305 matches
-
prin lentila preocupărilor familiale. Dacă va avea încă un copil, explică ea, atunci își va lua concediu. Povestea Sarei este, pe ansamblu, povestea unei femei care se adaptează. Evenimente din partea cărora te aștepți să strice echilibrul sunt pur și simplu sărite. Sara vede întotdeauna partea bună a lucrurilor, mai ales atunci când potențialele seisme servesc, de fapt, nevoilor familiei, viața ei fiind construită, mai presus de orice, în contextul angajamentului față de familie. Pentru Sara, identitatea maternă este centrală structurând, practic, relatarea atât
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cel care trebuie să „dea leapșa” inventează o formă de deplasare pe care toți ceilalți sunt obligați s-o adopte). „Fură scalpul” : fiecare jucător introduce o panglică la vedere în pantaloni (buzunar, la brâu, etc.) - cine fură mai multe panglici. „Săritul prinde” : avem un „vânător” și un „vânat”, toți ceilalți stau jos; atunci când „vânatul” sare peste un coleg din cei în șezând, acesta din urmă devine „vânător” iar „vânătorul” de până atunci devine „vânat”. Mijloace de acționare pentru dezvoltarea rezistenței Am
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
sistemul nervos central trebuie să funcționeze normal; c) pentru a favoriza dezvoltarea compensării, pierderea somatică sau funcțională survenită trebuie semnalată precoce; d) etapele procesului de compensare vor fi progresive, de la simplu la complicat; ele nu vor fi sub nici o formă sărite. Numai când o etapă se fixează și eferentarea este succedată de realizare, se trece la etapa următoare; e) compensarea nu este un proces fix, definitiv stabilizat, ci trebuie continuu antrenată. Păstrând aceste noi sinergisme motoare, reeducarea motrică reușește în final
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sistemul nervos central trebuie să funcționeze normal; c) pentru a favoriza dezvoltarea compensării, pierderea somatică sau funcțională survenită trebuie semnalată precoce; d) etapele procesului de compensare vor fi progresive, de la simplu la complex, și nu vor fi sub nici o formă sărite. Numai atunci când o etapă se fixează și eferentarea este succedată de realizare se trece la etapa ulterioară; e) compensarea nu este un proces fix, definitiv stabilizat, ci trebuie continuu antrenată. Utilizarea mișcărilor de substituție trebuie considerată un gest terapeutic de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și simplu, sunt prea negativist (râde). Vreau să-i mulțumesc acelui domn care și acum îmi este client fidel. Asta a fost singura bucurie. Ceea ce simt față de secta Aum, nu este o simplă supărare. Cel mai rău mă scoate din sărite faptul că fac pe inocenții. Mă enervează atât de tare, încât nu pot descrie lucrul ăsta în cuvinte.“ În continuare voi prezenta declarațiile victimelor (în unele cazuri declarațiile făcute despre ele) din stația Kodemmachō, fără să menționez numărul metroului. „Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
doi se prăbușiră cu cuțitele asupra lui Ion Băieșu. Omul lăsă funia boilor. Cuțit n-avea. Numai un răsteu ținea în mâna stângă. Zvârli și răsteul și-și cuprinse cu dreapta pălăria lată. Se trase înapoi. Începu să urle prelung: —Săriți! Hoții! Ne omoară hoții!... Glasul lui răgușit, izbucnit din cumplită spaimă, se risipea în întinderile fânețelor, în cuprinsurile tăcute. Țiganii se zvârliră, dintr-un salt, asupră-i cu cuțitele. Băieșu se trase pe lângă boi, ridică pălăria, simți arsura unei tăieturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fântână, căuta un loc de scăpare, căuta un par, căuta o piatră; își purta trupul scund cu mișcări iuți; ochii lui verzi se deschideau mari, îngroziți, pe fața albă ca varul, pe care lucea o pânză de sudoare. Striga mereu: —Săriți!... Și glasu-i deștepta tăcerile. În car, românul celălalt se zvârcolea și gemea sub frământările țiganilor. Băieșu simți a doua arsură de cuțit. De pe brațul stâng, în lungul degetelor, curgea sânge fierbinte. Tălharii se încordau, veneau plecați pe furiș spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se simte un aer de veselie, o senzație de paradis, pentru că toți cei din comunitate se întâlnesc. Noi suntem nemuritorii și aici e Olimpul nostru. Ziua în care m-am angajat la cimitirul animalelor a fost una norocoasă. Alte pagini sărite. Acum în vocea lui Liv se simțea o încordare care nu existase înainte. 26 ianuarie, ziua Freyei Povestea de azi e povestea a două femei. După părerea mea, este o poveste fericită. Liv Sylwan este o curvă. O curvă absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
