1,236 matches
-
Fiului și a Sfântului Duh. Ne unim cu Duhul Sfânt pentru a fi în Fiul. Cu Fiul noi iubim pe Tatăl, pe Tatăl găsit în Fiul. Participând la viața treimică, credincioșii devin temple ale Sfântului Duh (I Cor. VI, 9), sălaș al Sfintei Treimi (Ioan XIV, 23). Fiecare dintre mădulare este un templu al Sfântului Duh și toți în comun formează un templu, o casă a lui Dumnezeu, care este la fel cu casa noastră. Cu cât Biserica este mai mult
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
ruine ale lumii... „De câte ori marginile inimii întrec pe ale lumii, de atâtea ori intrăm în moarte de prea multă viață.”, scria, în 1936, Emil Cioran. Despre Om - privit ca centru fundamental al micului univers terestru, unde își are sau nu sălașul chinuit -, se pot spune multe, mai ales că prezentul tipar de existență individuală și de grup se trăiește continuu pe sine în mijlocul unei forme sufocante de realitate captivă (născută într-o anume măsură și prin puterea mijloacelor de diseminare a
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
și nesfârșit de uimitor, noi și noi șlagăre, repertoriul ei, glasul ei, fizionomia ei perpetuându-se cu prospețimea frumuseții dintâi. Sala Palatului din București va fi pentru o zi, ziua de 13 octombrie (2014), un loc de pace sufletească, un sălaș și un rai pământesc de speranță umană plină de nemurire, fără ispititorii binelui material, ci cu o topitoare râvnă la deplinătatea fericirii muzicii. Ca în atâtea rânduri, impresarul Pepino Popescu este cel împreună cu și prin care sosește în gările sufletelor
BONNIE TYLER, LA SALA PALATULUI DIN BUCUREŞTI, PE 13 OCTOMBRIE 2014 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411470969.html [Corola-blog/BlogPost/360086_a_361415]
-
supremația fragmentarului nesemnificativ raportată la fascinația indescriptibilă a unității primordiale sempiterne. Perimetrul societar complet desacralizant al postmodernității poate fi asemuit fără rezerve azi cu un fel de Nifellheim mitic, „ținut al umbrelor și al cețurilor” la nordici, unde își are sălașul hidosul balaur Nidhögg, fiara cu „fălci veninoase” care iese mereu din apa urât mirositoare a Hvergelmer-ului spre a pocni cu ură peste față și suflet rădăcina marelui arbore legendar al lumii - Yggdrasil. Omenirea începutului de secol XXI nu dispune în cadrul
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399435378.html [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
mă-ntreb, cum de-n zilele cu ploi marea nu mă scufundă în apa ei învolburată și stâncile care stau pe mal spălate d-atâtea valuri înspumate nu se sfarmă când aud suspinul mării agitate... Cuvintele care și-au găsit sălaș în unghere de suflet ascunse ascultă suspinul din glas și-ncearcă-n mare să se afunde... De aceea marea mea suspine poartă-n valuri și depărtarea duce cu ea lacrimi adunate-ntre maluri.... Referință Bibliografică: Suspin / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare
SUSPIN de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Suspin_mariana_ciurezu_1339748699.html [Corola-blog/BlogPost/358311_a_359640]
-
Fiului și a Sfântului Duh. Ne unim cu Duhul Sfânt pentru a fi în Fiul. Cu Fiul noi iubim pe Tatăl, pe Tatăl găsit în Fiul. Participând la viața treimică, credincioșii devin temple ale Sfântului Duh (I Cor. VI, 9), sălaș al Sfintei Treimi (Ioan XIV, 23). Fiecare dintre mădulare este un templu al Sfântului Duh și toți în comun formează un templu, o casă a lui Dumnezeu, care este la fel cu casa noastră. Cu cât Biserica este mai mult
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161883.html [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
