638 matches
-
În timp ce stânga i se odihni pe mânerul spadei. Gestul nu trecu neobservat de nimeni. În momentul acela, călugărul veni drept În fața lui Alatriste. Chipul lui de ascet fanatic se asprise și mai mult, iar ochii-i adânciți În orbite Își săgetau interlocutorul, aroganți. Sunt, zise cu o voce neplăcută, părintele Emilio Bocanegra, președintele Sfântului Tribunal al Inchiziției. La cuvintele acelea, un vânt Înghețat păru să străbată toată Încăperea. Și imediat, pe același ton, călugărul le explică lui Diego Alatriste și italianului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să sară la bătaie pentru un loc de unde să privească piesa. La ambianța aceasta gălăgioasă și fascinantă contribuiau din plin și femeile, care Într-un vârtej de rochii, mantii, mantile și evantaie intrau În galeria lor, unde erau de Îndată săgetate de ochii nenumăraților amorezi ce Își răsuceau falnic mustața prin balcoanele și curtea incintei. Și ele se băteau pe locuri, și nu o dată a trebuit să intervină ocârmuirea ca să potolească țipetele și certurile iscate În spațiul rezervat lor. Pe scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fost cu mult mai mari, dar din smerenie nu și le-au arătat... Bart își petrecu mâna prin păr cu un aer meditativ și încă sceptic: Ai citit tu despre minunile săvârșite de ei? Și dacă sunt povești?! Femeia îl săgetă cu privirea și îi replică: Dar tu?... Ai citit cărți legate de evenimentele istorice? Și dacă... sunt povești? Da, bineînțeles, uitasem cu cine vorbesc..., articulă Bart. Dar uite, noi știm că numai Dumnezeu este atotprezent. Dacă un sfânt este în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
al faptelor de conștiință și al reperelor morale ea a rămas captiva aceluiași set de reprezentări magice și de aspirații simbolice. Față de trogloditul epocii de piatră, cel care aducea bizonul sau cerbul în interiorul peșterii prin conturarea imaginii sale, apoi îl săgeta acolo în efigie și socotea vînătoarea din pădure doar o simplă formalitate în consecința actului definitiv al identificării și al uciderii magice, omul contemporan nu se deosebește aproape deloc sau, în cel mai bun caz, se deosebește doar prin iconografie
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
cel părăsit ca un infirm. - Stai liniștită, am spus eu, n-aș vrea să-ți stric bucuria. Apoi brusc, cu receptorul lipit de ureche, o altă tăcere încă și mai inertă a cuprins fibrele optice dintre noi. Și m-a săgetat o durere cumplită pentru că Ann avea să moară, nu în Haddam și nu imediat, nici măcar în curând, dar nici într-un viitor foarte îndepărtat - la capătul unei perioade de timp care, pentru că mă părăsea pentru brațele altuia, avea să treacă
Richard Ford - Ziua Independenței by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/7326_a_8651]
-
trupul lui avea să se catapulteze către cer. Dar trapa nu se mișcă din loc și de sub ea auzi doar un tropăit de pași, mai întîi puternic, apoi slab, ca tunetul rostogolindu-se și pierind în depărtare. O întrebare îi săgetă prin minte: „Oare ăsta sînt eu ?” Pentru un puști de treisprezece ani care tocmai își etichetase conducătorul religios drept ticălos - și încă de două ori - nu era o întrebare nepotrivită. Întrebarea îi răsună în minte, din ce în ce mai sonoră - „Ăsta sînt eu
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
Brâncuși într-un monstru de erudiție umanistă, ba chiar într-un stilist al limbii franceze de rangul lui Cioran. „A avut o cultură enciclopedică și o lectură imensă [...]. Brâncuși mânuia verbul cu îndemînare de mare artist, filosof și războinic. Mînuia săgeta înmuiată în venin a pamfletarului ideologic, sabia dialogului cu interlocutorul prezent, petarda aforismului, harfa șoaptei melancolice și a suspinului, artileria grea a erudiției mascate, pledoaria avocatului ciceronian, cu silogismele furate Atenei, pentru a demonstra o cauză în care credea cu
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
preferate. Regizorul merge chiar mai departe într-o încercare aș zice stângace de a-l psihanaliza pe versatilul regizor sau mai bine zis de a-l psychoanaliza. Într-adevăr, filmul la care lucrează regizorul în încercarea de a se reinventa, săgetat de o replică malițioasă, profund veninoasă și eficace a unui reporter privitoare la etatea sa și prudența unei retrageri în glorie, pare să fie depozitarul tuturor anxietăților sale eliberate cathartic abia la montaj. Psihodrama o aduce în scenă nu doar