NOUĂ CAPITOLUL ȘAISPREZECE Mal își puse minciunile în ordine pe pragul de la intrare, apoi sună. O pereche de tocuri răsunară pe parchet în toată casa. Mal își trase vesta în jos, ca să-și acopere talia firavă - mult prea multe mese sărite. Ușa se deschise și Regina Roșie apăru acolo, în prag, perfect coafată, elegantă, în mătase și tweed - la 9 și jumătate dimineața. — Da? Ești comis-voiajor? Ar trebui să știi că în Beverly Hills există o ordonanță împotriva vânzătorilor ambulanți. Mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o bănuiai necredincioasă, ai mâncat bătaie taman de la socru-tău, care nu te-a recunoscut noaptea În grădină când te-a altoit cu paru-n cap, că el păzea la onoarea fie-sii, pe care nu voia, știindu-te nițel sărit, să i-o lași lui pe veci În bătătură cu un țânc atârnat de fuste; tu, Foiște, le ai de la necruțătoarea boală cu care te lupți din răsputeri. Întrebarea e: ăia de afară or mai trăi, or fi Întregi, leșinați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din odaia celor trei zile, tratatul de Rezistența Materialelor, pielea albă, neînchipuit de caldă și ocrotitoare, lacul plesnit al mobilelor desperecheate, palmele reci pe umeri mei, rățoiul de cauciuc cu târtița Înnobilată de stihuri, scârțâitul sublim al somierei cu arcurile sărite și tapiseria rărită și destrămată, țoalele azvârlite de-a valma pe podea, ibricul mânjit cu zaț de surogat de cafea, paharele cu vin, bolborositul neîncetat al țevilor din baie, prăpăditul de fazan din hol, frigiderul care se zgâlțâia din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zgomotul făcut de roțile căruciorului pe nisipul, prundul și bucățile de piatră cenușie ale drumului. „Am Îmbătrânit dracului...” Își zise În gând și cu greu Își Înăbuși un oftat. Nepotul Îl ajută să bage coșul În burta autobuzului cu vopseaua sărită ori cojită, apoi, când Îl văzu pe bătrân că urcă scara, Îl Înjură cu voce tare pentru palma primită. „E-he!” - constată aproape cu bucurie o femeie așezată pe prima banchetă - „te-ai cam Înmuiat, moșule! Ții minte când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
altceva decât chestiile cu măsuri universale. în afara faptului că momentul în care Helen ar fi deschis dulapul și ar fi descoperit că-i dispăruseră toate hainele ar fi fost de-a dreptul hilar. în timp ce mă izbeam de zidurile cu varul sărit, chinuindu-mă să urc treptele îmbrăcate în linoleum, mi-am blestemat ghinionul care făcuse ca vizita mea să coincidă cu perioada în care Cloisters era redecorat. — Când se va termina redecorarea? am urlat către Billings, sperând că răspunsul lui o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să capete David a fost un post de paznic de noapte într-o clădire de birouri de pe Market Street. Mergeam la întrunirile de grup; eram tot timpul treji; lui Lucy îi plăcea la școală; mama lui David era un pic sărită de pe fix, dar nu era un om rău - numai că, în orașul ăla, nu reușeam să câștigăm destul. Apoi ni s-a oferit o ocazie în Carolina de Nord și David s-a grăbit să profite. True Value Hardware. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
aude iar propriul glas, declarând iubire printre bombele care cad. În devotamentul ei, el se recunoaște din nou drept erou. Treptat, privirea lui se încețoșează. Își coboară glasul. Îmi doresc ca totul să fie doar în capul meu. Un bătrân sărit, paranoic fără nici un motiv. Îmi doresc să fi fost doar căderea dinților cea care mă supără. N-ai să crezi că azi-dimineață am aplaudat când am avut un scaun normal. Un lucru prostesc, dar care îmi controlează starea de spirit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
risipi În buimăceală și somn când va Încerca să o rețină și doar niște cuvinte. nesiguranță frică singurătate foame Povestea lui nici ea, nici nimeni altcineva nu au s-o audă vreodată. Nici Întreagă, de la cap la coadă, nici pe sărite, Încurcat, complicat, așa cum o tot povestește Christa. Pentru că, după o viață Întreagă petrecută Între străini, el știe ceva ce ea nu va Învăța niciodată. El știe să tacă. Prin geamul mașinii alunecă măslini firavi și frunzișul lor luminează albicios - la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
trăi cu pește, apă și ouă de păsări sălbatice. Ei, ce zici?” Nu m-am putut împiedica să zâmbesc, deși mă simțeam stingherit, căci știam că nu voi fi niciodată ca Huck. Mersul cu pantofi ortopedici era suficient de anevoios. Săritul și cățăratul nici nu intrau în discuție. N-am spus nimic și am început să mă tem să nu-și dea singură seama că eu n-aș putea fi decât un Huck de mâna a doua. Ea continua să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
