388 matches
-
și îndeamnă la prudență. Un regim alimentar normal aduce între 10-20 g NaCl pe zi, în timp ce pentru omul normal sunt suficiente 500 mg. Regimul standard fără sare, obținut prin suprimarea adausului de sare la masă, a pâinii cu sare, a sărăturilor, conservelor și mezelurilor, conține 2,5-3,5 g sare. Regimul fără sare strict, suprimă în plus brânzeturile, laptele, margarina, biscuiții, prăjiturile, ciocolata, pastele făinoase cu ou (în anurii, hipertensiune arterială malignă, unele edeme cardiace sau cirotice) . Cităm din aceiași autori
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
igienă ce o aplică, se acordă atenție deosebită calității și standardizării. Un grup de 4-5 cunoscători degustători verifică fiecare bloc de unt ce vine din sala în care se prepară. Aci se procedează la clasificare după gust, miros, gradul de sărătură, consistență și ambalaj. După acestea se trece la expediere sau conservare. Numărul fermelor din Minnesota se ridică la 110.000. Producția principală o constituie porumbul, grâul, ovăzul, orzul și inul. Caracterul e pronunțat zootehnic, cu 800.000 cai, 1.750
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa de gustoasă. în Lunca Prutului se întâlnesc formații vegetale de luncă, iar pe cursul Bașeului apar asociații de sărătură cu vegetație caracteristică acestor locuri. Lângă curtea fostului boier, Ion Frank, se află ca rezervație naturală, parcul dendrologic. în acest parc pot fi văzute specii de conifere și de foioase, unele rare, aduse de boier, plantate și îngrijite aici. Au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de combatere a eroziunii solului în timpul colectivului, avându-se în vedere că în unele porțiuni de teren stratul de humă este apropiat de suprafața solului și produce alunecări de teren. Așa a fost cazul pe tarlalele Pâșcov, Odaia, Hârtop, La Sărături etc. Deși comuna este amplasată într-o zonă deluroasă, predomină cultura cerealelor pe terenuri arabile. Dintre cereale, până în 1989, primul loc l-a deținut grâul care în anul 1985 ocupa cele mai mari suprafețe din terenul agricol al comunei-1.860
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în aprovizionarea cu apă, din cauza calității rele sau a adâncimii mari a apei subterane. Excesul apei pe anumite porțiuni, în cadrul comunei Șipote, a creat însă și probleme. Astfel, apele subterane, prin ascensiunea lor până aproape de suprafață, au determinat crearea de sărături, dificultăți în angrenarea unor terenuri în agricultură ș.a. De asemenea, șesurile inundabile au determinat imposibilitatea de amplasare a habitatului. Rezolvarea acestei probleme s-a încercat prin realizarea unor lucrări de îmbunătățiri funciare, prin efectuarea de drenaje, desecări și amenajarea barajului
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
solul este lipsit de vegetație, sub forma unor pete de culoare deschisă, care indică îndepărtarea orizontului A,bogat în humus, al solurilor cernoziomice. Existența în substrat a unor argile și marne sarmatice mai bogate în săruri duce la apariția unor sărături puse în evidență, la suprafață, prin evaporarea apelor subterane capilare în perioadele secetoase, ce apar sub forma unor pete albicioase. Acestea se întâlnesc atât pe unii versanți ai văilor,cât și pe majoritatea șesurilor de aici,motiv pentru care acestea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în luncile inundabile și pe versanți în zonele de alunecare și cele cu eroziune accentuată. Datorită diversității condițiilor locale de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de mediu (umiditate, relief, sol, grad de salinizare,microclimat), în această regiune a fost identificat un număr mare de asociații vegetale, atât zonale de tipul pajiștilor caracteristice stepei, cât și un număr bogat de asociații intrazonale și azonale de luncă (sărături,mlaștini, bălți) și buruienării de pe marginea drumurilor(ruderale) sau din culturile de câmp, din vii și livezi (specii vegetale). Vegetația de pajiști xerofile Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este mult îmbunătățit. Pe terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de umiditate apare Aster tripolium. În bălți sau la marginile iazurilor se întâlnesc și specii cum sunt : broscărița(Potamogeton natans), otrățelul de apă (Utricularia vulgaris), lintița (Lemna minor). În toate pajiștile o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
teritoriul localității nu sunt exploatări de sare, deși în urma forajelor s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind într-o stare de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de sare, deși în urma forajelor s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind într-o stare de declin sau de stagnare. II
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților și mlaștinilor întârzie să sece după ploi și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios ori plin de ochiuri de sărături, cum este mai ales la NE de satul Chersăcosu, fânațurile și pășunile întrețin turmele de oi și cirezile de vite ale locuitorilor din satele vecine luncii și de mai departe. Bălțile din regiunea aceasta, deși puțin întinse, totuși au destule
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