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
că are atâta forță și era ciudat de mulțumit de realizarea lui, deși această mulțumire era puternic concurată de groază. Câteva mâini s-au întins spre Jackson, ajutându-l să se ridice în capul oaselor. - Nenorocitul ăsta, a răcnit Jackson săgetându-l cu privirea pe Billy. O să te văd în lanțuri. N-ai nici un drept! Căpitanul a auzit de incident și l-a certat aspru pe Billy în cabina sa. Herman n-a reușit să-și convingă prietenul să-i dezvăluie
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
ceea ce urma să îmi devină destin, (se uita în ochii mei, să văd că mă vede) am mai călătorit o zi și o noapte, inima mea, termometru în Siberia, așteptarea, năprasnică verticală la Ecuator. știam, seducția desfigureză și trece, cu Săgeta albastră, până în călcâiul lui Ahile în genunchi, cu fruntea la pământ, îți spun, câtă durere am uitat eu, tu nu vei trăi, niciodată. îmi port spaimele în saci de plastic, prețul somnului chinuit, este un bilet la clasa a II
Poezie by Clara Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3243_a_4568]
-
era de așteptat de la un absolvent de liceu blăjean, cuprind citate și ecouri biblice, o tristețe exagerată de poet care a citit biografii de scriitori celebri și nefericiți. Uneori, câte un autoblestem, pare ecou din epistolarul eminescian:„Și m-au săgetat iarăși gânduri pornite de la marginea sicriului. Pe lângă citate biblice încep să apară în scrisori tot mai multe fragmente din lirica unor poeți îndrăgiți: Eminescu (cel mai frecvent citat), Arghezi, Blaga, Emil Giurgiuca și un poet sovietic, Utkin, autorul unor frumoase
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
îmi vei dărui / Până ce eu voi muri? Atunci când cântecul cucului răsună din partea stângă sau din spatele acelei persoane care i-a adresat cucului o întrebare, este un semn de rău augur :"Cucu-n spate mi-a cântat și moartea m-a săgetat!". În același timp, în această zi feciorii și fetele îl întreabă și ei pe cuc: "Cucule/ Voinicule!/ Câți ani îmi vei da / Până m-oi însura (sau mărita). Tăcerea cucului anticipează o veste foarte bună: însemna că acea persoană se
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
Corina Chiriac și-a lansat, într-o atmosferă de prefacere a iubirii în văzduh cu vulturi și a cântecului în triumf sărbătoresc, dublul CD „Hai, hai lângă mine stai”. Apoi, „Fiorul iubirii” întocmai așa numit și-ntocmai de-adevărat a săgetat cu melodii compuse și orchestrate de muzicianul Virgil Popescu, glăsuite ca o briză prin flori de interpreta Silvia Dumitrescu. Cu o voce ce produce o impresie afectivă puternică, un om adorabil, frumos, vesel, comunicativ, cu ochi în care privirea scânteiază
SILVIA DUMITRESCU. IUBIRI SPORITE NE-NCETAT ŞI ECHIVALENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384743_a_386072]
-
dumneavoastră să-i descurcați? (pentru el) Ce bine că mai sunt și proști în țara asta... (își bagă mâinile în buzunare și se rotește pe călcâie) Să-i săpuniți bine! O merită pungașii... (nu-i place privirea colonelului care-l săgetează) ... Am spus ceva greșit? - Mă-nveți ce să fac, nu? (pe un ton categoric) Dodoloanță!... - La ordin, să trăiți! - Fă-ți ba-ga-je-le... (mică pauză) Execu-ta...rea! - A!... (la auzul comenzii, Dodoloanță rămâne stupefiat, își dă ochii peste cap, se chircește
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
să plătești? Vrei să profiți de vânzoleală și să te furișezi? Prima grijă a mamei erau banii. Femeia a deschis ușa de la intrare fără să se sinchisească. În acel moment s-a auzit o voce. - Taci, târfă! Vocea bărbatului a săgetat drept printre noi. Zarva a încetat. Era o voce puternică și pătrunzătoare, dar în ea nu se simțea iritare sau furie. Din contră, avea o notă discretă. Îți dădea iluzia că un violoncel sau un corn cântase preț de o
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Judecătorul Dionise Cocon, un bărbat la vreo treizecișicinici de ani, pe care roba neagră, cu zeci de falduri, flutura ca pe o sperietoare de ciori, deschise ședința cotidiană a Judecătoriei din Urlați, săgetând asistența cu o privire distrată. - La ordine, zise grefiera din spatele unui vraf de dosare, cauza Lăcrămioara Mormoloc, având calitatea de reclamant... Femeia care își auzi numele strigat, o blondă vopsită și fardată violent, se ridică cu un gest afectat de pe
