1,693 matches
-
cojocar la Ciacova. Dositej nu va aminti în nici una dintre scrierile sale de unde se trage tatăl său și nici unde a fost acesta înmormântat. În schimb, despre Kruna, mama sa, se știe cu certitudine că era de loc din Sânmartinu Sârbesc, din familia Paunkić, în aceeași localitate fiind și înmormântată. Rămas foarte devreme fără părinți, în grija unchiului său Nikola Parčanin, visător și plin de imaginație, tânărul Obradović a urmat un timp cursurile școlii din Ciacova. Citea atât în limba sârbă
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]
-
1769, după o perioadă în Corfu, va fi din nou în Dalmația. În toamna lui 1769, va pleca prin Trieste spre Viena, unde va trăi vreme de șase ani. De acolo va trece în Bratislava, de unde va reveni la Sânmartinul Sârbesc, la mormântul mamei sale. Anul 1779 îl va găsi la Trieste. În anii următori va vizita Italia, după care se va îndrepta înspre Țarigrad. Va rămâne pe insula Chios vreme de unsprezece luni. În martie 1781 se va îndrepta spre
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]
-
RONKOV Relații româno-sârbe l Materializate și în plan cultural Bunele relații româno-sârbe, îndeosebi cele stabilite în plan cultural, s-au materializat, în perioada 12-15 noiembrie, printr-un simpozion internațional studențesc cu tema „Relații și interferențe române-sârbe în plan cultural“. Tradițiile sârbești s-au manifestat și în cadrul celei de-a XII-a ediții a festivalului „Maratonul cântecului și dansului popular sârbesc“, în cadrul căruia, după seara orchestrelor de tamburași, din 13 noiembrie, a urmat, în 14 noiembrie, de la ora 17, la Casa Studenților
Agenda2003-46-03-i8 () [Corola-journal/Journalistic/281716_a_283045]
-
au materializat, în perioada 12-15 noiembrie, printr-un simpozion internațional studențesc cu tema „Relații și interferențe române-sârbe în plan cultural“. Tradițiile sârbești s-au manifestat și în cadrul celei de-a XII-a ediții a festivalului „Maratonul cântecului și dansului popular sârbesc“, în cadrul căruia, după seara orchestrelor de tamburași, din 13 noiembrie, a urmat, în 14 noiembrie, de la ora 17, la Casa Studenților, un spectacol comun al formațiilor cultural artistice din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, iar în data de 15 noiembrie
Agenda2003-46-03-i8 () [Corola-journal/Journalistic/281716_a_283045]
-
vieții“ - 1963, cor mixt, pe versuri de Stelian Filip; Mențiune la Concursul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, pentru lucrarea „Cântecul Carpaților“, 1969, cor mixt, pe versuri de Damian Ureche. Viață de artist 1913, 10 decembrie, Petruvasilia (azi, Vladimirovăț Banatul sârbesc, Iugoslavia), vede lumina zilei Ion Crișan, compozitor și dirijor bănățean l 1919 - ia pentru prima dată contact cu muzica - cântă în corul bisericesc din comuna natală l 1920-1926, urmează primele 6 clase la școala primară din comuna natală l 1926-1933
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
ocupate acum Iosefinul, Fabricul și Mehala. În august, cetatea este pe cale de a se preda, dar sosirea trupelor imperiale și lupta de pe câmpia Sânandreiului salvează orașul. Supus din nou autorității austriece, Timișoara devine capitala provinciei autonome (față de Ungaria) a Voivodinei sârbești și Banatului timișean, lucru consfințit de noua constituție habsburgică. De Voivodina, reînființată prin rescriptul imperial din noiembrie 1849, aparțin comitatele Caraș, Timiș, Torontal și Bacica, precum și districtele Ruma și Illok din Sirmiu (ultimele trei din cuprinsul actualei Serbii). Timișoara dobândește
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
ocupate acum Iosefinul, Fabricul și Mehala. În august, cetatea este pe cale de a se preda, dar sosirea trupelor imperiale și lupta de pe câmpia Sânandreiului salvează orașul. Supus din nou autorității austriece, Timișoara devine capitala provinciei autonome (față de Ungaria) a Voivodinei sârbești și Banatului timișean, lucru consfințit de noua constituție habsburgică. De Voivodina, reînființată prin rescriptul imperial din noiembrie 1849, aparțin comitatele Caraș, Timiș, Torontal și Bacica, precum și districtele Ruma și Illok din Sirmiu (ultimele trei din cuprinsul actualei Serbii). Timișoara dobândește
