157 matches
-
ziarului, o femeie la cincizeci de ani, era tot atât de interesată de copii cât ar fi fost un alcoolic de un pahar cu lapte. Ca la un semn, capul lui Stevie, cu părul gri-albăstrui, tuns impecabil, se iți de după ușă. — Psssst! sâsâi Stevie destul de tare cât să atragă atenția de la trei mile distanță. Dușmanul e aici! Fran se strecură pe ușa biroului splendid care fusese cândva al tatălui ei. La celălalt capăt al redacției de știri, așezat degajat pe biroul celei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
bărbie. Agitată și tristă, l-a privit cum se ridică de pe scaunul biroului, din spatele teancului de reviste, manuscrise, hârtii, rămâne un timp în picioare, se apropie de bibliotecă, se răzgândește, vine spre ea și se așază pe un taburet care sâsâie sub greutatea lui. „Ce dracu’ am să fac acum?“, îi mai zice. „Întâi să-ți revii. Nu vezi în ce hal ești?“ „Lasă asta, dă-le-ncolo de frisoane, n-o să mor.“ „Bea-ți măcar ceaiul ăla, s-o mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
N-o să te mai întrerup. Ce-a fost mai departe?“ Adică să continui, spui, și s-a răsucit cu o singură mișcare pe partea cealaltă, iar în vis s-a ridicat și s-a așezat iarăși pe taburetul care a sâsâit, însă acum uitându-se drept în față, și să aflăm cum a continuat sarabanda sau cum a început, pentru că abia cum începea cu adevărat. Ca și cum mi-ar face vreo plăcere să văd din nou toate astea - „Las’ că nici mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
lîngă platforma stației. Ofițerii chinezi Îșă ștergeau ghetele, În timp ce sîngele curgea În jgheaburile șinelor de fier. Un tramvai plin cu pasageri se apropie, clopoțelul acestuia obligînd grupul de execuție să se dea la o parte. Trecu zăngănind mai departe, troleul sîsÎind și aruncînd scîntei din linia de Înaltă tensiune, cu roțile din față de un roșu umed de parcă ar fi fost proaspăt vopsite pentru parada anuală de Ziua Muncii. În mod obișnuit, Jim s-ar fi oprit să se uite la mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
îi vorbea. — Ce dorești? Aș vrea să cumpăr un crenvurșt. Miroase îmbietor. Mă întrebam dacă aș putea să cumpăr unul. — Bineînțeles. — Pot să mi-l aleg singur? întrebă Ignatius, privind atent în jos spre oală. În apa care fierbea, carnații sâsâiau și se zbăteau ca niște parameci colorați artificial, priviți prin lupă. Ignatius își umplu plămânii cu aroma lor înțepătoare și acră. Am să-mi imaginez că sunt într-un restaurant elegant și că acesta este bazinul cu languste. — Uite, ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
domnul Levy. N-ai putea s-o plimbi pe afară? E o zi frumoasă. — Îi place canapeaua asta, răspunse doamna Levy. Las-o să se bucure și ea. De ce nu te duci tu afară să-ți lustruiești mașina sport? — Liniște, sâsâi domnișoara Trixie, printre splendizii dinți falși pe care tocmai i-i cumpărase doamna Levy. — Ia te uită, spuse domnul Levy. Se crede într-adevăr stăpână aici. — În felul acesta își afirmă personalitatea. Te deranjează? Dinții i-au dat putină încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ce se-ntâmplă. Cam așa stătea treaba cu sentimentul de solidaritate. Trecură Încă două minute și ușa continuă să rămână Închisă. Logan Începuse să aibă o presimțire rea În legătură cu asta. — Sparge-o. — Cum? Watson se Întoarse și-i șopti tare, sâsâind cuvintele. N-avem mandat! Nu putem să spargem ușa așa, pur și simplu. Eu nu făceam decât să joc puțin tare... — Sparge-o. Acum. Agenta Watson făcu un pas Înapoi și izbi cu piciorul În ușă, chiar sub broască. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de ședințe, se auzi un rând de aplauze mai degrabă molcom, Însoțit de o mulțime de semne cu ochiul din partea celor care participau. Le făcu un semn de salut cu mâna, apoi se strecură la locul său obișnuit. Inspectorul Insch sâsâi Înspre toți ca să facă liniște, apoi porni ședința. În ciuda naturii, inspectorul era Într-o dispoziție deosebit de bună. Chiar dacă el fusese cel care ceruse la două noaptea Drambuie flambat. Pur și simplu nu era dreptate. Insch trecu prin evenimentele nopții precedente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cu un călugăr, un individ cu o moralitate dubioasă, cu oarecare talent la pictură. La sugestia lui Nilus, călugărul va picta o scenă Înfățișînd familia țarului plutind printre nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sîsÎind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tînărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într-un suflet pentru a birui silnicia diavolească și pentru a-l salva pe țarevici. Datorită soției sale, născută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Inima inimii Europei creștine. Din partea mea, n-am nimic Împotrivă se fie transferată acolo cetatea Vaticanului. Să stea acolo papa pe un tron de aur de-acum și până la Învierea morților. Și În afară de asta... —Și În afară de asta, ieși din transă, sâsâi Gad Eitan, privindu-și la lumină degetele lungi, deosebit de frumoase, de parcă s-ar fi temut că trecuseră printr-o mutație neașteptată. Dar nu se obosi să specifice dacă era de altă părere. Într-o țară civilizată, Încercă Wahrhaftig să readucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
său de bețivan Începu să tremure, vasele de sânge păreau că stau gata să plesnească și răcni politicos: —Gata! Ajunge cu cotcodăceala! Marș la lucru cu toții! Aici la mine nu e parlament! Aproape fără să deschidă crăpătura buzelor, Gad Eitan sâsâi pe sub mustața sa blondă: —Ba exact asta este. Un parlament senil. Alfred, vino În biroul meu. Și am nevoie și de tine pentru o clipă, regină a frumuseții În călduri, să-mi aduci fișa doamnei Bergman. Ce ți-am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
alergat de Îndată ce tata mi-a dat drumul după explicații. Mă chemase de la joacă și mă amenințase că am s-o pățesc, dacă nu stau nemișcat lîngă aparatul de radio cu ochișor verde și cu acumulator negru. Ceva foșnea dinăuntru puternic, sîsÎia, vîjÎia. Am aflat atunci că Gagarin se suise În cosmos, am priceput repede cam ce poate fi cosmosul, și că ne vorbea nouă de acolo În limba rusă, o limbă pe care am s-o Învăț și eu cîndva ca să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din Micul Canion spre Biserica Capra din Pantelimon, ale cărei clopote au fost făcute să răsune atît de viu de Nicolae Steinhardt În Jurnalul fericirii. Un vecin rămas mai la urmă se aude chemat conspirativ: — Pssst! Vino-ncoa, frățioare! Îl sîsÎia un țigan cu căruța cu sticle goale oprită la mar ginea trotuarului. — Ce e, bre? Întreabă vecinul. — Păi, ce fel de nuntă e asta cu patru lumînări? Ce, are ăștia două perechi de nași? Păi da, explică amicul, că ăștia
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
răsuci arcul cu o cheiță, o puse pe podea, reținând-o cu trei degete, apoi, după ce puse pe coșul înalt o bilă albă, ușoară, asemenea unei mingi de pingpong, îi dădu drumul să meargă. Drăcia o luă la goană și, sâsâind, juca bila albă la o oarecare distanță de gura coșului, suspendată în aer. Isprava stârni mare haz. «E colosală, colosală, colosală!!» exclama întruna Nichita Stănescu și-și lovea palmele una de alta ca în fața unei minuni: «E colosală, colosală!» Mi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Încercând să dea frâu liber și să-și golească pieptul de anumite strigăte, de anumite porniri Înflăcărate. La ce echilibru pozitiv se putea ajunge? Era această luptă pătimașă cu totul inutilă? Era și bateria de energie a scopurilor nobile. Lătrând, sâsâind, sporovăind ca maimuțele și scuipând. Dar erau momente când Iubirea părea a fi marele arhitect al vieții. Sau nu erau? Chiar și prostia se putea uneori făuri drept un cadru măreț pentru marile acțiuni. Sau nu se putea? Dar pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mulțime. Margaret l-a ascultat fără să-i dea prea mare atenție. Își făcea vânt cu plicul În care erau cele două diapozitive. Pe bordul mașinii era un radio, ori un aparat de emisie-recepție, ori alt sistem care gâjâia și sâsâia plin de paraziți. Înaintau centimetru cu centimetru. Avea impresia că se află Într-o barcă pe un fluviu nămolos, purtată de un curent lin, intrând la răstimpuri Într-un banc, apoi plutind mai departe. Altădată s-ar fi agitat, grăbită
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mamei. Fandosit. Bun la română. Foarte bun. Fost corigent la chimie, fost pămpălău îngrozit de păianjeni, fost utilizator simandicos de verbe și adverbe și cuvinte de șase silabe în fraze construite pe șase etaje, fost posesor de memorie fotografică, fost sâsâit (s-a corectat, l-au dus la logoped și s-a corectat), fost mincinos de clasă, fost campion la vrăjeală, fost frate distant, gomos și permanent inaccesibil, fostă vedetă de ziar fără tiraj, fost fiu renegat de propriul tată, fost
