183 matches
-
se presupune că a fost dusă peste graniță. Undeva, în lume, neștiute, diamantele ei strălucesc și astăzi. Fostul sublocotenent N.I. Popescu-Lumină a murit în 1939, la București. A ajuns colonel. În Universul interbelic a semnat rubrica „Din alte vremi“. Strada Sărindar se numește azi Constantin Mille, de la directorul Adevĕrului. Din 1898, când a murit fondatorul gazetei, Alexandru Beldiman, Mille a fost identificat cu ziarul al cărui proprietar devenise mai demult. Între războaie, cinematografele de pe bulevardul Elisabeta aveau, toate, „ieșirea prin Sărindar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Sărindar se numește azi Constantin Mille, de la directorul Adevĕrului. Din 1898, când a murit fondatorul gazetei, Alexandru Beldiman, Mille a fost identificat cu ziarul al cărui proprietar devenise mai demult. Între războaie, cinematografele de pe bulevardul Elisabeta aveau, toate, „ieșirea prin Sărindar“. Pentru uciderea în duel a directorului ziarului de limbă franceză L’Indépendance Roumaine, George Em. Lahovary, Nicu Filipescu, fost primar al capitalei și directorul ziarului Epoca, a fost condamnat la 6 luni închisoare, la Văcărești. Lucru care nu i-a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Zogru l-a pândit și în noaptea următoare, și în fiecare noapte după aceea, de fapt, se ținea non-stop după el, de parcă s-ar fi aflat în misiune. Viața lui Achile nu era cine știe ce, se scula pe la prânz, cobora în Sărindar, stătea cât stătea, se abătea puțin pe la Capșa și, cum dădea seara, colinda grădinile. Nu era nimic special, în afară de nopțile în care se furișa tiptil, întotdeauna în noaptea de joi spre vineri. După ce l-a pierdut în două rânduri, Zogru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
dincolo de mormânt. Nu era ea, ci mii de suflete atrase de emoția și de suferința lui. Zogru continua să fie îngrozit de acest om, deși, punând cap la cap informațiile pe care le culesese tot perindându-se prin gazetarii din Sărindar ori de pe la Capșa, știa că Achile era un bărbat taciturn și neprietenos, dar inofensiv. N-avea prieteni, dar știa să se descurce. Puțini știau că pentru el scrisul era mai mult o ambiție. Moștenise după moartea mamei lui o sfoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
băiatule, că... - Bingoooo!, țopăi Verginel, văzând cum Biluță trage furtunul și cu el și un picior întreg, retezat din coapse, într-un crac de pantalon albastru și încălțat cu un baschet gălbui. - Suntem scăpați, dom’ Aulius! Banca plătește! Ieșirea prin Sărindar! Nu vă omorâți că avem sarmale și țuică pentru toți! Să vină pompierii de la secția Centrală! Prins de un entuziasm fără margini, Verginel zdupăia aerobic, bătând din palme și arătând cu capul spre Biluță. Nepăsător, acela tocmai intra în cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
își ține respirația. Nimeni din presa după-amiezii nu are tupeul de a se lansa în glume tâmpite în legătură cu unele similitudini referitoare la Venus din Milo. După orele 18, bucureștenii tropotesc din nou, în grupuri excitate de Mitici, în centru, pe Sărindar, pe lângă sediile principalelor cotidiene, pentru a se rebranșa proaspetelor știri. Se întinseseră noi zvonuri. Cică-se în Cotroceni, într-un bazin răzlețit, coborând să peticească un hidrofor, un instalator calcă, cu vârful unui sabot, peste un cap secționat de femeie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
șanț, pitindu- se bine, fiindcă detectivul Puarot (așa se va numi detectivul din filmul meu) deja plecase ca să amușineze cine a produs cele șase-șapte crime descrise până acum. Dar crimele vor continua, cu concursul total dezinteresat al recidivistului Gore din Sărindar, care pentru a completa tabloul dezastruos al capitalismului putred, descris de Marx și Lenin înainte de a deveni ei înșiși istorie, face și el ce poate pentru succesul filmului, adică o crimă după alta, care de care mai inventivă. De exemplu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu explozibil, după care, ca și cum și- ar aprinde o țigară, trece bricheta pe lângă fundul plin de volum și grăsime al victimei. Respectivul grăsan nu are încotro, explodează feeric și detectivul Puarot trebuie să găsească și aici vinovatul. Același Gore din Sărindar continuă seria de crime prin amenajarea într-o locuință oarecare, a unei ingenioase mașinării infernale, compusă dintr-o coajă de banană și un topor bine ascuțit. Apoi dă telefon la 112. De când cu reducerile din cadrul Poliției, intervențiile se fac de către