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
pentru identitate l Campanie socială, inițiată de T.V.R. Timișoara Centrul de Asistență Rurală, T.V.R. Timișoara și Radio Timișoara au lansat campania „Ai carte, ai parte - O carte pentru identitate”, o campanie de strângere de cărți pentru biblioteci rurale din Banatul sârbesc și maghiar. Inițiată de T.V.R. Timișoara, campania este o continuare a proiectului „Badea Cârțan - Ai parte, ai carte”, acesta din urmă având ca scop dotarea bibilotecilor din zona rurală a regiunii V Vest cu volume de literatură școlară, universală sau
Agenda2004-49-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283128_a_284457]
-
p), Denta (p), Moravița (p), Rudna (p), Sânmartinu Maghiar (p), Comloșu Mare (p), Variaș (p). JOI: Timișoara („Dermatina”, Zona Steaua, bl. 46A, sc. A, B, C, străzile Topologului (p), Renașterii (p), Mangalia (p)), Făget (p), Bucovăț (p), Bărăteaz (p), Sânmartinu Sârbesc (p), Rudna (p), Ionel (p), Sânmartinu Maghiar (p), Sânnicolau Mare (p) - străzile Gheorghe Șincai, 1 Decembrie, Mihai Viteazul; Teremia Mare (p), Variaș (p). VINERI: Timișoara („Dermatina”, Zona Steaua, bl. 43, sc. C, D, Aleea Pădurea Verde, C. Dorobanților (p), străzile
Agenda2004-50-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283165_a_284494]
-
25 - sc. A, B, C, 24 - sc. A, B, 22 - sc. A, 20 - sc. A, B, 19 - sc. A, 35 - sc. A, B, 34 - sc. A, B, str. Cotu Mic (p); Tormac (p), Făget (p), Belinț (p), Bărăteaz (p), Sânmartinu Sârbesc (p), Rudna (p), Comloșu Mare (p), Sânmartinu Maghiar (p), Sânnicolau Mare (p) - străzile Albă Iulia, Drumul Cenadului, Panselelor - blocuri; Gelu (p). Citiri de regularizare în perioada 13-17 decembrie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Al. Golescu, Înfrățirii, Baader
Agenda2004-50-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283165_a_284494]
-
apă și pâine și arareori și altceva. Se ruga Domnului până adânc în noapte. După câțiva ani, s-a călugărit și tatăl său, care a primit numele de Simeon. Fiindcă până atunci pe Muntele Sfânt nu a existat nici o mănăstire sârbească, fostul jupan și fiul său au construit mănăstirea Hilandar (al cărei conac a ars în 2004, la reconstrucția acestuia prințul Charles donând o mare sumă de bani). În 1219, Sava obține de la patriarhul de la Niceea ca biserica sârbească să fie
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
nici o mănăstire sârbească, fostul jupan și fiul său au construit mănăstirea Hilandar (al cărei conac a ars în 2004, la reconstrucția acestuia prințul Charles donând o mare sumă de bani). În 1219, Sava obține de la patriarhul de la Niceea ca biserica sârbească să fie autocefală și independentă, el fiind numit arhiepiscop. Întors în Serbia, va reforma biserica sârbească. Va scrie o serie de lucrări religioase, printre care și „Cârmaciul“, care conține reguli de viață și muncă în biserică, dar și în stat
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
ars în 2004, la reconstrucția acestuia prințul Charles donând o mare sumă de bani). În 1219, Sava obține de la patriarhul de la Niceea ca biserica sârbească să fie autocefală și independentă, el fiind numit arhiepiscop. Întors în Serbia, va reforma biserica sârbească. Va scrie o serie de lucrări religioase, printre care și „Cârmaciul“, care conține reguli de viață și muncă în biserică, dar și în stat. Limba folosită a fost cea sârbească, vorbită de popor. Doar două, dedicate lui Siemon, sunt scrise
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
