359 matches
-
se înțelege ceva analog cu germanul Zeitgeist, un spirit al timpului. Puncte de vedere și idei din Istoria civilizației... aveau să fie reluate în Istoria literaturii române contemporane. În volumul introductiv (Evoluția ideologiei literare) se luau în dezbatere principalele tendințe (sămănătorism, poporanism, mișcarea modernistă), operația implicând redefinirea conceptelor de tradiționalism și modernism, încorporând polemici cu N. Iorga și G. Ibrăileanu, precizări vizând statutul romanului și observații despre influențe străine. Strâns legate de aceste direcții, comentariile din al doilea volum, centrate pe
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
o artă națională, conștientă de solidaritatea ei și profund originală”. Diferențierea în funcție de un moment literar implică o adaptare la un nou stil, la alte coduri, evoluția intrând în logica nesfârșitelor căutări individuale și colective. Sustrăgându-se procesului firesc de sincronizare, sămănătorismul („un cimitir al poeziei române”) reprezintă o „epocă de decadență poetică” întru nimic diferențiată de epoci mai vechi. O „rezultantă a sincronismului” e poezia modernistă, expresie a unei orientări diferențiate, dar nu în manifestările ei extremiste, respinse de critic. Invocat
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
politici, economici și sociali care le-au condiționat. După capitolele introductive despre formarea poporului român și a limbii (romanizarea Daciei și romanitatea limbii române), urmează capitolele despre literatură, de la origini până la iluminism, care marchează pragul vârstei moderne, apoi sunt tratate sămănătorismul, poporanismul și simbolismul, poezia și proza din perioada interbelică, tradiționalismul, existențialismul, un scurt capitol ocupându-se de literatura de după 1944 până la scriitori ca Nichita Stănescu, Marin Sorescu și Ioan Alexandru. Cartea cuprinde și un bogat capitol de texte din Alecsandri
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
revista „Limbă și literatură română pentru elevi”, pe care o conduce până în 1996, fiind în același timp și redactor-șef al publicațiilor „Limbă și literatură” și „Buletinul Societății de Științe Filologice”. În 1968 își ia doctoratul în filologie cu teza Sămănătorismul (Geneză, ideologie, reprezentanți). Colaborează, în afara publicațiilor pe care le conduce, la „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „România literară”, „Tribuna învățământului” ș.a. Debutează cu volumul De la tiparnița lui Macarie la Combinatul Poligrafic (1959), un scurt istoric al tipografiilor din România
HANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
Sextil Pușcariu, Constanța Hodoș. 1860-1934, DR, 1934- 1935; Traian Mager, Scriitoarea Constanța Hodoș, „Hotarul” (Arad), 1938, 12, 1939, 1-2; Predescu, Encicl., 397; Călinescu, Ist. lit. (1941), 525, Ist. lit. (1982), 592; Ciopraga, Lit. rom., 49-50, 546; Micu, Început, 66-67; Ornea, Sămănătorismul, 58-59; Elena Dunăreanu, Personalități feminine, Sibiu, 1975, 25-32; Dicț. scriit. rom., II, 512-513. D.M.
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
balastul convențiilor, care „într-o climă mai relativă și brutală” copleșesc absolutul artistic ideal. „Noi dăm Artei în concepțiune universală și multiplă zona superioară” - e afirmația definitorie care opune concepția echipei de la L. d. celei localiste, etnocentriste și teziste a sămănătorismului în plină afirmare. Iar „convențiunile” contingente, făcute să „încurce condeiul ca un bumbac”, sunt contestate și se cer abolite în numele libertății senine de expresie: „Acest bumbac ce pare din depărtare nori încărcați cu belșug [...] ne-a lăsat loc să năzuim
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
pe care o conduce de fapt, asumându-și însă declarat calitatea de director doar din 1905. Prin acțiunea sa acest periodic devine un organ al curentului de orientare naționalistă, promotor al inspirației rurale, căruia I. i-a dat numele de sămănătorism. Articolele inserate în paginile „Sămănătorului” au fost tipărite, în două volume, sub titlul O luptă literară (1914-1916). După retragerea de la „Sămănătorul”, scoate propriile ziare și reviste cultural-literare: „Neamul românesc” (1906-1940), „Floarea darurilor” (1907), „Neamul românesc literar” (1908-1912, 1925-1926), „Neamul românesc
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
a României, precum și partiturile aparținând lui G. Stephănescu, Gavril Musicescu, M. Mărgăritărescu, G. Enescu, Gh. Dima. Promovând o serie de valori consacrate, accentuând importanța tradiției în viața culturală a epocii, L. și a. r. a creat o atmosferă prielnică apariției sămănătorismului și poporanismului, fiind însă în mod esențial una dintre cele mai importante reviste literare românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea. D.M.
