110 matches
-
că sîntem familiarizați cu ea, fără a fi orientați anume către ea și fără ca ea să ne cadă sub ochi. Noi sălășluim de fiecare dată în limbă, dar este unul dintre cele mai dificile lucruri să aducem în fața ochilor această sălășluire și, ca atare, limba este sălașul care îi rămîne ascuns omului, cu toate că îi este lucrul cel mai apropiat. Cel care vorbește (omul) poate vorbi numai pentru că ascultă de limbă și el poate asculta numai fiindcă locul lui este în ea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
apelului limbii, este necesar pentru limbă, pentru a vorbi". Din afirmațiile acestui filozof ar rezulta că, în principiu, cu toată deschiderea Dasein-ului către realitate, omul nu este în măsură să dea socoteală suficientă tocmai de ceea ce asigură posibilitatea ființării sale: sălășluirea în limbă. Există totuși un domeniu privilegiat, acela al artei, care poate ameliora această neputință a Dasein-ului. Printre obiectele care se prezintă omului și sînt cunoscute de el pot fi și operele de artă, care realizează o dispariție (o retragere
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nou, ceva care nu se poate deduce din ceea ce este deja cunoscut. Totuși, opera de artă nu este o invenție arbitrară, ci un proiect în interiorul căruia se pot situa oamenii și își pot găsi sălașul lor. Așadar, limba este o sălășluire (deci, o activitate), iar arta este un sălaș (deci, o lume, un fapt). De aceea, poetul (creatorul de artă) se percepe pe sine ca un administrator al cuvîntului, fiindcă el are un raport priviligeiat cu limba; prin el ceea ce ființează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu de impresii, căci viziunea poetului are la bază idei filozofice, încît discursul său se învecinează cu cel speculativ, permițînd și cultivînd contaminarea reciprocă. Despre limbă, Eminescu nutrea o concep-ție asemănătoare aceleia formulate mai tîrziu de Martin Heidegger, bazată pe "sălășluirea în limbă", căci valorificînd realitățile și posibilitățile limbii, el valorifică de fapt realitățile și posibilitățile modului de a gîndi care întemeiază limba română în diferite momente, în diferite zone geografice sau în diferite registre stilistice. Dacă poetul nu ar fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însă tributar în mod deosebit concepției lui M. Heidegger, aflate sub dominanța ființării și orientate spre temeiurile limbii. De altfel, Noica se dorește "un filozof al limbajului și al ființei ce locuiește în el", dovedind în mod clar afinitatea cu "sălășluirea în limbă" vizată de acest cugetător german. Pe de altă parte, Noica este în mare măsură tributar ideilor unor înaintași din cultura română, precum Eminescu, în concepția despre arhei, Vulcă-nescu, în efortul de a afla matricea spirituală a poporului român
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
trupurile decedatului iar cenușa era luată de neamul său și păstrată în urnă. Pentru memoria strămoșilor este foarte importantă precizarea că obiceiul incineră- rii se face după ,,datina veche”, adică atunci nu le punea nimeni în discuție dreptu- rile de sălășluire pe meleagurile carpatine, așa cum o fac astăzi fel de fel de scursuri și jeguri ale istoriei care se pretind rădăcinile neamului omenesc, și totul susți- nut numai de minciuni, emanații, revelații și conspirații. Sicto - mato, ne lasă informații pe tăblița
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aminte de judecata lui Dumnezeu. Rugăciunea este pătrunderea lui Dumnezeu de către minte. 8. Antropologia Sfântului Ioan Cassian. La Sfântul Ioan Cassian antropologia este privită sub aspectul desăvârșirii monahale. Trupului nu-i acordă o prea mare atenție având în vedere că sălășluirea în el denotă o plecare de la Domnul și o absență de la Hristos, dar și pentru că trupul este socotit locaș al patimilor. Sufletului, însă, îi acordă cea mai mare atenție pentru că el reprezintă partea cea mai de preț a omului. În
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cu scopul de a instrui și de a mustra monahii leneși ai Galiei. Antropologia Sfântului Ioan Cassian. La Sfântul Ioan Cassian antropologia e privită sub aspectul desăvârșirii monahale. Trupului nu-i acordă o prea mare atenție, având în vedere că sălășluirea în el denotă o plecare de la Domnul și o absență de la Hristos, dar și pentru că trupul e socotit lăcaș al patimilor. Cea mai mare atenție i-o acordă însă sufletului pentru că în el se află asemănarea cu Dumnezeu, el
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se lasă peste satul tăcut și plin de farmec, după o zi teribilă de vară. Cerul este senin și prima stea apare pe boltă, parcă rătăcită, căutându-și suratele. Una câte una încep să se aprindă și ele, umplând cu sălășluirea lor cristalină cerul. În mijlocul lor, dansează preafrumoasa lună cuprinsă de farmecul muzicii sferelor. Este mister adânc și faptă dansul lor ca un balet dintr-o operă divină. Gânduri răzlețe nu-mi dau pace: Aș vrea să fiu o stea mică
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Hera" (Iliada, VIII, 450-451; XV, 107-108), deși totul se află sub controlul său, ordonarea lumii trece printr-o repartizare care Îi fixează limitele: „Lumea fu-n trei Împărțită și-o parte primi fiecare;/Mareaxe "Marea" căruntă de spume ca veșnică sălășluire/Mie șlui Poseidonxe "Poseidon"ț la sorți mi-a căzut, lui Hadesxe "Hades" a iadului beznă,/Cerul Întins i-a căzut, cu norii și slava, lui Zeus;/’Naltul Olimpxe "Olimp" și pământul de-a valm-au rămas tuturora”1. În centrul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]