlogPost/342562_a_343891]