213 matches
-
"Pentru alte utilizări ale numelui propriu Alexandru Ioan Cuza, cu varietatea Cuza Vodă, a se vedea paginile de Alexandru Ioan Cuza (dezambiguizare) și Cuza Vodă (dezambiguizare)." Cuza Vodă este un sat în comuna Sălcioara din județul Dâmbovița, Muntenia, România. În 1901 s-a stabilit ca satul Cuza Vodă să fie așezat la sud de șoseaua Bănești - Bolovani, unde se întâlnește cu șoseaua naționala Târgoviște - București. Satul Cuza Vodă a fost înființat în anul 1902
Cuza Vodă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301165_a_302494]
-
la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Stradă Băcanu, Strada Tufan, Strada Argeșului, Strada Șabărului, Strada Pădurii, Strada Liliacului, Strada Bortea, Strada Brebina, Strada lui Tache, Strada Stufului, Strada Sălcioara, Strada Agricultorilor (Cărusașilor), Strada Constructorilor, Strada Puțul cu salcie.
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
-al V-lea î.e.n., una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
aceluiași județ și avea 2976 de locuitori în satele Adunați, Bănești, Beșteloaia, Bolovani, Crângași, Cuza Vodă și Moara Nouă. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În timp, din comuna Bolovani s-a despărțit comuna Sălcioara, cu o parte din sate, iar în 1968, a fost desființată și inclusă în comuna Cornățelu, care a fost transferată județului Dâmbovița, reînființat și a căpătat alcătuirea actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornățelu se ridică la de
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul, cucuta, susaiul, izma, Ca plante furajere cresc: trifoiul, lucerna, dughia, măturile, borceagul, etc. Inul, cânepa și bumbacul care au fost cultivate cam până în 1955, au
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
dispune de 120 de locuri, dar numărul copiilor care frecventează grădinița este mult mai mare. La grădiniță activează circa 28 de angajați, inclusiv 12 cadre didactice. Satul Răuțel este cunoscut prin tradițiile sale, aduse din Bucovina. În special, formația locală „Sălcioară” este cea care păstrează melodia și cuvintele cântecelor. În timpul sărbătorilor de iarnă, la Răuțel poți vedea o veritabilă Bandă a lui Joian, Irodul, Capra, Căluțul, Ursul - obiceiuri bucovinene. Localitatea este gazificată integral, iar numărul posturilor de telefoane în 2008 se
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
posibilitate de diversificat activitățile și de a implica un cerc cît mai mare de copii. În cadrul Casei de Cultură activează două cercuri de dans : cercul de dans modern « Speranța » și cercul de dans popular « Opincuța ». De asemenea activează colectivul folcloric « Sălcioara », care are 13 membri, dar din motivul lipsei costumelor naționale a fost ratată posibilitatea de atestare ca colectiv « model ». Este constituit și un ansambul de muzică ușoară, care de asemenea duce lipsă de instrumente muzicale. Pentru odihna tinerilor se organizează
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din acest drum, la Valea Argovei se ramifică șoseaua județeană DJ201B care duce spre nord la Lehliu Gară (unde se intersectează cu DN3 și DN3A) și mai departe în județul Ialomița la Sălcioara și Ciochina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Argovei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,8%), cu o minoritate de romi (2
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
Sălcioara este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bănești (reședința), Cătunu, Cuza Vodă, Ghinești, Mircea Vodă, Moara Nouă, Movila, Podu Rizii și Sălcioara. Comuna Sălcioara este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, pe o suprafață
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Sălcioara este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bănești (reședința), Cătunu, Cuza Vodă, Ghinești, Mircea Vodă, Moara Nouă, Movila, Podu Rizii și Sălcioara. Comuna Sălcioara este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, pe o suprafață de 52,9 km². Relieful este de câmpie, ușor vălurit, și este străbătut de râul Dâmbovița și de râul Ilfov. Orașe apropiate: Titu (7 km), Târgoviște
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Sălcioara este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bănești (reședința), Cătunu, Cuza Vodă, Ghinești, Mircea Vodă, Moara Nouă, Movila, Podu Rizii și Sălcioara. Comuna Sălcioara este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, pe o suprafață de 52,9 km². Relieful este de câmpie, ușor vălurit, și este străbătut de râul Dâmbovița și de râul Ilfov. Orașe apropiate: Titu (7 km), Târgoviște (23 km
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Vișanu (astăzi, Cătunu), cu o populație de 500 de locuitori. Comuna Mircea Vodă avea în ea doar satul omonim, a fost înființată odată cu acesta, în 1887, din însurăței. Restul satelor comunei actuale erau împărțite la comunele vecine: satele Beșteloaia (astăzi, Sălcioara) și Bănești făceau parte din Bolovani, iar Podu Rizii făcea parte din comuna Braniștea. În 1925, comuna Ghinești avea aceeași structură și 796 de locuitori, fiind arondată plășii Titu din același județ. Comuna Mircea Vodă avea atunci 738 de locuitori
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
de locuitori, fiind arondată plășii Titu din același județ. Comuna Mircea Vodă avea atunci 738 de locuitori. În 1931, a fost înființată comuna Beșteloaia, cu satele Bănești, Beșteloaia, Moara Nouă și Podu Rizii, comună ce a constituit nucleul actualei comune Sălcioara. Comunele au fost arondate în 1950 raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița și au fost comasate sub numele de "comuna Sălcioara", care a căpătat structura actuală