el fiind numit arhiepiscop. Întors în Serbia, va reforma biserica sârbească. Va scrie o serie de lucrări religioase, printre care și „Cârmaciul“, care conține reguli de viață și muncă în biserică, dar și în stat. Limba folosită a fost cea sârbească, vorbită de popor. Doar două, dedicate lui Siemon, sunt scrise în limba slavonă (bisericească). Toate sunt însă de mare preț pentru poporul sârb, dat fiind faptul că prin ele s-au pus bazele literaturii medievale sârbești. A murit pe 12
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
folosită a fost cea sârbească, vorbită de popor. Doar două, dedicate lui Siemon, sunt scrise în limba slavonă (bisericească). Toate sunt însă de mare preț pentru poporul sârb, dat fiind faptul că prin ele s-au pus bazele literaturii medievale sârbești. A murit pe 12 ianuarie 1236, dar se comemorează pe 14 ianuarie (după calendarul gregorian, pe 27 ianuarie). Sârbii din România organizează în fi-ecare an așa-numitul „Bal de Sfântul Sava“. Cătun la Dunăre Când spui Baziaș, îți aduci imediat
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
Mare (parțial), Comloșu Mare (parțial), Sânmartinu Maghiar (parțial), Sânnicolau Mare (parțial) - străzile Nicolae Oprean, Fântână de piatră, 13 Decembrie. MIERCURI: Timișoara (Zona Steaua, blocul 40, scara A, blocul 38, scările A, B, strada Mangalia (parțial)), Belinț (parțial), Făget (parțial), Sânmartinu Sârbesc (parțial), Becicherecu Mic (parțial), Sânmihaiu German (parțial), Remetea Mare (parțial), Sânmartinu Maghiar (parțial), Comloșu Mare (parțial), Sânnicolau Mare (parțial) - strada Republicii, blocul R6; Sandra (parțial). JOI: Timișoara (fără întreruperi programate), Belinț (parțial), Făget (parțial), Sânmartinu Sârbesc (parțial), Rudna (parțial), Becicherecu
Agenda2004-51-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283193_a_284522]
-
parțial), Făget (parțial), Sânmartinu Sârbesc (parțial), Becicherecu Mic (parțial), Sânmihaiu German (parțial), Remetea Mare (parțial), Sânmartinu Maghiar (parțial), Comloșu Mare (parțial), Sânnicolau Mare (parțial) - strada Republicii, blocul R6; Sandra (parțial). JOI: Timișoara (fără întreruperi programate), Belinț (parțial), Făget (parțial), Sânmartinu Sârbesc (parțial), Rudna (parțial), Becicherecu Mic (parțial), Sânmihaiu German (parțial), Remetea Mare (parțial), Sânmartinu Maghiar (parțial), Comloșu Mare (parțial), Sânnicolau Mare (parțial) - străzile Vasile Alecsandri, Oravița, Mărășești. VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Becicherecu Mic (parțial), Sânmihaiu German (parțial). piața de flori
Agenda2004-51-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283193_a_284522]
-
Advent. BISERICA REFORMATĂ 12 decembrie - Duminica a 3-a din Advent. CULTUL MOZAIC 11 decembrie - Mikeț, Hanuca - z. IV, Binec. Lunii; 12-15 decembrie - Hanuca, z. V-VIII. vă reamintim l Acțiunea de colectare de carte pentru bibliotecile rurale din Banatul sârbesc și maghiar, în cadrul campaniei „Ai carte, ai parte - O carte pentru identitate“, continuă la punctele de colectare fixe de la Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica și în Piața Victoriei. l În data de 14 decembrie, ora 17, la Teatrul Municipal din
Agenda2004-50-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283162_a_284491]
-
Chizătău (parțial), Făget (parțial), Denta (parțial), SP Mlaca, SP Bica, SP Șanț în Cot, Sânmartinu Maghiar (parțial), Dudeștii Vechi (parțial), Sandra (parțial), Bărăteaz (parțial), Becicherecu Mic (parțial). MIERCURI: Timișoara (Calea Șagului (parțial), strada Musicescu (parțial)), Chizătău (parțial), Făget (parțial), Sânmartinu Sârbesc (parțial), Rudna (parțial), Sânmartinu Maghiar (parțial), Comloșu Mare (parțial), Teremia Mare (parțial), Sandra (parțial), Bărăteaz (parțial), Becicherecu Mic (parțial). JOI: Timișoara (Calea Șagului (parțial), strada Musicescu (parțial)), Chizătău (parțial), Făget (parțial), Sânmartinu Sârbesc (parțial), Rudna (parțial), Sânmartinu Maghiar (parțial), Comloșu
Agenda2004-52-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283216_a_284545]
-