igienă ce o aplică, se acordă atenție deosebită calității și standardizării. Un grup de 4-5 cunoscători degustători verifică fiecare bloc de unt ce vine din sala În care se prepară. Aci se procedează la clasificare după gust, miros, gradul de sărătură, consistență și ambalaj. După acestea se trece la expediere sau conservare. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 86 Numărul fermelor din Minnesota se ridică la 110.000. Producția principală o constituie porumbul, grâul, ovăzul, orzul și inul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1982; Gura lumii, roman, 1984; Limpedele chip al dimineții, roman, 1986; Justițiar din alte lumi, roman, 1998. În colaborare cu Mircea Ionescu a scris scenarii radiofonice pentru copii: Leac pentru pistrui (Radio București, 1986; Radio Berlin, 1988) și Grădina din sărături (Radio București, 1988). În anul 2000, la împlinirea a 80 de ani de existență a Bibliotecii „Gheorghe Asachi“ din Iași, a realizat, împreună cu Nicolae Busuioc, monografia Biblioteca „Gh. Asachi“ -80. O istorie de suflet și de minte (Iași, Editura Vasiliana
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cârmaciul grec Barba Gheorghe povestește, într-un răgaz nocturn, după ce-și terminase cartul, amintiri trezite de vederea unei miste rioase brigantine, care-și căuta tovarășii de aventură. Bătrânul cu surâs amar, fața neagră, arsă de soare și tăbăcită de sărătura mărei, care fusese mus pe vasele corsare elene ce acționau împotriva turcilor, relatează că, în trecut, se câștiga bine din contrabanda cu hașiș, luat din Arhipelag și dus până la Alexandria. Controlul englez asupra litoralului egiptean a eradicat traficul, așa încât se
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cu care tălmăcitorul descrie, ca și când n-ar avea în față un text care să-l țină pe loc, e învederată în plastica înfățișare a lui Ulise, jegos de apa mării: Iar Ulise Se coborî la râu ca să se spele De sărătura care-i cotropise Tot spatele și umerile-i late, Și capu-și curăți de jegul mării. Atmosfera sătească e realizată cu mijloace de pictor. Ulise doarme pe o blană de bou neargăsită, învelit cu piei de oi și cu un țol
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Articolul 1 Se constituie Rezervația Biosferei "Delta Dunării", denumită în cele ce urmează rezervație, zonă de importanță ecologică națională și internațională, care cuprinde următoarele unități fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol - Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Brațul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Abrogat. ---------- Alin. 2 al art.
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109311_a_110640]
-
Anexă 1 DELIMITAREA zonelor funcționale cu regim diferențiat de protecție de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" 1. Introducere 1.1. În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", zona de importanță ecologică națională și internațională, cuprinde Delta Dunării, sărăturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Mării Negre de la brațul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare și marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limită continentală a rezervației este
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
monumentale de stejari, cu diametre între 4,20 - 4,70 m. Că și în pădurea Letea, asociațiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate, îndeosebi insecte și vertebrate-mamifere. Că avifaună, pădurea găzduiește îndeosebi vulturul codalb (Haliaeetus albicilia) și corbul (Corvus corax). 2.7. Sărături Murighiol (87 ha) a) Delimitare ... Zona Sărături este situată între localitățile Murighiol și Plopu, fiind delimitata la est de localitatea Murighiol, la sud, de șoseaua Plopu-Murighiol și la vest și nord, de dealurile Murighiolului. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Sărături Murighiol
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
20 - 4,70 m. Că și în pădurea Letea, asociațiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate, îndeosebi insecte și vertebrate-mamifere. Că avifaună, pădurea găzduiește îndeosebi vulturul codalb (Haliaeetus albicilia) și corbul (Corvus corax). 2.7. Sărături Murighiol (87 ha) a) Delimitare ... Zona Sărături este situată între localitățile Murighiol și Plopu, fiind delimitata la est de localitatea Murighiol, la sud, de șoseaua Plopu-Murighiol și la vest și nord, de dealurile Murighiolului. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Sărături Murighiol este situat în terasă Dunării, are o
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
7. Sărături Murighiol (87 ha) a) Delimitare ... Zona Sărături este situată între localitățile Murighiol și Plopu, fiind delimitata la est de localitatea Murighiol, la sud, de șoseaua Plopu-Murighiol și la vest și nord, de dealurile Murighiolului. b) Caracterizare ecologică ... Lacul Sărături Murighiol este situat în terasă Dunării, are o lungime de circa 2 km și o lățime maximă de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic, caracterizate prin marea bogăție de zoo- si fitoplancton. Complexul salmastru găzduiește colonii
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Sterna sanvicenzis). Atât luciile de apă cît și grindurile și plajă litorala sunt locuri de maximă concentrare a ornitofaunei în timpul migrației de primăvară - toamnă. Insula Sacalin, în formă de semiluna, alcătuită din nisip amestecat cu cochilii, săracă în vegetale de sărătura, reprezintă zona cea mai importantă de nidificare, premigratie și migrație, un cartier de iernare pentru numeroase specii, circa 100, sin care 14 specii cuibăresc aici. 2.11. Periteasca - Leahova (4.125 ha) a) Delimitare ... Zona Periteasca-Leahova este situată în zona
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști azonale, în care se încadrează pajiștile din luncile râurilor, cele de pe sărături și de pe nisipuri, care sunt în general slab productive și asigură un furaj de slabă calitate, necesitând măsuri ameliorative atât asupra solurilor, cât și asupra compoziției floristice, cu costuri destul de ridicate. 2. Avantajele valorificării potențialului și a producției specifice pajiștilor
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]