909 matches
-
jucărie, că are suflet și acel suflet trebuie mângâiat și iubit. Nu rănit, nu bătut, nu înjurat. Că atunci când pășești într-o școală, trebuie să îți ștergi picioarele de problemele personale și să intri drept, vesel și bine pregătit, chiar dacă sărăcăcios îmbrăcat, dar lucrurile să pocnească pe tine de curățenie, pentru că elevul, oricât de mic ar fi, îți simte lipsurile și îți pierzi credibilitatea. Și apoi, un dascăl trebuie să fie model pentru elev. Să fie luminătorul națiunii din care face
O ZBATERE DE ARIPĂ de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1454435695.html [Corola-blog/BlogPost/375935_a_377264]
-
din împrejurimile Galațiului, iar mama sa, Tudora, era fiica unui ardelean ajuns cărăuș în port. Copilăria aspră, știrbită de neajunsuri, petrecută într-un cartier muncitoresc, l-a marcat definitiv. Până la sfârșitul vieții s-a mulțumit cu un trai auster, chiar sărăcăcios. Încă de la 13 ani, având tatăl grav bolnav, fratele mai mare mort pe front și patru frați mai mici, Ernest a fost nevoit să lucreze pentru a-și ajuta familia. A fost, pe rând, vânzător de covrigi, îngrijitor în port
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
suflet căci aș fi fost exclus pe loc. I-am spus să-și păstreze florile, căci eu trebuia să rămân bad boy/mârlan. Am urmărit-o cu privirea prin geam când a plecat și într-adevăr o aștepta o bătrânică sărăcăcioasă care i-a luat buchetul greu și a apucat-o strâns de o mânuță. Nu mă mințise cu asta. Ani la rândul am revăzut-o făcându-și treaba prin barurile și cafenelele prin care și eu mi-o făceam pe
Codin Maticiuc, mărturisiri despre o concurentă de la X Factor. ”Plâng ca prostul” by Bianca Ștefan () [Corola-website/Journalistic/104637_a_105929]
-
atâtea zile de coșmar. Cu pași mărunți, ținându-se de cutele rochiei vechi, se îndreptă prin intrarea din spate spre subsolul impozantei clădiri. Acolo își avea sălașul: dincolo de-o ușă metalică, un hol deschidea accesul către o încăpere întunecoasă, sărăcăcios mobilată și o baie minusculă. Totul fusese răvășit de cei care făcuseră percheziția cu zile in urmă, fără să găsească nimic. Făcu ceea ce obișnuia totdeauna când se întorcea acasă. Intră, se spălă pe mâini și pe obraz cu apă de
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1421605724.html [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
Dintr-o simplă răceală a dat în pneumonie severă. Săndica l-a dus la spitalul din Călărași unde doctorii au făcut tot ce le-a stat în putință să-l vindece, dar organismul lui îmbătrânit înainte de vreme, slăbit de la hrana sărăcăcioasă, dar mai ales de la munca brută din C.A.P., s-a zbătut între viață și moarte aproape două luni, pentru ca în cele din urmă organismul să cedeze. S-a stins din viață pe patul spitalului din Călărași. Pierderea tatălui, atât
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404465450.html [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Păcăleala În ochii unora era ca și cum două văi renumite din vatra satului, Valea Sorii și Valea Dăii și-ar fi contopit curgerea - fără a-și fi chivernisit ca lumea firul subțire sărăcăcios al apei, pentru a-l încheia din abundență într-o albie adevărată, cu reflexe unduitoare, albe, bogate, într-un vad care să ducă la vale nu doat bărcile din hârtie confecționate în clasă de către școlarii din apropiere iar cusul unificat
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pacaleala.html [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