iarna de la sfâșitul lumii. («Iarna de la sfârșitul lumii» - AmNS, 251). Cele două testamente stănesciene, primul - „latin“ - și al doilea - „curent-lirosofic-român“, conțin „dispoziții“ legate de „trupul-cort“ al sufletului / spiritului. În Testamentul latin, eroul liric solicită desprinderea capului de trup, care, ca sălaș al sufletului / spiritului, potrivit cultului Cavalerilor Dunăreni, trebuie îngropat la poalele Carpaților (cf. VMR, 176), restul trupului fiind incinerat: Când va fi să mor / tăiați-mi capul ! / El n- a fost niciodată rudă cu trupul său. / Trupul ardeți-l ! / Capul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
au stabilit aici în coastă de munte, undeva prin secolul al XV - lea, săpând în stâncă hrube și trăind într-o sărăcie deplină, hrănindu-se cu ce le putea oferi natura ce-i înconjura. Până și-au putut realiza un sălaș permanent în adăpostul stâncii de piatră, au trăit în colibe, pentru a se proteja de vicisitudinea vremii de munte. Ei copiau sihăstria altor pusnici înaintași ai lor, precum Misail și Daniil. Lui Sebastian i-ar fi plăcut ca cei doi
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389842330.html [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
decât cei mai înalți copaci, măturând țărmurile până departe pe uscat. Se mai povestea că palatul lui Algus este plin de bogății neînchipuite și nepăzite, pentru că nimeni nu ar fi putut să găsească vreodată locul în care a fost ridicat sălașul regelui. Ei, dar oamenii inventează mult pe seama lucrurilor pe care nu le cunosc! Algus era un rege bun, după părerea viețuitoarelor oceanului. Puțin cam repezit, se mânia iute, ce-i drept, dar era un stăpân inimos, corect și mai ales
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
părerea viețuitoarelor oceanului. Puțin cam repezit, se mânia iute, ce-i drept, dar era un stăpân inimos, corect și mai ales un bun gospodar, ceea ce conta cel mai mult în lumea apelor. În regatul său, nu exista nici o viețuitoare fără sălaș, iar regulile oceanului făceau ca toate lucrurile să meargă așa cum trebuie, spre mulțumirea tuturor. Algus avea o mândrețe de fată, pe nume Anemona, cu ochii verzi precum ierburile de pe fundul oceanului și păr bălai precum nisipul ce se strecura printre
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
hotărâră să se despartă. Steluța avea să se întoarcă în palatul regelui, să îi relateze acestuia discuția dintre Coral și Valkan, iar Perluță avea să o urmărească pe bătrâna prezicătoare în continuare. Căluțul de mare nu așteptă prea mult în preajma sălașului bătrânei, că aceasta apăru curând purtând o pelerină cu glugă care îi acoperea fața și un coș mare pe braț, înotând grăbită printre stâncile unui defileu care se deschidea în preajma lanțului muntos subacvatic din locul în care fusese răpită Anemona
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Haiku > STARE DE SPIRIT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Religie Dor nestins, mamă - zvon de zefir deschizând uși la altar Osuar hieratic Parfum de stele sub așternut de stele sălaș de oase Acuarelă Umbra fantomei chinuită de mister văzduh descărnat Autodafe Secunde suind dinspre crug de metopă timp incendiat Referință Bibliografică: stare de spirit / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi
STARE DE SPIRIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stare_de_spirit.html [Corola-blog/BlogPost/359291_a_360620]
-
de mii de ani, se numește ,,somati”. În peștera unde dorm, nu ar putea intra nici un uman, din cauza energiilor extrem de potente ale spiritului acelor ființe împietrite, care pot ucide încă de la intrare pe cel ce ar îndrăzni să le invadeze sălașul. Secretul existenței lor îl cunosc doar câte un sihastru inițiat în tainele ancestrale și membrii ai Marelui Consiliu Galactic al Sferei de Cristal, cunoscuți ca Veghtorii Intratereștrii. Aceia sunt și cei care pot comunica telepatic cu spiritele celor în stare