Musicescu (parțial)), Chizătău (parțial), Făget (parțial), Sânmartinu Sârbesc (parțial), Rudna (parțial), Sânmartinu Maghiar (parțial), Comloșu Mare (parțial), Teremia Mare (parțial), Sandra (parțial), Bărăteaz (parțial), Becicherecu Mic (parțial). JOI: Timișoara (Calea Șagului (parțial), strada Musicescu (parțial)), Chizătău (parțial), Făget (parțial), Sânmartinu Sârbesc (parțial), Rudna (parțial), Sânmartinu Maghiar (parțial), Comloșu Mare (parțial), Cenad (parțial), Gottlob (parțial), Sânmihaiu German, Becicherecu Mic (parțial). VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Sânmihaiu German. Citiri de regularizare în județul Timiș în perioada 27-31 decembrie 2004 Timișoara. Casieria din strada
Agenda2004-52-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283216_a_284545]
-
finaliști, prin e-mail. Arta bronzului în Banat l Expoziție eveniment în parteneriat româno-sârb Mandatul managerial al ilustrului arheolog Florin Drașovean a însemnat pentru Muzeul Banatului, în urmă cu mai bine de zece ani, și reînnodarea legăturilor cu muzeele din Banatul sârbesc și Vojvodina. În acest context s-au organizat expoziții care au pus în evidență patrimoniul cultural comun aflat în tezaurul muzeelor din Banatul istoric. Un nou eveniment de amploare se derulează acum: organizarea expoziției „Arta prelucrării bronzului în Banat“, în
Agenda2005-02-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283243_a_284572]
-
la telefon 0256 225 588. Pregătirea se va desfășura zilnic între orele 10-14, până în 23 octombrie. Muzeul Satului se numără printre instituțiile antrenate într-un proiect amplu de cercetare, în mai multe etape, a culturii populare a românilor din Banatul sârbesc. „Prima fază a acestui program cu finanțare guvernamentală a costat 25 de mii de dolari și a început în 15 septembrie, ne spune directorul Muzeului Satului Bănățean, dl Viorel Popescu. Întregul proiect a fost rodul unei înțelegeri între Fundația pentru
Agenda2004-41-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282963_a_284292]
-
Constantin Brăiloiu, și Costa Roșu, președintele Fundației Române de Folclor din Voivodina. Studiile noastre întreprinse în localități precum Ianko Most, Straja, Coștei, Toracu Mic, Toracu Mare, Uzdin, Sălcia, Nicolinț, Petrovaselo, Grăbenac, Voivodinț vor face obiectul unei cărți, iar cu autoritățile sârbești am discutat deja achiziționarea, pentru Muzeul Satului de la Pădurea Verde, a unei case românești din Voivodina.“ Programul de revitalizare a meșteșugurilor tradiționale va continua cu serii de cursuri de olărit, țesut, împletituri din nuiele ș.a. Anual, Muzeul Satului organizează un
Agenda2004-41-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282963_a_284292]
-
pentru: ansamblurile „Reflex“ (dans modern), „Doina“, „Doina Timișului“, „Mladost“ - (folclor), „Guzsalyas“ (dansuri maghiare); formații - dans sportiv, muzică ușoară, folk, jazz, dans modern („Matrix“), dans sportiv; teatru - „Thespis“, „Thalia“ & Grupul de umor „OZN“; corul de cameră „Carmen Sylva“, orchestra de muzică sârbească; clubul de turism „Montan Grup“ și Clubul Alpin Român; cercuri și cenacluri literare, de istorie, antropologie culturală, presă, fotografie, bibliofilie, sociologie, religie, coregrafie, „Go“. De asemenea, se fac înscrieri și la cursurile de pregătire vocală pentru copii-„Școala Micilor Vedete
Agenda2004-41-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282963_a_284292]
-
metri de linia de graniță pe călătorii frauduloși, ambii din Republica Moldova, care urmăreau să ajungă la muncă în Italia l Ofițerii din cadrul Serviciului Cercetări Penale Timiș au finalizat ancheta privindu-l pe Nicolai R. , de 47 de ani, din Sânmartinu Sârbesc. Acesta, în calitate de persoană fizică autorizată, a desfășurat activități comerciale în perioada august 1999-septembrie 2003, fără a înregistra în contabilitate toate veniturile realizate, prin care s-a sustras de la plata sumei de 3,1 miliarde de lei, reprezentând impozit pe venit
Agenda2004-41-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282974_a_284303]