spintecă placenta ... tot stări improbabile, dar foarte reale, obținute prin administrarea de amintiri tragice și nu de pilule cu efecte secundare. Acum nu o mai deranja nimic, nici chiar izul de tabac acru impregnat în cionturile de lemn din mobilierul sărăcăcios. Ele, lemnele, trăgeau cu urechea la discuția unor pasageri care au fost, apoi ... se afișau clare și aproape obscene, acolo niște proteze de invalizi de război, - cârje ajutătoare cărate cu vagonul cazon, duse în depărtare ... tot mai departe de spitalul
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Fragment_de_roman_femeie_in_fata_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
și trup omenesc în acest pământ ales, coborând în această stare chenotică a pătimirii, răstignirii, morții pe Cruce și, mai ales, a învierii Sale din morți pentru noi și pentru a noastră mântuire!... Și fiindcă, vorbele mele sunt mult prea sărăcăcioase în a exprima starea și mulțumirea sufletească la care am ajuns în urma săvârșirii acestui pelerinaj, m-am gândit că mai bine este să fac un scurt excurs, o scurtă trecere în revistă a momentelor și a locurilor cele mai relevante
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
harta comunei a fost cea mai frumoasă și regret după ea. Am ajuns prin străinătăți unde am trăit șapte ani. Și aici gândul tot la grădinărit. Pământul în statul unde sunt stabilite felele mele, are o culoare roșiatică, este cam sărăcăcios parcă ar fi bauxită de Dobrești. Dar prin stăruință omenească și putere dumnezeiască și acest pământ poate fi ameliorat pentru a deveni roditor. Proverbul spune că nu este pământ rău ci numai lucrător nepriceput. La casa copiilor unde locuiesc (Statul
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1443420513.html [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
șezlongului de vacanță ori călătoriei cu metroul, ar trebui să fie un mare buchet de idei, având în centru o spectaculoasă poveste, cateva repere și coordonate existențiale, ceva simboluri, ca să se justifice că și român, metaforă, spre a nu fi sărăcăcios și, în sfârșit, să fie ambalat cu grijă într-o pledoarie simplă pentru ceva cu adevărat important.” Am rupt acest fragment dintr-un film de prezentare realizat de către doamna Cristina Chirvasie, pentru lansarea acestei cărți, eveniment care a avut loc
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE SCRIITORUL ŞI PUBLICISTUL CREŞTIN CORNEL CONSTANTIN CIOMÂZGĂ, DIN PERSPECTIVA CELOR DOUĂ CĂRŢI ALE SALE – “LUCRAREA” ŞI “SE ÎNTORC MORŢII ACASĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423486958.html [Corola-blog/BlogPost/375976_a_377305]
-
cei mai buni cunoscători ai spațiului tracic, Poseidonios (sec II-I î.Hr.): „... unii traci își petrec viața fără să aibă legături cu femei, numindu-i «ctiști»; ei sunt onorați și socotiți sacri, așadar feriți de orice primejdie... duc o viață sărăcăcioasă” (Strabon, Geografia, VII, 3, 3). De ce se căsătoreau traco-geto-dacii? Un motiv pe care îl credem fără dubii este obiceiul. Alt argument de luat în seamă ar putea fi că bărbatul vedea în căsătorie un mijloc onorabil de a-și spori
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
Publicat în: Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Deschide ușa, creștine, Că venim din nou la tine” Colind românesc A fost odată ca niciodată, ca de n-ar fi, nu s-ar fi povești, o iesle sărăcăcioasa și neînsemnata unde avea să ia ființă adevărată poveste de Crăciun. E veche povestea și nouă totodată, începutul ei se pierde în negura timpului, insă ecoul ei străbate secole de-a rândul până în zilele noastre și în fiecare an retrăim
DESCHIDE UȘA, CREȘTINE… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mara_circiu_1481368555.html [Corola-blog/BlogPost/368696_a_370025]
-
