132 matches
-
ar fi ucis-o dacă și-ar fi găsit adversarul alături de ea. Nu e nimic dostoievskian aici. Gestul final al lui Ghiță se vrea a fi unul reparatoriu pentru ea când de fapt este pentru el. Împingerea Anei în brațele sămădăului e simulacrul lui de "catharsis", încercarea lui de a se elibera de refulările pe care i se reazimă ființa observa George Munteanu Ghiță nu poate păstra nimic pentru că nu-i stă în putere să-și asume realmente nimic. Singura "opțiune
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unul dintre soți greșește, are oarecum circumstanțe atenuante. Celălalt însă, care este într-o stare sufletească mai bună, dar nu are înțelegere greșește mai mult. Ana își pierde treptat blândețea. Când ea îl avertizează în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă sămădăul (cap. VI) nu o face de pe o poziție de adversitate, ci de complicitate înțeleaptă a soției care nu îl aprobă, dar îl susține.Vorbele ei ulterioare (cap. IX) se circumscriu deja vizibil unei așezări în opoziție a femeii. Ana și-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
roman o imago mundi. De aceea în naturalism, destinul coincide cu neșansa, cu eșecul atroce al omenescului. Personajele-victimă, patologicul senzualității, violența abrutizantă, obsesiile care copleșesc caracterele sunt câteva dintre elementele definitorii care așază orice text în perimetrul naturalismului. Cine e sămădăul?" se întreba în eseul din 1977, Magdalena Popescu. ,,El reprezintă încarnarea unui principiu, singura personalizare directă și expresă din literatura lui Slavici a voinței de putere. Autorul are însă tactul de a nu lucra cu o schemă simplificată și demonstrativă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Popescu. ,,El reprezintă încarnarea unui principiu, singura personalizare directă și expresă din literatura lui Slavici a voinței de putere. Autorul are însă tactul de a nu lucra cu o schemă simplificată și demonstrativă. Întâmplare sub care se manifestă necesitatea răului, sămădăul nu e instrumentul orb al unei pasiuni mortale și mortificante, ci în primul rând o inteligență lucidă, stăpână pe impulsurile firii, pe actele sale și pe consecințele lor"127. În susținerea acestei afirmații, criticul oferea ca argument următorul fragment din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
prinos, și nu prea mult îți pasă asupra cui, numai om să fie. Fară a contrazice în totalitate notațiile de mai sus, ne exprimăm îndoiala în legătură cu capacitatea eroului de a-și controla impulsurile, actele și consecințele. Când vorbim de Lică Sămădăul detectăm mai degrabă semnele ce îl leagă de o patologie criminală din sfera psihologiei judiciare, decât "insondabilitatea", "farmecul straniu" al unui personaj tare și hotărât negativ. Un alt personaj al lui Slavici ce pare construit după tipare naturaliste e succesorul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
certați cu legea, organizați în bande abuzând de forță și de puterea banului pentru a stăpâni aceste locuri uitate de Dumnezeu și de oameni. Slavici cunoscuse în mod direct această lume scârnavă a "băieților săraci" (szegeny legenyek), făcători-de-rele, plătiți de sămădăi și cerând tantieme (de profit) de la cei pe care-i protejau. Ca slujbaș la primăria din Cumlăuș, el a avut nenumărate prilejuri să cunoască isprăvile lor. A stat el însuși în fața lor și la cea dintâi somație le-a predat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din senin, inexplicabil, fără vreun motiv, dar impunînd responsabilizarea poetului: “Cineva respiră, respiră. / Cine știe ce stea / Arde undeva departe. / Și-n sistemul de reflectare ciudat / Al lucrurilor, / Sufletul ei bate acum / În peretele meu.” Poetul are doar un statut modest de sămădău, ia seama doar, bagă-n seamă ciudatele fapte și dă seamă despre ele: “Mâine va trebui să pun Și-n locul acesta O ramă.” Cei doi poeți, și nu sînt fără doar și poate singurii care văd lucrurile așa, ne
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Elena Marin Alexe .Verde cât privești cu ochii, alintat de raza caldă, Îmi agăț de cer privirea, sufletul în el se scaldă. Urcă viața sau coboară, lipește bine cu rău, Măsurând clipele-n poală, umblă timpul, sămădău. Spre zenit se duce gândul, lacrima în colț de ochi, Trece vremea și pământul, totu-i nou și totu-i vechi. Ca și trenul pus pe goană, rar opresc în câte-o haltă Nu bat palma cu prostia, nu stau
