6,550 matches
-
are trei ramuri, este cufundat Și înmuiat în Duh. În timp ce atracția tipică a Cuvântului asupra miresei Și amplificarea de către Duh a dorinței sale joacă roluri mai puțin importante, rămân totuși prezente în acest triptic al iubirii rănite. Rănile create de săgeată sunt frumoase Și dezirabile Și declanșează o dorință Și mai ardentă<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XII, GNO, 366.6-7; In Canticum..., 377.20 Și 380.4-6. footnote>. Mireasa strigă, „Sunt rănită din iubire”, Și este imediat
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Mireasa strigă, „Sunt rănită din iubire”, Și este imediat imersată într-un context apofatic, indicat de expresii Și imagini oximoronice ale uniunii. Ea își continuă strigătul, debordând de oximoroane, „O, frumoasă rană Și lovitură dulce prin care pătrunde viața”; pătrunderea săgeții deschide o ușă Și o intrare pentru dragoste. Imediat ce mireasa primește săgeata iubirii, imagistica se deplasează de la tragerea cu arcul la încântarea nupțială<footnote Ibidem, IV, 128.2-7. footnote>. În omilia a doisprezecea, „vergeaua divină sau Duhul” este cea care
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
context apofatic, indicat de expresii Și imagini oximoronice ale uniunii. Ea își continuă strigătul, debordând de oximoroane, „O, frumoasă rană Și lovitură dulce prin care pătrunde viața”; pătrunderea săgeții deschide o ușă Și o intrare pentru dragoste. Imediat ce mireasa primește săgeata iubirii, imagistica se deplasează de la tragerea cu arcul la încântarea nupțială<footnote Ibidem, IV, 128.2-7. footnote>. În omilia a doisprezecea, „vergeaua divină sau Duhul” este cea care creează rana. Ca Și Sfântul Apostol Pavel când se bucură de rănile
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
rațiunea discursivă Și o pregătesc pe mireasă pentru uniune exersându-i dorința Și încântarea în această rană de laudă. Această descriere a uniunii este într-adevăr extraordinară, pentru că mireasa este introdusă în dinamica Sfintei Treimi. Mireasa se minunează la vederea săgeții divine în trupu-i. Combinând imaginile Arcașului Și Mirelui, Sfântul Grigorie descrie mireasa îmbrățiȘată de Preaiubit, dar Și Ținută de Arcaș ca o săgeată în arc, gata să fie trasă. Într-o izbitoare coincidență a opușilor care desemnează spațiul apofatic în
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
este într-adevăr extraordinară, pentru că mireasa este introdusă în dinamica Sfintei Treimi. Mireasa se minunează la vederea săgeții divine în trupu-i. Combinând imaginile Arcașului Și Mirelui, Sfântul Grigorie descrie mireasa îmbrățiȘată de Preaiubit, dar Și Ținută de Arcaș ca o săgeată în arc, gata să fie trasă. Într-o izbitoare coincidență a opușilor care desemnează spațiul apofatic în care ne aflăm, Sfântul Grigorie o face pe mireasă să proclame: „Mâna sa dreaptă mă primește Și mă trage îndărăt, ușurându-mi călătoria
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
complexă, alegorie trinitariană (un pasaj purpuriu comentat Și de Martin Laird, care își găsește un omolog mai scurt, dar interesant, în comentariul Sfântului Grigorie la Psalmul 3, în volumul său, In inscriptiones Psalmorum. Aici sufletul (feminin)/mireasa este rănită de săgeata dragostei divine Și, apoi, devine la rândul său o altă săgeată gata de a fi lansată de arcașul divin. Suprapusă acestei imagistici (deja în transformare) se regăsește tema Cântării (Cântul 2.5-6) despre mâna stângă a iubitului aflată sub capul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
care își găsește un omolog mai scurt, dar interesant, în comentariul Sfântului Grigorie la Psalmul 3, în volumul său, In inscriptiones Psalmorum. Aici sufletul (feminin)/mireasa este rănită de săgeata dragostei divine Și, apoi, devine la rândul său o altă săgeată gata de a fi lansată de arcașul divin. Suprapusă acestei imagistici (deja în transformare) se regăsește tema Cântării (Cântul 2.5-6) despre mâna stângă a iubitului aflată sub capul miresei, în timp ce mâna sa dreaptă îi primește trupul<footnote Această combinație
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
cea a căsătoriei: „Sunt rănită cu dragoste. Mâna sa stângă se află sub capul meu, iar mâna sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”. footnote>. Când descâlcim aceste imagini discrepante, aparent haotic asociate, Îl întâlnim pe Tată ca arcaș, pe Fiu ca săgeată, iar Duhul este substanța în care este înmuiată săgeata. Săgeata pătrunde sufletul cu rana dragostei, tot așa cum Fiul, ca Mire, ia în posesiune, mireasa. Dar mireasa, ea însăși devine apoi o prelungire sau o replică a săgeții Fiului, din moment ce i
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