el, dar eu îl văd imediat. Când ajunge medicul, tânăr, cu un aer de superioritate, de statura unui băiețel, încât aproape că îmi este jenă să îi spun că l-am așteptat cu atâta nerăbdare, sprinten și grăbit, ascultă pe sărite frânturi despre cazurile venite de urgență în dimineața aceea, de câte ori să mai povestească despre picioarele neascultătoare, pe Udi nu pare să-l plictisească, dar îl plictisește pe doctor, într-o clipă politețea lui se risipește și, asemenea unui copil obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Aleluia! Și... Zgomotele străzii pieriseră. Ei, să fie! Din senin, nu mai exista circulație. Nu se mai auzeau mașinile, pietonii, muzica, murmurul main-stream indistinct, stereotip sau vocile, ce răzbătuseră neclare, până-atunci, prin ferestrele deschise ale blocurilor zmângălite și încenușate, sărite probabil din schemă, la proxima reabilitare. Câinii rătăciți, așa-zicând comunitari, cotarle huzurind aiurea în praf, pe trotuare sau în mijlocul drumului, renunțaseră să latre sau să scheaune, lehămetiți, iar certărețele de vrăbii citadine jumulite, brabeți murdari vânători de muște, se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vreodată? Măcar în bășcălie? vrea să afle Nae. Bineînțeles că da! Chiar acuși...! îi răspunde Vierme afectat, în timp ce se apucă să clătească recipientele, sub jet de apă simplă, rece, într-o chiuvetă de fontă coclită, ce rânjea parșivă din smalțul sărit, chiuvetă încastrată temerar în peretele de vis-à-vis de pat, dedesubtul unei oglinjoare dreptunghiulare pentru bărbierit, cu argintul ei înfiorător și iremediabil împăienjenit, de bătrânețe. Terminând în trei secunde operațiunea salutară de igienizare, Bossul revine la oalele canope și pescuiește acrobatic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
joc de trupă!... Mama ei de scîrnăvie!... Puneți mâna pe ea, băieți!... Zidul militar nici nu clipea, parcă ar fi fost de oțel, în schimb, din mulțimea răzvrătită porniră brusc alte strigăte: ― N-o lăsați, măi oameni, s-o omoare!... Săriți, băieți!... Pe ei, fraților! Ici-colo câte un pâlc de îndrăzneți se avânta spre frontul soldaților, în timp ce alții împroșcau cu bulgărași de pământ sau cu pietre. Calul maiorului, lovit de un bolovan rătăcit, se ridică speriat în două picioare. ― Dumneata aștepți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
șale, începu să alerge. Îl văzură cum se pierde în întuneric. - Să fiți gata, domnule elev, șopti Zamfira, că acum e rândul dumneavoastră. Să lăsăm să treacă și camionul ăsta. Acum! șopti el din nou câteva clipe în urmă. Acum! Săriții domnule elev!... Cu efort, gemând de durere, Darie se înălță brusc și porni cât putu mai repede, spre șosea. Ținea strâns în pumn bastonul, gata să se spijine de va fi nevoie, dar foarte curând își dădu seama că poate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mic decât bărcuța cu o singură pânză, pentru mine avea ceva din măreția unui transatlantic și, spre deosebire de bărcuță, stabilitatea unui ponton plutitor, deși singura apă pe care îi era dat să plutească încăpea într-un lighean, și acela cu emailul sărit și pete de rugină străvăzându-se tremurat sub limpezimea de un turcoaz pal a apei. Și singurul vânt care îi bătea din pupa era suflarea grijulie a creatorului. Deși mult mai sofisticat, n-avea soarta plină de romantism a bărcuțelor, pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
rost de cele mai noi și mai tari medicamente. Voi aveți tot soiul de chestii despre care nu ne spuneți nouă, profanilor, nu-i așa? Memorie, concentrare, viteză, inteligență - câte o pastilă pentru orice, pot să jur. Mă scoate din sărite ideea că nu vrei să-ți inițiezi propria fiică în chestiile astea. —Dă-te bine pe lângă mine, spuse el. Nu se știe niciodată. Apropo de cartea ta, Shawna mi-a arătat cronica din Harper’s. Shawna. Normal că uita mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Cine-o stârnit hai la sorți, Putrezi-i-ar carnea-n gros Și picioarele-n butuci. 203 Frunză verde siminoc, Tot orașu-i cu noroc Numai Plevna stă în foc; Osman Pașa la mijloc Și strigă în gura mare: - Săriți Turci, săriți Tătari, Că ne-o pus Rușii la cale. Șed armați și îmbrăcați Cu mușamale, Cu armele la spinare. 204 Frunză verde trei castane, De la Plevna mai la vale Se plimbă Husman călare C-o basma de portocale. {EminescuOpVI 227} K.
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]