AMBUSCADA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385030_a_386359]
-
aranjasem bluetooth-ul, că mă trezii în ureche zbârnâind o biată precizare: -Dar mie mi-ai da răspuns de ți-aș zice așa? Și-nchise repede. Pe clipă se-auzi un scrâșnet de roți ambalate din pornire și un bolid roșu săgetă spațiul spre Exit . Peste o vreme aveam s-aflu ce-l chema în Cișmigiu de două ori pe săptămână, cel puțin. În momentul în care aflasem, trăisem un simțământ de jenă, amintindu-mi cum îl judecasem când pomenise întâi de
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
de unul singur, în timpul unei vânători și încălcase prima oară hotarele împărăției regelui David mânat de aceeași iubire pentu frumoasa Shokuktany. Urmărise o fiară, un lup alb minunat de frumos. Fiarele acestea erau considerate animale magice, spirite ale muntelui. El săgetase ușor lupul, cât să-l sperie și să-l provoce a-și căuta scăparea către munte. Se avântase în urmărirea lui, însoțit doar de șoimul său, Săgeata de Argint. Lupul alb trăia în Muntele Sacru. Era bine știut acest lucru
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
bucuria se revărsa valuri, valuri în sufletul lui Mărțișor, inundă și pe prințesă și pe Norocel, care nu-și stăpâniră emoțiile și lacrimile de bucurie. Se îmbrățișară și se sărutară, chiuind de bucurie. În sfârșit, izbândise! Totuși, limbile de foc săgetau tot mai des, norișorii vineți-sângerii, semn că mânia și disperarea împăratului erau foarte mari. Cu privirea încruntată, îl fixă pe căpitanul Zefir, nădăjduind că va găsi el o cale să scape de acești spioni și să-i salveze fata, vindecând
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
Afumați, Ilfov) - CĂLĂTOR PRIN SUFLET (Versuri, A5 Manșetat, 136 pagini) Indiferent dacă modul de adresare este direct sau indirect, bătăile inimii converg în versuri, catrenele purtând parfumul floral cules de pe câmpiile întinse, din poienile pline de soare, din albastrul cerurilor săgetat de rugile fierbinți, care - uneori - primesc răspuns, alteori doar tăcere. Poezia, pentru Mariana Mihai, este - și trebuie să fie - un modus vivendi, o cale prin care lumea să devină mai bună, mai iubitoare, chiar dacă universul nou creat conține doar sâmburii
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
raft în care am observat câteva cărți voluminoase. Erau asemenea elefanților din savană, un fel de zeitate pentru cărțile ce se roteau în jurul lor. Am pus mâna pe o carte și am deschis-o. O mulțime de cuvinte mi-au săgetat chipul. Nu, cartea ce am deschis-o nu era asemenea unui elefant, indiferent cât de voluminoasă îmi părea, ea semăna cu o junglă, o junglă a cuvintelor din care primul cuvânt ce răsărea în vârful piramidei era leu. Bătrânul mi-
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
labirintul interminabil existențial, se risipesc trăiri și clipe, tăceri, dureri și fericiri ce împart în culori și sensuri opuse bucăți din suflete, din ele rămânând, în trecerea vremurilor, printre ruine ale existenței derulate, doar gânduri desprinse din lumi uitate, ce săgetează prin ale lor ecouri, din când în când, cerul minților, ca un semn al neuitării, prin trecerea lumii mereu prin porțile uitării... ~ Cristina P. Korys ~ 27 Nov.2016 Referință Bibliografică: Gânduri desprinse din lumi uitate / Cristina P. Korys : Confluențe Literare
GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383412_a_384741]
-
cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele balaurilor din stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
porțile de lumină ale dimineții, că tot nu reușea să destrame pânza de liniște, muiată în aburii pâcloși ai somnului. Dormeau până și umbrele nopții, răsturnate pe coclaurile cerului, urmare obositoarei alergături după luna plină, care, toată noaptea le-a săgetat cu razele sale. Până la urmă, au reușit s-o alunge pe blânda lună în văile orizontului dinspre apus. În această pustie neagră și tăcută, rabla lui Mototolea zbura, fornăind pe țeava de eșapament, supărată că era biciuită cu șfichiul pedalei
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
în această zi are loc primul său cântec, prin care anunța vestirea primăverii. Potrivit tradiției, daca primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!” Există obiceiul că în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi
Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului [Corola-blog/BlogPost/92339_a_93631]