Momente din tren by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83279_a_84604]
-
unui alt mare prozator ardelean, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu. Există doar două momente în care filmul și cartea nu se suprapun. În textul lui Slavici, arendașul care este călcat noaptea, bătut de moarte și jefuit de banda lui Lică Sămădăul este și „jidovul”, „ovreul”. Aceste cuvinte sunt, firește, înlăturate în dialogurile din film, în condițiile în care, potrivit lui Paul Sfetcu, șeful de cabinet al lui Dej, 60% din funcțiile de conducere în România acelor ani erau ocupate de evrei. În
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Sfetcu, șeful de cabinet al lui Dej, 60% din funcțiile de conducere în România acelor ani erau ocupate de evrei. În 1950, la Cancelaria CC al PMR, în toate funcțiile de conducere se aflau evrei. A doua inadvertență este intrarea Sămădăului în biserică, în miez de noapte, pe furtună cu fulgere și trăsnete. În film, Lică împinge pur și simplu poarta bisericii, care se deschide, lăsându- l să intre călare. Biserica nu este încuiată pe timp de noapte ? E lăsată vraiște
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în ea, ca să- i rupă zăvorul, să o scoată din țîțîni, în sfîrșit, să o spargă. Ușa se zgîlțîi, încît răsună toată biserica goală, dar ea nu îngădui cu una, cu două, și trecu timp la mijloc pînă ce Sămădăul izbuti să intre”. O explicație a acestei modificări poate fi atitudinea regi mului comunist din România față de Biserică în anii ’50. Biserica a fost ultimul obstacol major în calea impunerii modelului sovietic, dar, în acest caz, Partidul Comunist Român nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
uneori, a-ți învinge dușmanul înseamnă a-i studia armele, deci a învăța de la el. Un exemplu în acest sens ar fi și destinul lui Ghiță din Moara cu noroc de Ioan Slavici care și a studiat dușmanul, pe Lică Sămădăul, însă nu a făcut-o pentru a nu fi ca el, ci, dimpotrivă, pentru a-l copia, lucru care a dus la deznodământul tragic bine știut. Concluzia Prin umare, consider că este îngăduit să înveți de la dușmani, dar în limitele
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Ghița este mulțumit când Își numără seara caștigul. Însă porcarii, cu apucături primitive, fioroși la Înfățișare, bandiții, stăpânii de turme, sau hoții și ucigașii plătiți alcătuiesc lumea ce se perindă pe la Moara cu noroc. Intriga Începe odată cu sosirea lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc, socotit un real pericol. Ghiță aflase că era și el porcar, dar om cu stare, să poată plăti porcii furați. De frica lui Lică tremurau toți, fiindcă era om aspru, știa toate Înfundăturile, cunoștea pe toți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întrebat de cei trei porcari care ospătaseră dimineața și nu plătiseră, Ghița spune că un cârciumar vede și aude multe, dar trebuie să uite totul imediat. Intrând În cârciumă, ca să facă socotelile, Lică se prezintă cu agresivitate: „Eu sunt Lică, Sămădăul. Multe se zic despre mine, și dintre multe, multe vor fi adevărate și multe scornite.” El conduce douăzeci și trei de turme de porci și „nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela, pe care aș
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mine, și dintre multe, multe vor fi adevărate și multe scornite.” El conduce douăzeci și trei de turme de porci și „nimeni nu cutează să fure, ba să-l ferească Dumnezeu pe acela, pe care aș crede că-1 pot bănui”. Sămădăul Îi pretinde cârciumarului să-1 informeze cu tot ce se Întâmplă: cine umblă pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice si cine ce face, lăsându-l pe Ghiță copleșit de gânduri negre, pentru că simte pericolul, daca i se supune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o joi, a venit la han o turmă de porci mari si frumoși, un boitar (ajutor de porcar -n.n.) a comandat mâncare și băutură pentru toți; urma să plătească Lică; iau lăsat lui Ghița cinci grăsuni, așa cum le spusese Sămădăul, dar Ghiță nu i-a primit. A venit și Lică; a băut un pahar cu vin si a plecat grăbit, fără să plătească. Ghiță și-a dat seama că la Moara cu noroc nu putea rămâne fără voia Iui Lică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