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Marele adevăr, care, de regulă, se ascunde, cu atâta dibăcie, dincolo de putința omului de a-l depista și cuceri. Îl căuta, parcă, și acum, urcând spre vârfușorul dealului, pe care se găsea casa frumoasei Aura Cernat. De dincolo de portiță, ea, sâsâi, precum un șerpișor: el, surprins, Întoarse capul. Aici. Eu sunt. Pe leagănul - scrânciob, de aseară. A. Da. Uitaseși? Nu. Dar? Dar, eram transportat, pe firul captivant al subiectului unei extraordinar de frumoase povestiri. Întrerupe-l puțin. Da. O săl Întrerup
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
se stinseră se umplu de ciripit de păsări. Abia În acel moment Întregul sat se animă din nou, iar cocoșii Începură să cânte din mii de glasuri cucurigu. Câinii lătrau și ei, găinile cotcodăceau, oarecum vesele, rațele măcăiau și gâștele sâsâiau și ele, scoțându-și gâturile lungi printre ostrețe, Întâmpinând cu gălăgia lor lumea, care acum, nu se știe de ce, În loc să se ducă, se Întorcea de la biserică. De altfel, după toată această pălăvrăgeală, timpul părea să fi fost dat peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
care abia se Întrezărea la orizont prinse contur, devenind roșie ca focul. Dinăuntrul grajdului răzbăteau behăiturile Evlampiei, urmate de lovituri de copite În podea. Găinile cârâiră, ascunzându-se printre mărăcini, iar rațele și gâștele stăteau cu gâturile Întinse În așteptare, sâsâind și măcăind ușor. Berzele Își mișcau În tăcere ciocurile roșii ce sclipeau În Întuneric ca niște cărbuni aprinși. O liniște nefirească se lăsase odată cu crepusculul peste Brodina și-mprejurimi. În casa Mașei se-ntunecă de-a binelea. - Ce lună-ngrozitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cu un călugăr, un individ cu o moralitate dubioasă, cu oarecare talent la pictură. La sugestia lui Nilus, călugărul va picta o scenă Înfățișând familia țarului plutind printre nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sâsâind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tânărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într‑un suflet pentru a birui silnicia diavolească și pentru a‑l salva pe țarevici. Datorită soției sale, născută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe nepusă masă. Din "tovarăși și pretini" deveniră dușmanii Cărpănosului, ai lui Zgârie-Brînză, dar și ai poporului nevinovat. Se dedară la multe blestemății, din care nu lipsiră jaful, înșelăciunea, comiterea de crime. Înfiorate, "organele" se sesizară din oficiu. Grandomanul, însă, sâsâi o altă poruncă: Nu se ezistă, ca revolțonari, ca noi, să înfiereze și să pună cătușe revolțonarilor din lumea a treia! Bucuros că scapă de a le mai plăti returul către acasă, dădu prețioase indicații "organelor" să facă pe niznaiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de nasul franțujilor. Acolo-i chiar duhul țăranului român...”. Bogdaproste că nu mi-a zis Burebista sau Decebal. - Sau Traian... - Sau Gaius, Spartacus, Titus, Septimius, Ovidius... - Ar fi fost cam greu, c-al meu era bâlbâit și, când se enerva, sâsâia și mai tare și-atunci mă lumina ce vrea cu câte-o bleandă și-arăta cu degetu’ spre canistra cu tulburel. - Mai ții minte când a adus de Crăciun damigenele cu căruța de la țară? - A, da, a ajuns numai pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se întoarse și își luă soția de mână: Nu știm asta, Silke dragă, zise el. Nu-i așa, Kommissare? Cred că este foarte puțin probabil, am spus. — Vezi, Silke, Kommissarul nu crede asta, și nici eu. — Eu văd ce văd, sâsâi ea. Greșiți amândoi. E la fel de clar precum nasul de pe fața unui evreu. Cine altcineva decât evreii? Nu vă dați seama cât de evident este? Oriunde în lume, acuzația este făcută imediat cu voce tare atunci când este găsit un cadavru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mea cresc flori, în spate, coloana infinitului; este zidul dăruit de Dumnezeu să mă ferească de rele. Dimineața le stropesc cu aghiazmă și niciun dăunător nu se poate apropia. Dincolo de zid se află o crescătorie de cobre care colcăie și sâsâie pe lângă zid, dar nici ele nu reușesc să pătrundă fiindcă tot zidul este stropit cu mir... Mă uit la cer. Mi se trimite un semn:răbdare, fiica mea, răbdare! Meditație Tentaculele lingușelilor nasc caracatițe; șarpele crescut la sân se gudură
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]