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
topor și dă vitejește colțul, spre imensa bucurie a ministrului de resort care jubilează că a mai scăpat de un salariat fără să-l concedieze. Și după cum spuneau cândva latinii, „Finalul încoronează opera”, sfârșitul trebuie să fie grandios. Gore din Sărindar într-o noapte neagră și adâncă, pe un întuneric deplin ca smoala iadului sau ca inima bancherului, punându-și un ciorap pe față și mănuși chirurgicale în mâini, fură lista cu întreținerea din avizierul unui bloc de pensionari. De ce de la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
De după un colț apare și detectivul Puarot, care văzând atâția morți, nu mai rezistă, dă cuvios ochii peste cap și face la rândul său infarct. Un infarct din acela sănătos, la care doar popa îți mai găsește leacul. Gore din Sărindar simțind în partea dreaptă a conștiinței sale o garnitură completă de remușcări, merge spăsit la schitul Adâncata și se călugărește. Sfârșit! Presa și iar presa... Tare mai e și presa asta! Nimic nu-i scapă! Numai că nu știu cum naiba, vede
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trei fire de păr din cap, că-ți trece. Naștere Se crede că dacă mănîncă o femeie culcată devine grea. Pentru a purcede grea, femeia face lumini cît statul ei de lungi și le aprinde la icoana Maicii Domnului; plătește sărindare* și liturghii; încunjură biserica și îngenunche sub daruri, ține posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci trage a sărăcie. Cînd sînt șobolani mulți, are să fie sărăcie. Cînd zvîrcolacii mănîncă soarele e a sărăcie. Cînd găina ouă părăsitură e a sărăcie. Sărbătoare în sărbători mari să nu strigi după niminea, ca să nu fii strigat tot anul. Sărindar Cine plătește cinci sărindare preotului găsește o casă pe lumea cealaltă. Scăldătoare în scăldătoarea nou-născutului trebuie să se puie: busuioc, ca să fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca viața lui să fie curată ca argintul; bujor, ca să fie rumăn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd sînt șobolani mulți, are să fie sărăcie. Cînd zvîrcolacii mănîncă soarele e a sărăcie. Cînd găina ouă părăsitură e a sărăcie. Sărbătoare în sărbători mari să nu strigi după niminea, ca să nu fii strigat tot anul. Sărindar Cine plătește cinci sărindare preotului găsește o casă pe lumea cealaltă. Scăldătoare în scăldătoarea nou-născutului trebuie să se puie: busuioc, ca să fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca viața lui să fie curată ca argintul; bujor, ca să fie rumăn ca bujorul; miere, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le fixează un ultim soroc. În dimineața cu pricina, Ioniță pornește spre Mitropolie, decis să se „izumbrănească“ o dată pentru totdeauna, dar stupoare, găsește Mitropolia goală, căci Prea Sfinția Sa uitase de soroc și de proces și plecase să slujească liturghia la mănăstirea Sărindar. Cum nici păhărniceasa nu venise, Ioniță pleacă spășit spre casă, dar „supt poalele Mitropoliei o întâlnește pe dumneaei venind în grabă la judecată“. După ce se sfătuiesc, cei doi se hotărăsc să meargă la Sărindar și să ter mine toată cearta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plecase să slujească liturghia la mănăstirea Sărindar. Cum nici păhărniceasa nu venise, Ioniță pleacă spășit spre casă, dar „supt poalele Mitropoliei o întâlnește pe dumneaei venind în grabă la judecată“. După ce se sfătuiesc, cei doi se hotărăsc să meargă la Sărindar și să ter mine toată cearta. Am crede că toate au luat sfârșit, că cei doi „s-au izumbrănit“, dar sub acoperișul bisericii și-au adus aminte și de alte neînțelegeri mai vechi ce trebuiau musai cercetate. „Au rămas iarăși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
recăsătorirea l-a făcut pe Ion Bengescu să-și uite îndatoririle, deși păstrase întreaga zestre, deși insista se ca „întreaga gătire“ să fie trimisă la el de către părinții ră po sa tei, promițând că se va ocupa el de toate sărindarele și pomenirile. Anul jalei este un timp al lacrimilor, un timp al reculegerii. Situația bărbatului-văduv este mult mai ușoară, el poate alege recăsătorirea până către 60 de ani. Nu același lucru se poate spune despre femeia-văduvă al cărei viitor va