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
furtună,/ Ne-au legănat pădurile la sân,/ Nici cerul nu ne sperie când tună,// Cad fulgere, dar crestele rămân./ Doar glia ne aduce împreună,/ Purtând în piept eternul crez român.” Dar și un „Sonet poeziei”, despre care spune: „Nu e sălaș mai sfânt ca poezia/ Să-și clatine eternul într-un vers,/ Prin veacuri și-a urmat călătoria// Și rănile din suflete a șters./ A încuibat în ochii noștri glia -/ Și-n templul ei întregul univers.” Iată cum se împletesc credința
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
dacii supuși, Romanii de Traian aduși. Ei se distrau în Germisara, Loc fain cum nu-i în toată țara! Pe daci i-o-mpins, ah, mama lor, În “Valea Spurcăciunilor”: Soldați romani n-aveau curaj, Să intre în al lor sălaș! Pe-aproape au găsit izvor! O groapă au făcut de zor Și-așa a apărut, tataie Vestita Thermă Dodonae. Dar nu oricum, o apă caldă Ce-i minunată pentru scaldă. Plecați de mulți ani de la Roma, Uitat-au la femei
GERMISARA, IZVOR DE POPOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1472713600.html [Corola-blog/BlogPost/376465_a_377794]
-
cf. Matei 7, 14). Să călătorim pe calea aceasta, ca să moștenim viața cea nesfârșită. Călătoriile acestea sunt cu necazuri, dar odihna este fericită. Călătoriile acestea sunt cu întristare, dar răsplătirea este cu bucurie. Călătoriile acestea sunt pline de osteneală, dar sălașul este desfătat. Călătoriile acestea simt: pocăința, postul aspru, rugăciunea, umilința, privegherea, smerita cugetare, sărăcia cea duhovnicească, defăimarea trupului, îngrijirea sufletului, culcare pe jos, nespălarea, foamea, setea, mâncarea uscată, goliciunea, milostenia, lacrimile, plânsul, suspinările, plecarea genunchilor, răbdarea ocărilor și a prigonirilor
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Efrem_sirul_despre_mantuire_ion_untaru_1326796880.html [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
ura dintre frați, grăirea de rău. Iar lucrul cel mai rău decât toate este nepocăința și neaducerea aminte de ieșirea cea din urmă, adică de mutarea din viață. Acestea sunt călătoriile căii celei cumplite, pe care mulți călătoresc. Dar și sălașul cel cuvenit lor îl vor afla. În locul desfătării, foamea; în locul beției, setea; în locul odihnei, chinul; în locul râsului, tânguirea; în locul alăutei, plângerea; în locul îngrășării trupului, viermele cel neadormit; în locul jocurilor, a fi împreună cu demonii; în locul meșteșugirilor drăcești, întunericul cel mai dinafară
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Efrem_sirul_despre_mantuire_ion_untaru_1326796880.html [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
Se așează-ncet pe dealuri Spulberând omătul moale Care vine valuri, valuri. Peste câmpuri se ridică Largi fuioare de zăpadă Crivățul aleargă-n voie Troienind ca altă dată. Prin păduri vedenii ard Frigul brumei strașnice Turme mici aburc grăbite Spre sălașuri tainice Munții clatină ninsoarea Cețuri văile strecoară Iarna a acoperit cărarea Viscolul ne împresoară. Cojocelul alb al iernii Stă frumos pe-a țării glie Moșul vine tras pe sănii Într-a nopții feerie Neaua-i parcă mai sfioasă Răsăritu-i plin
COJOCELUL ALB AL IERNII. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cojocelul_alb_al_iernii_mihai_condur_1387304703.html [Corola-blog/BlogPost/363364_a_364693]
-
regăsit. Chipul tău Mă veghează din rană Nu se mai poate greși Scrisa e viață Și mană, Nu se mai poate muri! I Neistovită râvnă la Rugu-Aprins purcezi La masa de lumină cu stelele te-așezi Si-al inimii adânc sălaș de rugăciune În negrăită taină-l așezi cu plecăciune, Purtând toiag Cuvântul întocmai ca Moisi, Contemporan statornic cu veșnicul “a fi”, Miresei Crucea cruntă și Mirelui Iisus Le-nchini în vers prinosul de toate mai presus Bucură-te, Alinătorul de
