1,710 matches
-
Nu doar farmecul mănăstirii îl ademenea spre locul acela, ci și povestea țesută pe seama întemeietorului ei Nicodim, monah ajuns în fruntea obștii la Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos, mediator vrednic la Constantinopolul anilor 1375 în scopul ridicării anatemei asupra Patiarhiei sârbești. Pentru îndeplinirea lucrului măreț, fusese numit arhimandrit de Patriarhul Filotei... Nicodim! Nicodim? Însuși numele presupunea virtuți de învingător, căci rădăcina lui grecească ducea cu gândul la biruință: nikao! Se adăuga interesului său și traiectul ascendant al monahului, rămas totuși modest
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
Țene publică eseul “Motivul icoanei în literature română “, despre care redacția notează la subsolul paginii”Cititorul, în contextual ideatic al revistei-Icoane Bănățene-, să rețină ultimul text subliniat din acest superb eseu”. O “icoană bănățeană” este poetul Vasile Brbu din Uzdinul sârbesc , profesorul Nicolae Andrei, preotul Vasile Popovici, colonelul Ioan Curiță, erou din Primul Război Mondial, Generalul Ioan Drăgălina, Valeri Leu, muzeograf, profesorul Daniil Laitin, Alexandru Nemoianu- icoană românească pe pământ American, etc. Întradevăr, întreaga revistă este o adevărată icoană ce pune
DOUĂ REVISTE DE EXCEPŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_reviste_de_exceptie.html [Corola-blog/BlogPost/351143_a_352472]
-
de belvedere, locuri de unde se pot admira: Dunărea, Mala Cucuiova, Trescovățul Mic și Trescovățul Mare. Sunt la altitudini din ce în ce mai ridicate, culminând cu platoul Muntelui Trescovăț, loc de unde se deschide o panoramă impresionantă, atât asupra plaiurilor românești, cât și a celor sârbești. Având o altitudine de 755 m, Muntele Trescovăț este unul din cei mai înalți munți ai Parcului Natural Porțile de Fier. Dificultatea itinerariului nu este ridicată, cu excepția porțiunii de urcare propriu-zisă a muntelui, din partea estică a muntelui, unde panta poate
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
pajiștile cu iarbă de sadină îți încântă privirile prin coloritul viu al orhideelor, garofițelor și te invită să poposești în aceste locuri de basm. Aproape de poalele Tresovățului îți poți alina setea din apele izvorului Cozariște (numele lui vine de la cuvântul sârbesc coza, care înseamnă capră), bine cunoscut de localnici. Muntele Trescovăț este impresionant datorită rocilor vulcanice, pâlcurilor de pin negru de Banat, enclavelor de liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie). Odată ajuns pe platou, ai totul la picioare. De aici, priveliștea se deschide
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
de Banat, enclavelor de liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie). Odată ajuns pe platou, ai totul la picioare. De aici, priveliștea se deschide spre vest până la Ravensca, un sat de cehi iar în aval pe malul drept al Dunării, se vede Grebenul sârbesc. În aval de Trescovăț, se află Grebenul românesc, între văile Vodiniciki, Saraorski și Povalina. În oglindă cu cel românesc, se vede maiestuos Grebenul sârbesc. Chiar dacă durează 8 ore, itinerariul pe Muntele Trescovăț este pentru ecoturiști un prilej de a-și
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Ravensca, un sat de cehi iar în aval pe malul drept al Dunării, se vede Grebenul sârbesc. În aval de Trescovăț, se află Grebenul românesc, între văile Vodiniciki, Saraorski și Povalina. În oglindă cu cel românesc, se vede maiestuos Grebenul sârbesc. Chiar dacă durează 8 ore, itinerariul pe Muntele Trescovăț este pentru ecoturiști un prilej de a-și încărca sufletul și mintea cu imaginea peisajelor de deal, munte și apă, unice în felul lor, dar și de un pitoresc nemaiîntâlnit în altă
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