mâncând semințe de floarea soarelui, cojile le scuipau pe caldarâmul din fața fabricii, acolo unde coborâseră din trenulețul industrial. Li se spusese să aștepte. Iar ei așteptau, mâncând semințe și învârtindu-și ochii mirați de lumea în care descinseseră. Purtau haine sărăcăcioase și în picioare, toți, fără excepție, teniși. Teniși albaștri noi. - De unde aveți tenișii? i-a întrebat Klesch. - Ce-s ăia, bre? s-a interesat unul, care a catadicsit să-i răspundă. - Tenișii, bă! De-i purtați voi în picioare ... - A
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > AM BĂTUT LA UȘA TA Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Am bătut la ușa ta Să-ți cânt de Crăciun colindă; Îmbrăcat sărăcăcios, Cum umbla și El, Hristos. M-am lovit la cap de grindă Când, pe scări, împins în jos, Mi-ai zis că n-am ce căta. Am sunat din nou la ușă, Căci voiam să te colind. Aveam sânge pe
AM BĂTUT LA UŞA TA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Am_batut_la_usa_ta.html [Corola-blog/BlogPost/360702_a_362031]
-
început toată lumea l-a luat în râs. Îl priveau ca o curiozitate, așa. Vorbesc despre iudei desigur. La început lumea l-a ascultat fără prea mult interes. Era un orator printre mulți alții. Faptul că era din Nazaret tocmai din sărăcăcioasa și înapoiata Galilee, cum spuneau cei mai mulți, era o notă proastă. Nimeni nu l-a băgat în seamă. -Unii spun despre Galileea că e ținut idilic mai degrabă. Pastoral... -,,Et in Arcadia ego”...mărite procurator spun grecii. -Oh! da! oftă Ponțiu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_7_.html [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
din împrejurimile Galațiului, iar mama sa, Tudora, era fiica unui ardelean ajuns cărăuș în port. Copilăria aspră, știrbită de neajunsuri, petrecută într-un cartier muncitoresc, l-a marcat definitiv. Până la sfârșitul vieții s-a mulțumit cu un trai auster, chiar sărăcăcios. Încă de la 13 ani, având tatăl grav bolnav, fratele mai mare mort pe front și patru frați mai mici, Ernest a fost nevoit să lucreze pentru a-și ajuta familia. A fost, pe rând, vânzător de covrigi, îngrijitor în port
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
ai acestei lumi. Își ostoiește dorul văzându-și părinții de la distanță dar nu li se arată și-și face obicei ca săracul Lazăr care aștepta milostenie de la bogatul cel nemilostiv. Doarme la poarta casei părinților săi în sărăcie totală, slab, sărăcăcios îmbrăcat dar nesupărând pe nimeni. Din contră, el era acela căruia slujitorii tatălui său îi vorbeau de sus sau îl batjocoreau. Vătaful casei părintești acceptă și-i face o colibă în care Ioan postea, se ruga, suferea vara de căldură
CUVIOSUL IOAN COLIBAŞUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/15_ianuarie_cuviosul_ioan_col_ion_untaru_1389753307.html [Corola-blog/BlogPost/363781_a_365110]
-
cu o mișcare lentă, își luă desaga de pe umăr și o aruncă în praful uliței ce se termina brusc spre râpă. Inima îi bătea puternic, nici el nu înțelegea de unde și până unde se nimeriseră păsările descăpățânate în desaga lui sărăcăcioasă. Două râușoare de sânge se pitiră în pământul prăfos, ducând cu sine o fluturare de bănuială a lui Nicodim că nu el e cel de-acolo, că nu lui i se-ntâmplă răul... Vătaful satului apucă un ciomag de la un
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
pironiți la mâna care fusese martora fericitului eveniment. Apoi, de parcă s-ar fi ferit de pângărire și-o retrase în cea mai sigură ascunzătoare; buzunarul adânc al pantalonilor. Căldura binefăcătoare a trupului propriu îi potoli neliniștea trupului. Ajuns în mansarda sărăcăcioasă, nu-și scoase mâna din buzunar, nici atunci când trebui să se culce. Preferă să doarmă îmbrăcat. A doua zi, nu mai lucră cu mâna pentru care un sentiment acut de venerație se năștea și se contura. Se spălă câteva zile