propune să plece de la Moara cu noroc, deși el nu ar fi vrut să renunțe la planurile lui. Câinii au Început să latre cu furie la trei călăreți venind dinspre locuri dosnice. Între ei cârciumarul l-a recunoscut pe Lică. Sămădăul sa apropiat de câini, i-a mângâiat, i-a potolit, spre disperarea lui Ghița, socotindu-se lipsit de aparare. Apoi i-a arătat cârciumarului un teanc de bucăți de piele Înșirate pe o verigă de sârmă, inscripționate cu semnele turmelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urechea porcilor. Ghiță trebuia să fie atent la semnele turmelor ce treceau pe acolo, să țină minte cum arată porcarul și să tacă. Dacă nu se Învoiește, Lică Îl amenință că va căuta un alt om la Moara cu noroc. Sămădăul i-a cerut cheile casei, s-a dus la sertarul cu bani și a luat de acolo un teanc, fără să-i numere, spunându-i că Îi i-a imprumut. Lică zâmbea satisfăcut; considera că l-a Îmblânzit pe cârciumar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vedea În el om rău, mai ales când plătea mai mult decât consuma. Ghiță era atent la semnul turmelor de porci. Lică Însă nu-l Întrebase niciodată nimic, el nu avea decât să țină minte și să tacă. Primise de la Sămădău sase porci; patru din ei nu aveau semnele Înșirate pe veriga de sârmă. Cârciumarul se ferea de Ana, nu-i spunea nimic, se lupta cu propria-i conștiință, privind cârdășia cu Lică. Pe la Sf. Dumitru, Lică a sosit la han
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bolnăvicios; venise cu o trăsură trasă de trei cai. Pe capră, lângă vizitiu se afla un fecior. El le spune femeilor de la han că drumeața rămăsese văduvă de vreo trei săptămâni; bărbatul ei se Împușcase. Femeia venise să-1 Întâlnească pe Sămădău, avea turme de porci În seama lui. De câte ori veneau la Ineu, stăpâna sosită la han lua la ea foarte mulți bani, pentru că Sămădăul fura lucruri de preț și ea le vândea În țara nemțeasca. Musafira era agitată; voia să plece
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că drumeața rămăsese văduvă de vreo trei săptămâni; bărbatul ei se Împușcase. Femeia venise să-1 Întâlnească pe Sămădău, avea turme de porci În seama lui. De câte ori veneau la Ineu, stăpâna sosită la han lua la ea foarte mulți bani, pentru că Sămădăul fura lucruri de preț și ea le vândea În țara nemțeasca. Musafira era agitată; voia să plece spre Ineu, deși ploua cu găleata. Slugile și cei doi jandarmi, lăsați la han de Pintea, o sfătuiesc să rămână peste noapte la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Lae și Marți, comisarul i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea drumului, pentru a-i servi pe trecători. Ghiță jură că nu știa de ce Sămădăul Îl căuta pe arendaș și a declarat că acesta a stat toată noaptea la han. Pentru că nu este crezut, i se cere hârtie de cauțiune, din partea unor oameni de Încredere. Ghiță se duce la cumnatul sau, fratele Anei, dar acesta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asemenea Împrejurări, dar de data asta l-a provoacat pe Pintea, stârnindu-i și mai mult mânia: „Când mioi vedea eu ceafa cu ochii, atunci să știi că Încep a crede În hărnicia voastră și a mă teme de voi”. Sămădăul știe cu cine are de-a face. Ajuns În fața comisarului, Lică recunoaște că văzuse cuțitul la Săilă și că biciul este al lui, presupunând că Îl uitase la Moara cu noroc. Lică era grăbit să plece la treburile lui, iar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
despre biciul și cuțitul găsite la locul omorului, a dat din umeri, aștepta ca acest lucru să fie lămurit de alții. Spre surprinderea tuturor, Pintea a repetat declarațiile lui Lică privind nevinovăția celorlalți, cu intenția de a-1 acuza pe Sămădău, dar nu a reușit. Ghiță și-a dat seama că mărturiile tuturor duc spre sacrificarea lui Buză-Ruptă și Săilă Boaru, condamnați la Închisoare pe viață. Ghiță era convins că ei sunt nevinovați, dar nu lea luat apărarea ca să nu se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un ticălos". Își propune iar ca În primavară să plece de la Moara cu noroc, undeva În Banat, ori În Țară, să nu-1 mai cunoasca nimeni. Prima Întâlnire a lui Ghiță cu Lică este Înfricoșătoare pentru cârciumar, acesta se aștepta ca Sămădăul să aibă remușcări pentru crimele Înfăptuite. Dar el vorbește despre „dulceața păcatului” și-i relatează cum a Înfăptuit primul omor, din cauză că nu avea bani să cumpere niște porci care-i fuseseră furați; a doua oară a ucis ca să se mângâie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]