mai spectaculoase deschideri de-a lungul Defileului Dunării, ne duce cu gândul la celebrele amfiteatre romane. De pe treptele lui se pot admira apele liniștite ale lacului de acumulare, localitatea Svinița (strămutată în totalitate), vestigiile caselor cu arhitectură tradițională de influență sârbească și ale bisericii din vechiul sat. În crăpăturile stâncilor deschise de capriciile vremii și-au găsit adăpost o seamă de plante rare, de un colorit miraculos, unele întâlnite doar în regiunea Porțile de Fier. Trebuie să pășim cu atenție, deoarece
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
deoarece locul lor de baștină este numai acolo, iar distrugându-le nu am face decât să periclităm istoria acestor plăpânde plante, migrate aici de-a lungul mileniilor. Nu poți parcurge itinerariul ecoturistic, fără a vizita comuna Svinița, o fostă colonie sârbească, azi locuită de populație vorbitoare de limbă sârbă. Tot aici, sătenii „fabrică” dulceața de smochine după o rețetă numai de ei știută. Piesele de port popular specifice populației sârbești din România sunt păstrate în micul muzeu aflat în Școala din
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
parcurge itinerariul ecoturistic, fără a vizita comuna Svinița, o fostă colonie sârbească, azi locuită de populație vorbitoare de limbă sârbă. Tot aici, sătenii „fabrică” dulceața de smochine după o rețetă numai de ei știută. Piesele de port popular specifice populației sârbești din România sunt păstrate în micul muzeu aflat în Școala din Svinița. Un exemplu în acest sens, este traista de lână, principala piesă de transport pe spate care, prin funcția ei utilitară, este încă folosită, supraviețuind unora dintre piesele costumului
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
pe spate care, prin funcția ei utilitară, este încă folosită, supraviețuind unora dintre piesele costumului popular. Existența ei este legată de cultura cerealelor și creșterea animalelor domestice (care asigură materia primă necesară confecționării ei). Traista este specifică populației românești și sârbești, spre deosebire de populația cehă, care folosește brenta (coșul de nuiele purtat pe spate). Chiar de la începutul itinerariului ecoturistic, o moară de apă prin construcție și mecanism, ne arată că elementul local este încă viu. O astfel de moară cu ciutură și
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
traseul de unde se poate colecta drobița (Genista tinctoria), o excelentă plantă tinctorială, din care femeile extrăgeau coloranți vegetali pentru vopsitul lânii. Punctele de belvedere, nu puține la număr, sunt locurile de unde poți admira Cazanele Mari și Veliki Strbač, de pe partea sârbească a Dunării. Cazanele Mici, cu doar câțiva metri mai mici decât Cazanele Mari, este locul mai puțin cunoscut turiștilor, dar cu aceeași grandoare a Cazanelor Mari. Pajiștile cu talpa ursului (Acanthus balcanicus), întâlnite pe platoul Cazanelor Mici, plantă cu arealul
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
fiindcă mulți localnici au mori care funcționează cu energie electrică. Frumusețea drumului este că pe partea stângă a fluviului sunt munții cu pereți abrupți, pe sub care drumul se strecoară, iar în partea dreaptă ne însoțește Dunărea și putem vedea malul sârbesc. Se poate vedea clar cetatea Golubățului, cetate legendară, pe sub care sârbii au săpat un frumos tunel, pe unde trece drumul care de asemeni urmează cursul marelui fluviu. Un obiectiv turistic de interes pe malul românesc, este peștera Gaura cu Muscă
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Drum_prin_clisura_dunarii_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
acest drum să fi avut și variante pe crestele munților din apropierea Dunării, dovada fiind multele tezaure monetare descoperite prin locurile plasate pe înălțimi. Ca semn a trecerii pe aici romanii au lăsat celebra TABULA TRAIANI care se află pe malul sârbesc chiar în Cazanele Mici. Mai aproape de zilele noastre împăratul Franz Iosif (1848-1916) a refăcut drumul și constructorii au plasat o tablă asemănătoare la 1885 mai jos de localitatea Coronini prin care se consfințește această construcție. Localnicii îi spun acestui loc