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sabina_maduta_1402414017.html [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
în capete, unde nu ajungeau valurile de foc vărsate necontenit unul către altul de craterele precum două guri de iad ale celor două creste, trăiau animale misterioase, fantastice cum nu mai existau în nici un alt loc de pe pământ. Își aveau sălașurile prin văgăuni și peșteri tainice, lei albi și de alte culori cu două cozi și două capete, grifoni înaripați, unicorni albi, lupi albi cenușii, negri extrem de fioroși, șacali și alte specii nemaivăzute în alte părți ale lumii. Pe culmile sudice
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
unde el o însoțise pe mama sa, regina Dozuk beghi, creștină nestoriană și una din soțiile marelui han mongol. Lupul alb trăia doar în Muntele Sacru, era bine știut acest lucru și cine știe cum de ajunsese pe câmpia mongolă departe de sălașul său. Tolui, călărea un armăsar pursânge arab, fiind însoțit doar de șoimul preferat, Săgeata de Argint și zărind lupul acela îl rănise ușor, săgetându-l. Animalul simțindu-se hăituit, alerga căutând scăpare spre sălașul său din munte, astfel prințul era
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
ajunsese pe câmpia mongolă departe de sălașul său. Tolui, călărea un armăsar pursânge arab, fiind însoțit doar de șoimul preferat, Săgeata de Argint și zărind lupul acela îl rănise ușor, săgetându-l. Animalul simțindu-se hăituit, alerga căutând scăpare spre sălașul său din munte, astfel prințul era sigur urmându-l că-l va conduce acolo unde dorea să ajungă, adică la poalele muntelui de foc, dincolo de granița ce separa ținuturile marelui han mongol și împărăția regelui creștin al kara-kitaienilor și naimanilor
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
din Lumina Ta, Doamne... eu sunt... lumină din Lumina Ta, Doamne... eu sunt... aură din Dumnezeirea Ta. +++ Amin +++ 26.07.2005 Romeo - Nicolae + AsiIiVro C.R-ki Gr.1.M.D.G. Rugăciunea minții așezate-n inimă Doamne, vino... și Te așează-n sălașul Tău care este... sufletul și trupul meu... Binecuvântează... altarul Tău care este... inima mea... Și lasă-Ți Lumina Duhului Tău Sfânt peste mintea și inima mea... acum... de Dragostea Ta... mângâiate. +++ Amin +++ 25.11.2009 Romeo - Nicolae + ASiIiVRo 20.02
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Romeo_Nicolae_%C5%9Etef%C4%83nescu.html [Corola-blog/BlogPost/341499_a_342828]
-
din 23 Apr. 1441, prin care se dăruiește mănastireo Poiana „patru celed țăgănești cu nume Slav Hârlăuanul cu celedea și Nicola cu celedea și Bazala cu celedea”. De obicei cuvântul „celed” în cel dintâiu înțeles, se traduce la noi cu sălaș sau curte, pe când ar fi mai corect să fie trecut cu familie sau gospodărie. Într-un document din 1446, vorbindu-se de șase „celed” țigănești, după arătarea numelui capilor de familii se adaugă: cu femeile lor și copii lor și
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
ROMII NU S-AU AUTO-DENUMIT GAVAONI NICIODATĂ ÎN LIMBA LOR. Se pare ca gavaonii și-au păstrat conștiința identității etnice de la 1511 până la 1634. Atunci un alt document consemnează autonimul gavaon covaci, iar în 1636 apare încă o dată sub forma sălaș de gavaoni (5). Dacă țiganii gavaoni fierari/covaci își aminteau încă numele lor la 1636, asta înseamnă că urmașii lor trăiesc astăzi încă, dar și-au uitat limba. Există o credință printre țiganii fierari care nu stiu limba români că
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]