stângă se află sub capul meu, iar mâna sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”. footnote>. Când descâlcim aceste imagini discrepante, aparent haotic asociate, Îl întâlnim pe Tată ca arcaș, pe Fiu ca săgeată, iar Duhul este substanța în care este înmuiată săgeata. Săgeata pătrunde sufletul cu rana dragostei, tot așa cum Fiul, ca Mire, ia în posesiune, mireasa. Dar mireasa, ea însăși devine apoi o prelungire sau o replică a săgeții Fiului, din moment ce i s-a permis să „se împărtășească” de „eterna sa
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
se află sub capul meu, iar mâna sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”. footnote>. Când descâlcim aceste imagini discrepante, aparent haotic asociate, Îl întâlnim pe Tată ca arcaș, pe Fiu ca săgeată, iar Duhul este substanța în care este înmuiată săgeata. Săgeata pătrunde sufletul cu rana dragostei, tot așa cum Fiul, ca Mire, ia în posesiune, mireasa. Dar mireasa, ea însăși devine apoi o prelungire sau o replică a săgeții Fiului, din moment ce i s-a permis să „se împărtășească” de „eterna sa incoruptibilitate
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
pe Fiu ca săgeată, iar Duhul este substanța în care este înmuiată săgeata. Săgeata pătrunde sufletul cu rana dragostei, tot așa cum Fiul, ca Mire, ia în posesiune, mireasa. Dar mireasa, ea însăși devine apoi o prelungire sau o replică a săgeții Fiului, din moment ce i s-a permis să „se împărtășească” de „eterna sa incoruptibilitate”. Von Balthasar comentează, în Présence et Pensée, pe marginea acestui remarcabil pasaj: „Nivelul mistic atins de suflet (aici) a trecut în mod clar dincolo de «filosofia» dorinței”<footnote
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
remarcabil pasaj: „Nivelul mistic atins de suflet (aici) a trecut în mod clar dincolo de «filosofia» dorinței”<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction - Gender, Trinitarian Analogies and the Pedagogy of The Song” ..., p. 440. footnote>. După ce este rănită de săgeata iubirii dumnezeiești, mireasa devine ea însăși săgeată. „Mirele Și arcașul sunt una. Iar mireasa Și săgeata sunt sufletul curățit, pe care arcașul o ia Și o slobozește în Ținta cea bună”. Un element oarecum neobișnuit în acest demers exegetic Ține
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
aici) a trecut în mod clar dincolo de «filosofia» dorinței”<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction - Gender, Trinitarian Analogies and the Pedagogy of The Song” ..., p. 440. footnote>. După ce este rănită de săgeata iubirii dumnezeiești, mireasa devine ea însăși săgeată. „Mirele Și arcașul sunt una. Iar mireasa Și săgeata sunt sufletul curățit, pe care arcașul o ia Și o slobozește în Ținta cea bună”. Un element oarecum neobișnuit în acest demers exegetic Ține de faptul că săgeata este interpretată în
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction - Gender, Trinitarian Analogies and the Pedagogy of The Song” ..., p. 440. footnote>. După ce este rănită de săgeata iubirii dumnezeiești, mireasa devine ea însăși săgeată. „Mirele Și arcașul sunt una. Iar mireasa Și săgeata sunt sufletul curățit, pe care arcașul o ia Și o slobozește în Ținta cea bună”. Un element oarecum neobișnuit în acest demers exegetic Ține de faptul că săgeata este interpretată în două modalități diferite. „Inițial este înțeleasă ca fiind Cuvântul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
devine ea însăși săgeată. „Mirele Și arcașul sunt una. Iar mireasa Și săgeata sunt sufletul curățit, pe care arcașul o ia Și o slobozește în Ținta cea bună”. Un element oarecum neobișnuit în acest demers exegetic Ține de faptul că săgeata este interpretată în două modalități diferite. „Inițial este înțeleasă ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu trimis de Tatăl spre mântuirea sufletului omenesc. Apoi ajunge să fie chiar sufletul, spre mântuirea căruia a fost trimisă. O transformare deosebit de interesantă s-a petrecut
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
este înțeleasă ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu trimis de Tatăl spre mântuirea sufletului omenesc. Apoi ajunge să fie chiar sufletul, spre mântuirea căruia a fost trimisă. O transformare deosebit de interesantă s-a petrecut aici. Înălțarea sufletului omenesc depinde de atingerea săgeții iubirii celei sfinte. Arcașul, săgeata Și Ținta devin una. Chiar dacă Sfântul Grigorie nu o spune nicăieri lămurit, el pare a vorbi aici despre transformarea iubirii prin intervenția directă a Fiului asupra sufletului creat. Condiția ca iubirea dreaptă Și bine rânduită
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
lui Dumnezeu trimis de Tatăl spre mântuirea sufletului omenesc. Apoi ajunge să fie chiar sufletul, spre mântuirea căruia a fost trimisă. O transformare deosebit de interesantă s-a petrecut aici. Înălțarea sufletului omenesc depinde de atingerea săgeții iubirii celei sfinte. Arcașul, săgeata Și Ținta devin una. Chiar dacă Sfântul Grigorie nu o spune nicăieri lămurit, el pare a vorbi aici despre transformarea iubirii prin intervenția directă a Fiului asupra sufletului creat. Condiția ca iubirea dreaptă Și bine rânduită să fie posibilă rezidă în