DRUM PRIN CLISURA DUNĂRII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Drum_prin_clisura_dunarii_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/372788_a_374117]
-
curioase. Între timp, cât ne îndepărtam de mal, musafira mea s-a făcut comodă în prova bărcii, și-a aruncat sutienul inutil în fundul genții de plajă, confecționată dintr-un pai exotic, împletit frumos și viu colorat, piesă achiziționată de pe piața sârbească clandestină, după cum am aflat mai târziu. Albul sânilor acoperiți cândva de cupele sutienului, contrastau cu roșul aprins al zonelor expuse și arse de razele puternice ale soarelui de mai. Pulpele înroșite, începeau s-o usture și ca o mângâiere, își
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423766190.html [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
ce a fost donat mânăstirii Filoteu de Nichifor Daphne la 1342 - se vede inscripția pe pielea din interior, un vechi clopot ce chema călugării la trapeză la mânăstirea Hilandar, donat de Dragan Dafinovici la 1631 - cel mai probabil din ramura sârbească a neamului tău, corespondența purtată de Serghei Dafinov cu cuviosul Siluan Athonitul în anii 1898 - 1903 în limba rusă, scrisorile trimise de Iorgu Dafinou starețului de la Zografu (în bulgară), copii după actele de danie făcute de diverși daphnioți greci, valahi
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1387669174.html [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
numește Nucet. Lavra de pe Alutus (vechea denumire romană a Oltului) a fost clădită între anii 1386 și 1393, iar primul său Egumen a fost Popa Gavriil. Cozia este, asemeni Mânăstirii Vodița, construită în plan treflat. Ea seamănă cu câteva biserici sârbești: Krușevâț, Calenici, Veluce și Rovanița. Arhitectul, chemat în Țara Românească de la curtea marelui cneaz Lazar, a fost tot un sârb, al cărui nume nu este cunoscut. Concepția arhitectonică este o combinație de blocuri mari de piatră cu cărămidă aparentă. În
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
tabloul votiv ce-l înfățișează într-un frumos costum de cavaler occidental, și unde, sub lespedea de piatră, i se află mormântul. Biserica cu hramul „Sfintei Treimi“, a fost clădită de meșteri de pe valea Moraviei, din Serbia, după modelul bisericii sârbești de la Kruševac, din piatră de Albești, între anii 1386-1388. Construită în stil trilobat, bogat ornamentată, biserica surprinde prin eleganță și armonie. În pronaosul bisericii, se mai poate vedea și astăzi pictura originală din anul anul 1391. Pe peretele de vest
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-a stins din viață la Argeș și a fost adus cu mare alai la ctitoria sa de la Cozia, așa după cum i-a fost voia. Despre acest funest eveniment, aflăm dintr-o cronică sârbească: „Anul 6926 [1418] s-a pristăvit [a murit] marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31“ [14] și cronica lui Axentie Uricariul, în care stă scris: „Murit-au Mircea Vodă în domnie și l-au îngropat la Mânăstirea de la Cozia
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
cărui trup, pângărit de unguri, se odihnește sub holdele Transilvaniei, iar capul, la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, alături de tatăl său, blândul Pătrașcu cel Bun. Veghease cu osârdie Mircea cel Bătrân la ridicarea ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia, aducându-l pe vlahul sârbesc Nicodim să o târnosească; chiar arhitecții și meșterii au fost aduși de dincolo de Dunăre! Câteva cuvinte despre emblema amplasată la intrarea în Mănăstirea Cozia ,,Dar Cozia nu este o copie după vreo biserică sârbă, ci o variantă după monumentele din