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
Raul Theodorescu, Radu Gyr, G. Melidoneanu, Zaharia Dan ș.a. Lui Mihail Dragomirescu îi aparține studiul în șase părți Curente mai noi în literatura română (1-2/1930), privitor la cele mai importante paradigme literare cu impact asupra scrisului românesc al veacului: sămănătorismul, poporanismul, naționalismul etic (Simion Mehedinți și „Convorbirile literare”) și estetismul (Al. Macedonski, continuat de Ovid Densusianu și „Vieața nouă”). Constantin Micu și C. Maican sunt autorii articolului De la dada la suprarealism, iar George Ciorănescu realizează studii monografice despre St. O.
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
la Botoșani, lunar, între 1 mai 1921 și decembrie 1927, sub conducerea unui comitet redacțional din care fac parte și Tiberiu Crudu, N.N. Tăutu, preotul Thoma Chiricuță. Tradiționalismul își pune amprenta în chip precumpănitor asupra orientării R.M., care vine dinspre sămănătorism și poporanism, dar se dovedește permeabilă unor orientări literare aparținând unui modernism de început (simbolismul, de pildă). Literatura tipărită aici beneficiază rar de nume sonore, cum sunt colaborările, sporadice, ale lui V. Voiculescu și ale lui Victor Ion Popa, dar
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
în cadrul bibliotecii liceului din localitate. Punându-se „în slujba talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu, Dimitrie Batova, George Danubia (George Dan), Boris
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
În R.j., ca și în alte periodice ale epocii („Epoca”, „L’Indépendance roumaine”), prin articolele politice ale lui A.C. Popovici, dar mai întâi prin colaborarea lui N. Iorga sunt susținute idei care, după câțiva ani, vor sta la baza sămănătorismului politic și cultural. R.Z.
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
de interpretări sociologiste, proprii, de altfel, epocii. Poate cel mai puțin fericit acționează viziunea dogmatică în monografia St. O. Iosif (1964), unde calitățile autorului - temeinicia documentării, spiritul de analiză minuțioasă, stilul atractiv - sunt puse în umbră de câteva teze falsificatoare: sămănătorismul văzut ca „diversiune”, ca un „atentat împotriva realismului”etc. În schimb, prima monografie a lui R., Anton Pann, apărută în anii ’50, fusese puțin atinsă de sociologism, cartea impunându-se prin soliditatea ei, până azi inatacabilă. Corelând viața cu opera
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
reală a provinciei cu țara mamă. A fost și un activ membru al Societății Scriitorilor Români (din 1911), organizând în Bucovina numeroase șezători literare cu cei mai importanți scriitori. Volumul Poezii (1909) este în bună măsură, în nota vremii, îndatorat sămănătorismului. R. e însă, în primul rând, un epigon al lui Octavian Goga, iar contemporanii îl vor identifica și îl vor aprecia aproape exclusiv pentru locul de unde provenea. Afirmându-și originea țărănească, el încearcă să schițeze frumusețea aspră a copilăriei, farmecul
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
superstiții ( În noaptea de Sfântul Gheorghe, La moară ș.a.). Pasionat de subiecte rurale („icoane de la țară”), dar neavând abilitatea de a le transpune literar, prozatorul e considerat mai degrabă un cronicar realist al satului. Scrisul lui, deși vădește înrudiri cu sămănătorismul, se diferențiază de acesta printr-un fel de sinteză personală. Când nu se limitează la înfățișarea idilică a îmbelșugatei vieți a țăranilor (În pacea înserării, La polog etc.), prozele sale acuză injustiția și se pătrund de un mesianism artificial, uneori
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
traduceri din Alphonse Daudet, Anatole France, Marcel Prévost, Edmondo de Amicis, Heinrich Heine. Faptul că L. reproduce articole din revistele „Neamul românesc literar”, „Luceafărul”, „Vieața nouă”, precum și prezența în paginile ei a semnăturii lui N. Iorga denotă o orientare spre sămănătorism ca formulă ideologică și literară. Alți colaboratori: Petre Dulfu, Ion Agârbiceanu, Onisifor Ghibu (cu pseudonimul N. Foișor), Victor Eftimiu. C.Tt.
LUPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287932_a_289261]
-
În primul volum, Poezii (1894), S. amintește melancolia eminesciană în versuri de o armonie corectă și abordează tema socială pe linia unui umanism sentimental. Ulterior - De demult... (1897), Pe-același drum (1900), Câteva clipe (1904), Luminișuri (1910) - poetul evoluează spre sămănătorism, cultivând pastelul rural și idila. Chiar dacă, uneori, evocarea poartă amprenta, sinceră, a nostalgiei după copilărie, motivul dorului de căsuța din sat, o anumită figurație (ciobănași, păstori, copile) și atitudini-clișeu (doinind, plângând, la râu, la horă), aerul de voie bună care
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
Dragomirescu, Scrieri, 125-127, 265-266; Ibrăileanu, Opere, II, 202-208; Aderca, Contribuții, I, 212-218, 473-474; Mihail Dragomirescu, De la misticism la raționalism, București, 1924, 397-403; Perpessicius, Opere, II, 407-409, VII, 88-90, XII, 419; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 198-202; Dragomirescu, Sămănătorism, 165-167; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 392-395; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 341-344; Dragoș Protopopescu, „Patima roșie”, G, 1941, 10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 643-644, Ist. lit. (1982), 722-725; Ciorănescu, Teatr. rom., 222, 234-236; Vianu, Opere, III, 198-204; Brădățeanu, Drama, 255-259; Râpeanu
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
conduce, după câteva tușe mai „împăstate”, la un efect de saturație. Opiniile literare ale poetului simbolist au o linie estetizantă. K. pariază pe conceptul de „frumos”, făurit în turnul de fildeș al creatorului izbăvit de preocupările mărunte ale vieții. Dacă sămănătorismul, poporanismul, „naționalismul” îl indispun, nici extravaganțele formale, „scamatoriile” ori „scrântelile” moderniste (futurismul ș. a.) nu-l dau gata și K. nu pregetă să le încondeieze acid. Firea lui meridională, robustă în fond, nu suportă o artă ce poartă amprenta maladivității, chiar dacă
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Millian și Henry Weisselberg, cu toții susținând fericit, și în registrul plastic, un mesaj modern, cu o paletă elocventă a stilisticii de epocă. Editată la sfârșitul unui an de prag pentru evoluția mentalului și formelor literare, când, pe un fond de sămănătorism stagnant și sub ofensiva „literaturii noi”, presa culturală era dominată de problematica „direcțiilor”, „curentelor”, „crizei”, „derutei”, S. nu urmează însă moda momentului printre micile publicații de frondă - care începea a se recunoaște drept „modernistă” - și nu arborează vreun manifest provocator
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
Cercetări literare, București, 1969, 192-227; Vintilă Russu-Șirianu, Vinurile lor..., București, 1969, 73-113; Mihail Șerban, Amintiri, București, 1969, 5-66; Botez, Memorii, I, 408-445; Ciopraga, Lit. rom., 12, 31-33; Gavril Istrate, Limba română literară, București, 1970, 291-375; Leon, Umbre, I, 147-165; Ornea, Sămănătorismul, 71-73, passim; Profira Sadoveanu, Planeta părăsită, București, 1970, passim; Vârgolici, Retrospective, 213-218; Ștefana Velisar Teodorescu, Ursitul, București, 1970, 143-178; Manolescu, Teme, I, 180-196, III, 95-99, VI, 135-139; Mincu, Critice, II, 99-113; Oprea, 5 prozatori, 9-63; Stănescu, Cronici, 7-12; Zalis, Aspecte
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
întreaga ideologie a culturii române a căutat să-l stăvilească și să-l fixeze sub forma lui primitivă, condiționată de o stare socială de mult depășită”. În această explicație rezidă temeiul obiecțiilor lovinesciene la adresa oricăror curente și atitudini tradiționaliste, de la sămănătorism până la gândirism etc. Și tot de aici pornind, se organizează și pledoaria pentru modernizarea literaturii române. Aplicând conceptul de s. în studiul literaturii, Lovinescu avertiza că „scriitorii vor fi judecați și din punct de vedere al caracterului de sincronism cu
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
și, în colaborare cu N. Oancea, o carte de cântece pentru școlarii de la cursul primar (1936), în timp ce preocuparea pentru poezia populară se concretizează în culegerea de „cântece de lume” Noul dor de neam (în colaborare cu V. Drăgușanu). Aderența la sămănătorism și admirația pentru liderul orientării sunt mărturisite de încercarea de monografie Nicolae Iorga (1931). A tradus Faust de Goethe și, în colaborare, Golem de Gustav Meyrink și Viața omului de Leonid Andreev, dar și fragmente din literatura latină clasică (din
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
pentru popor! Acolo e un suflet mare care cere lumină. Acolo stau genii ascunse, gata să izbucnească, asemenea izvorului care așteaptă în stâncă lovitura de toiag a lui Moise. Acolo-i puterea și viitorul nostru”. Astfel exprimată, formula inițială a sămănătorismului înseamnă mesianism cultural și sentiment al datoriei naționale, fără vreo obligatorie abdicare de la criteriul estetic. Nicolae Grigorescu este ilustratorul primului număr, în care sunt incluse sonetele cu caracter exortativ Semănătorul de Al. Vlahuță și Către tinerii poeți de St. O.
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
din 1905, poziție care explică atât ruptura sa de o parte a generației căreia îi aparține, cât și izolarea de care se va plânge după apariția, în 1906, a „Vieții românești”. Intitulată Împotriva clevetitorilor, seria încearcă să contrazică acuzațiile aduse sămănătorismului și să fixeze cadrele acestuia, așa cum le înțelegea marele istoric: Ura împotriva culturii străine, Țărănismul „Sămănătorului”, Adorația trecutului și, mai ales, „Sămănătorul”, o revistă personală?. Dar demontarea sistematizată a argumentelor „clevetitorilor” nu reușește să spulbere impresia de reacție umorală a
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]