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
găseas că cea mai potrivită persoană care să nu uite să-i răscumpe re pă ca te le, care să-l aju te să treacă cu ușurință în lumea de dincolo prin punerea în practică a tuturor acestor rituri funerare. Sărindare, colive, prescuri și lumânări aprinse trebuie să însoțească sufletul mortului, în primul an des și regulat, apoi mai rar, dar obligatoriu până la șapte ani. De cele mai multe ori, singura persoană de încredere care să îndeplinească pas cu pas acest ritual lung
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cel mai de jos al sărăciei și al disperării, când „nici sânge în mine n-au mai rămas și scurtare dă viață și în greo iată dă multă da to rie“, bărbatul cere măcar preluarea sarcinii îngrijirii femeii de către mănăstirea Sărindar ca el să poată să-și vadă în liniște de copii și casă. În patru cazuri este invocată nebunia, două plângeri înaintate de soți și două de soții. Dacă boierul Jianu se dovedește a fi un nebun cu minte, nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
postelnicului Stroiescu să-i mai dea dum ne aei încă 410 taleri. soțul nu are banii și trebuie să-și ză lo geas că moșia Stro iești la că pi ta nul Alec sie și la egumenul Sofronie al mănăstirii Sărindar de la care obține numai 320 de taleri, insuficient pentru aș achita toată datoria. În glo dat în datorii, Cos tandin alege fuga în Moldova, măcar pentru o vreme, în speranța că Bă la șa se va po toli. Între timp
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
petrecere, ea poate fi exprimată într-un registru conceptual foarte larg și generos. Pentru a desemna o petrecere, limba română are un arsenal impresionant de cuvinte: "chef", "bairam", "ziua onomastică", "chermeză", "sindrofie", "dezmăț", "banchet", "bal", "serbare", "festivitate", "pomană de viu", "sărindar", "recepție", "clacă" ș.a. Toate aceste cuvinte desemnează, în principal, o întrunire, al cărui scop este de sărbătorire a unui eveniment, la care oamenii vin cu dorința de a se simți bine și, unde, de obicei, se consumă mâncare, alcool, se
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
putea face bănuială asupra măriei sale că l-ar fi hiclenit pe padișah la nemți sau la ruși. Mâine în zori pleci cernit la Târgoviște, după ce ai grijă să afle tot târgul că te duci să vezi cum îi ține sfinția sa sărindarul Bălașei, Dumnezeu s-o ierte. De la Târgoviște, seara iei drumul Hurezilor în straie de călugăr, domnia ta călare pe un cal și cu un măgar încărcat cu desagi cu cărți bisericești, iar printre ele hârtiile. La Hurezi pui meșterii să toarne
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să chemăm la curte giuvaergii, să alegem lucruri de preț... — Da, da, asta e... se pomeni Ștefan în vorbă. Toți se întoarseră mirați spre el. — Mă scol mâine în zori că plec la Târgoviște să văd dacă țin la Mitropolie sărindarul Bălașei. M-aș duce acasă să mă pregătesc de drum... Stai o clipă că venim și noi, îl întrerupse Constantin. — Bine, vă aștept în sală și mă mai uit cum cos doamnele. Liniștea iar puse capăt șoaptelor, dar el nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înalte sunt întotdeauna precedate de o serată dansantă în ziua în care se semnează contractul. La trei zile după aceea se dă binecuvântarea nupțială, la ora nouă seara. Cea mai înaltă societate din cele două provincii era invitată în biserica Sărindar, bazilică cochetă, cu coloane torsadate, cu pereții împovărați de aur, de mulură, de bande, de flori, de sentințe evanghelice și de naive picturi bizantine. Această biserică are privilegiul de a primi nunțile de neam mare. În acea zi, arhiepiscopul coboară
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
știe? L-am găsit tot acolo și după ce i-am spus, s-a gândit puțin, apoi a scos o carte de vizită și a scris ceva pe ea, către un domn Al. Cerna-Rădulescu, secretar de redacție la un ziar de pe Sărindar. Am citit cele câteva cuvinte de recomandare: erau simple și patetice, în numele unor principii de colegialitate și nu numai atât, era rugat să stea de vorbă cu mine și să mă ajute. Eram scriitor. - Care sunt celelalte principii, în afară de cele
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]