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
după monumentele din această școală (Krușevăț, Calenici, Veluce și Rovanița), variantă executată de către unul din arhitecții sârbi ai cneazului Lazăr sau ai fiului său, Despotul Ștefan, chemat de Mircea Voievod în Țara Românească. Mănăstirea Cozia este același tip cu bisericile sârbești (concepute după bisericile vlahilor Bizanțului ─ vezi Biserica Blacherne/Vlaherne, adică a vlahilor, din Constantinopol, construită de Împăratul Alexios I Comnenul, n.n.), însă concepută cu mai mult bun simț al măsurii și cu gustul logicii ce caracterizează tradiția bizantină”. ** În loc de încheiere
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
veche, București, 1962, pag. 15-16. [12]. Ștefan Ștefănescu, Camil Mureșanu (coordonatori), Istoria Românilor, vol. IV, Genezele românești, București, Editura Enciclopedică, 2001, pag. 196. [13]. * * * Vâlcea. Monografie, București, Editura Sport - Turism, 1980, pag. 48. [14]. L. Stojanović, Vechile genealogii și cronici sârbești, Belgrad, 1927, pag. 224-225. [15]. P. P. Panaitescu, op. cit., pag. 403. [16] Toate pasagiile reproduse din tomosul patriarhal din 1359, Hurmuzaki, Documente, XIV-1, p.1-4 și din scrisoarea trimisă de patriarh cu acest prilej domnului Țării Românești, ibidem, p. 4-6
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ș.a. ■ Colaborator: Radio R România (Nürnberg), Radio Prodiaspora (Ecaterina Cîmpean, Stüttgart), Radio Club XXL Elenă Toma (Pitești), Radio Vocea Sufletului (București, Daniel Roxin). Prezent în dicționare și antologii: ■ Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, Boris Crăciun, Ed. Porțile Orientului, Iași - 2011; ■ Antologia și Revista Festivalului Internațional „The art to be human” - Brüste, Elveția - 2011. ■ Dicționarul Bibliografic al LSR (vol. I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin interviuri
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_marin_1495474553.html [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
de Ministerul Culturii, în colaborare cu postul de televiziune Etno Tv. Timp de doi ani am realizat săptămânal o emisiune folclorică la postul de radio „Victoria” din Vârșeț, Serbia, înființat de un românul de ispravă, Ioan Tudoran, bănățean din Banatul sârbesc. Au fost prezenți în emisiunea „Dor de cântec” interpreți consacrați, adevărate valori ale melosului popular, precum Benone Sinulescu, Ana Pacatiuș, Ana Munteanu, Ștefan Isac, Maria Tudor, Elena Jurjescu Todi, Lia Lungu, Adrian Stanca, Vasile Conea, Liliana Savu Badea, dar și
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433133576.html [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
este o idee de solidaritate culturală, mai mult decât un dat etnic, mi se pare a fi, de departe, aspectul cel mai încărcat de semnificații. Pentru că sub călcâiul dictaturii au fost strivite și conștiințe ungurești, și săsești sau șvăbești, și sârbești, și bulgărești sau țigănești, și evreiești, nu doar românești. Au avut teoria și practica marxistă această „calitate”, de a nu face discriminări atunci când trebuiau create „opinii” și conștiințe „de masă”. Acum, după 22 ani, la Timișoara pare să fi rămas
MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Memoria_greu_incercata.html [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]
-
Versuri > Spiritual > SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Niceta daco-romanul, Episcop la Remesiana Cetate a lui Traian, în Dacia Mediterana ; (Este pe râul Nisava : Bela-Palanka, sat sârbesc Urmașul acelei Cetăți, cu un nucleu pur românesc !) În prima parte-a vieții sale, fu-n Roma și-n Campania ; Apoi venit-a la Niceta, fiindcă trăia Ortodoxia ! Sfântul Paulin de Nola, a scris de el foarte frumos : Cum pe
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435405183.html [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]