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
a constituit nucleul actualei comune Sălcioara. Comunele au fost arondate în 1950 raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița și au fost comasate sub numele de "comuna Sălcioara", care a căpătat structura actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sălcioara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,77%). Pentru 1,94% din
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Dâmbovița și au fost comasate sub numele de "comuna Sălcioara", care a căpătat structura actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sălcioara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,77%). Pentru 1,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
97,77%). Pentru 1,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,28%). Pentru 1,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numărul de locuințe și populația din "Comuna Sălcioara", conform recensământului din 18 martie 2002 și suprafața de teren cuprinsă în intravilanul Comunei Sălcioara, conform P.U.G. elaborat în 1992 , sunt următoarele: În anul 2009, populația stabilă a comunei era de 4018 locuitori, din care 3193 de 18
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,28%). Pentru 1,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numărul de locuințe și populația din "Comuna Sălcioara", conform recensământului din 18 martie 2002 și suprafața de teren cuprinsă în intravilanul Comunei Sălcioara, conform P.U.G. elaborat în 1992 , sunt următoarele: În anul 2009, populația stabilă a comunei era de 4018 locuitori, din care 3193 de 18 ani și peste. Suprafața de teren cuprinsă în extravilanul Comunei Sălcioara este următoarea : Primarul Valentin
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
cuprinsă în intravilanul Comunei Sălcioara, conform P.U.G. elaborat în 1992 , sunt următoarele: În anul 2009, populația stabilă a comunei era de 4018 locuitori, din care 3193 de 18 ani și peste. Suprafața de teren cuprinsă în extravilanul Comunei Sălcioara este următoarea : Primarul Valentin Pârvu, PSD, (născut 24.06.1960), reales în 2008, este în funcție din 1990.
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
Curcani este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Curcani (reședința) și Sălcioara. Comuna se află la vărsarea râului Luica în Argeș, pe malul stâng Argeșului și pe ambele maluri ale Luicii; Luica formează în zona comunei lacul Curcani. Prin comuna Curcani trece șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București, precum și calea
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
în singurul ei sat o populație de 2085 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Oltenița din regiunea București, pentru ca în 1968 să revină la județul Ilfov, reînființat, atunci fiind consemnat pe teritoriul comunei și micul sat Sălcioara. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Patru obiective din comuna Curcani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Patru obiective din comuna Curcani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice, toate trei în zona satului Sălcioara o așezare din perioada Latène aflată în punctul „Moara”; o așezare din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. aflată în punctul „Potcoava”; și o altă așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. aflată în zona confluenței dintre
Comuna Curcani, Călărași () [Corola-website/Science/310317_a_311646]
-
consolidare cu plantații. S-au prevăzut plantații silvice de protecție prin culturi de salcâm pe zonele cu deplasare în bloc, pe terenuri moderat până la puternic frământate precum și pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
livezi, culturi de viță de vie, în N satului Jigoreni, în NE satului Tungujei. Rezumând cele exemplificate putem spune ca finalitatea constă în necesitatea păstrării unei stări de echilibru dinamic, prin stingerea torenților, cu ajutorul micilor baraje, plantarea de salcâm și sălcioară, în bazinul de recepție, împădurirea unor versanți expuși eroziunii, limitarea pășunatului excesiv pe pante etc. Modul de utilizare al terenului și impactul antropic Condițiile naturale specifice teritoriului imprimă un caracter complex fondului funciar, a cărui structură, de-a lungul timpului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de consolidare biologice. S-au prevăzut plantații silvice de protecție prin culturi de salcâm pe zonele cu deplasare în bloc, pe terenuri moderat până la puternic frământate precum și pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
indicat evitarea obținerii arboretelor pure de stejar brumăriu, urmărindu-se realizarea amestecurilor acestor specii, cu specii caracteristice șleaurilor, sau cu alte specii de cvercinee ce vegetează în aceste condiții (stejar pedunculat sau chiar gorun). În terenurile degradate se va introduce sălcioara, frasinul, paltinul de câmp, cireșul, vișinul , obiectivul principal fiind ocupat cu vegetație forestieră, pentru frânarea procesului de eroziune și alunecare a terenului (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Stratul arbuștilor este bine dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, fiind constituit din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]