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
rânduită să fie posibilă rezidă în identitatea cu cel care este iubirea”<footnote Anthony Meredith, Capadocienii ..., p. 166-167. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, frumusețea erotică a Cuvântului din Scriptură atrage dorința declanșată Și înflăcărată de Duh. Arcașul divin trage săgeata înmuiată în Duh a Fiului. Străpunsă de această săgeată, ea este un repaus în mișcare eternă, devenind vehicul al prezenței, pe care toți îl pot vedea. Odihnindu-se în brațele Mirelui, este concomitent lansată din arc în misiune în slujba
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
care este iubirea”<footnote Anthony Meredith, Capadocienii ..., p. 166-167. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, frumusețea erotică a Cuvântului din Scriptură atrage dorința declanșată Și înflăcărată de Duh. Arcașul divin trage săgeata înmuiată în Duh a Fiului. Străpunsă de această săgeată, ea este un repaus în mișcare eternă, devenind vehicul al prezenței, pe care toți îl pot vedea. Odihnindu-se în brațele Mirelui, este concomitent lansată din arc în misiune în slujba tuturor fiicelor Ierusalimului<footnote Martin Laird, „Under Somon's
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
a-i salva și sora. Pentru toți acești oameni care se perindă printre paginile Cărții șoaptelor așa cum destinul i-a făcut să se perinde printre evenimentele cumplite ale secolului al XX-lea, ”lumea era o suprapunere de hărți, Împânzite de săgeți care semnificau debarcări, eliberări, alungări, retrocedări, elan și triumf. Dintre toate hărțile, cea mai puțin Însemnată și, de aceea, cel mai puțin băgată În seamă, era cea mai de jos, așternută direct pe iarbă, adică realitatea Însăși.” Scriitura configurează o
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
face sacrificiile umane pe parcursul spectacolului. Deoarece iubirea este forța universală ce determină zbuciumul omenesc al cărui martori suntem, ca spectatori, nelipsit pe tot parcursul operei este Amor, Îmbrăcat complet În roșu, culoarea pasiunii, și Însoțit de simbolurile sale, arcul și săgețile, triumful micului zeu fiind sărbătorit la finalul fiecăreia dintre cele patru scene prin momente artistice de o covârșitoare somptuozitate. Cel mai intens simbol din prologul operei este cel al Oului Cosmic, ce Îl Însoțește pe Amor atunci când acesta apare pentru
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
nr. 4 în mi minor op. 28 de Chopin. Fără a schimba note, se schimbă sensul. Ex. 9: Fr. Chopin, Preludiul op. 28 nr. 4. în mi minor a. Ed. Paderewski b. Ipoteza Reinhold Acordul de la mâna stângă (arătat de săgeată) avea în original un Sib în bas, nu La#. Menționăm că toate edițiile anterioare respectau scriitura lui Chopin, fără a-l corecta la armonie... Ipoteza lansată de autorul articolului este că, de fapt, în locul pauzei cu fermată, Chopin ar fi
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
și, de regulă, sigură ediție se află în Preludiul op. 28 nr. 15 în Reb major. Ex. 10: F.Chopin, Preludiu op. 28 nr 15, în Reb major a.Ed. Paderewski b. Ed. Henle, conformă cu originalul Accentul (indicat de săgeată) pus explicit în manuscris pe vocea de alto, mib (conform cu ediții atât de serioase ca Wiener Urtext sau Henle, dar și cu ediții mai vechi), este plasat sub vocea de tenor, do, eliminând reliefarea sunetului mi - care apare atât de
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
incursiune în istoria antică privind Cultul soarelui - legat de solstițiul de iarnă - în primul rând la geto-daci, apoi la alte popoare. Doveditor în acest sens este „Soarele de andezit” (cu un diametru de 7,1 m) de la Sarmisegetusa. Trasul cu săgeți în nori, practicarea incinerației, obiceiul - încă păstrat la lăsata secului de Paști - cu roțile de foc rostogolite din dealuri, erau tot omagii aduse Soarelui. Denumirea probabilă data de daci Soarelui era „Dzio”. De la acest nume provin cuvintele actuale „ziua” si
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
avion de vanatoare IAR, în al doilea război mondial. În dreapta sa, cronometrorul oficial al ACR,jurnalist la „Revista Automobila” Radu Costescu, iar în spate, ziaristul Jenny Dumitrescu (un fel de...Catalin Tolontan al vremii). Mașina sa, un Chrysler Air-Flow, botezată „Săgeata de argint”, a realizat timpul de o oră, 48 de minute, 46 de secunde și 1/10 (medie orară 95,486 km/h!), deși pe unele porțiuni în linie dreaptă a mers constant și cu 165 km/h! Cum spuneam
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]