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1463100781.html [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
dintotdeauna: ce e unit să nu desparți! Uniți suntem ca și creștini, în idealuri, visuri și simțire Chiar de-au luat împărtășania, unii din aurite potire Alții, cu inima smerită, din cănile lor sfințite, din lut Cum fost-a ritualul sărăcăcios, prin Sciția minor la început. Nu fastul de azi, cu strălucirea lui îmbietoare Nu rânduielile împlinite la îndemnurile exterioare Ci undele inimilor care în salve succesive de lumină Trimit spre ceruri , în cântări dragostea lor divină. Nu buzele uneori mincinoase
BEATIFICAREA MONSENIORULUI VLADIMIR GHIKA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Beatificarea_monseniorului_vla_elena_armenescu_1377957301.html [Corola-blog/BlogPost/366632_a_367961]
-
cei din cetate ? reveni misionarul cel mai în vârstă. - Teamă? Când ai pornit să faci lucrarea Domnului, să ai teamă ?! Doară suntem conduși de însăși mâna Celui de Sus! - Amin! recunoscu mulțumit de ucenicul său misionarul mai vârstnic. După ce luară sărăcăcioasa gustare și după ce își răcoriră sufletul cu câte o rodie siropoasă, strânseră lucrurile și se îndreptară spre cetate. Nu era prea ușor pentru cei doi misionari într-o cetate cu totul străină, în care nu cunoșteau pe nimeni, și nici măcar
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429000619.html [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
punct de vedere al cercetării etnografice cât și din punctul de vedere al tezaurizări vestigiilor cu caracter istorico etnografic în fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier. Față de alte subzone substanțial reprezentate așezările de aici sunt sunt ilustrate de un patrimoniu sărăcăcios stocat în fondul muzeal și neechilibrat din punct de vedere al repartizării pe localități și domenii. Astfel în colecția de textile în afară de două piese de port bărbătesc- nădragi, de la Căzănești și o cămașă de copil de la Lupșa de Jos, restul
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
drumul său iar începea să șerpuiască coborând spre luncă, ca apoi să urce din nou dealul spre Secăria. Acolo era și ținta drumului său. Dincolo de Secăria se afla sălașul stânei baciului Miron. Depăși ultima casă din sat. Era o casă sărăcăcioasă, din butuci de lemne așezați unul peste altul, apoi tencuiți cu mortar din balast de râu și având acoperișul din șindrilă. O casă nici mai sărăcăcioasă, nici mai arătoasă decât majoritatea caselor din zonă. Era o casă de munte, un
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
se afla sălașul stânei baciului Miron. Depăși ultima casă din sat. Era o casă sărăcăcioasă, din butuci de lemne așezați unul peste altul, apoi tencuiți cu mortar din balast de râu și având acoperișul din șindrilă. O casă nici mai sărăcăcioasă, nici mai arătoasă decât majoritatea caselor din zonă. Era o casă de munte, un pic mai măruntă decât altele și cu o curte înconjurată de un gard făcut din lemne tinere de copac și cu o poartă lălâie cu balamale
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
ne întâlnim la Târg, dacă ajungi prima în parcare, mă suni. - Este perfect,pa! am răspuns eu,având deja o mină ceva mai optimistă, în timp ce deschideam portiera ca să urc în mașină. Târgul din acest an mi s-a părut mai sărăcăcios, era multă lume, ca de obicei, muzică tradițională însoțită de rotocoale de fum de la grătarele cu mici, mulți meșteri populari, dar în comparație cu anul precedent, când mersesem la Târg cu Ovidiu, părea monoton, parcă lipsit de haz, ceea ce nu m-a
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1486126752.html [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]