657 matches
-
beneficia atât persoana în cauză, cât și un terț, complet străin de înțelegerea dintre cele două persoane (cazul nepoțelului care ar primi meditații). Îngrijorător, nu-i așa? Noțiunea de corupție este așadar organic legată de trăsăturile poporului român: un popor săritor, dornic să ajute, dornic să pună o vorbă bună oricui și oriunde, dornic să facă recomandări, să pună oameni în legătură, și care funcționează după bine cunoscutul principiu ”o mână spală pe alta”. Poate ar trebui, ca în lumina prevederilor
Orice român poate fi acuzat de corupție. Află ce ai făcut, deja, pentru a intra în malaxorul procurorilor by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/60988_a_62313]
-
A fost o persoană reală Isus ăsta, dar n-a fost ca Dumnezeu și noi nu credem că-i Dumnezeu. Ozzie îi explica alene poziția rabinului Binder lui Itzie, care în după-amiaza anterioară absentase de la școala ebraică. - Catolicii, spuse Itzie săritor, cred în Isus Cristos, cred că el e Dumnezeu. Itzie Lieberman folosea „catolicii” în sensul larg al termenului, incluzîndu-i și pe protestanți. Ozzie întîmpină remarca lui Itzie dînd mărunt din cap, ca și cum ar fi fost o notă de subsol, apoi
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
apariția unui trecător și pe unii pesemne că nu uită că i-a mai văzut o dată, probabil că mă ține minte și pe mine. Mă impresionează până la lacrimi faptul că se simte atât de răspunzător, atât de încrezător și de săritor, că e stăpânit de o dorință fierbinte de a fi de folos. Încă nu e în stare să o facă.“ A făcut o pauză, apoi a adăugat: „Gândește-te ce absurd e totul. Până nu demult nici nu exista, iar
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
firească a orelor, dar întoarcerile nu sunt nici nostalgice, nici sentimentale, ci relansatori în partida numită viață. Jucătorul consideră fiecare experiență parte dintr-un antrenament cu final niciodată evocat: „Pentru Issac, privirile înapoi erau doar resorturi pentru elan. Priviți un săritor la înălțime. Face un pas înapoi și apoi se îndreaptă cu pași săltați, într-o cadență îndelung antrenată, spre ștachetă”. Ovidiu Pecican observă exact: „turneul este ipostaza modernă a turnirului, a înfruntării adversarului [...], paradă, defilare, ceremonial, ritual, aducere în atenție
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
celui de-al treilea Reich. Da, ambele tratează rasismul într-un mod oblic, ceea ce întotdeauna mi s-a părut mai relevant decît o corectitudine politică forțată, cel puțin raportîndu-mă la peisajul cinematografic. Diferența dintre cele două pelicule rezidă cel mai săritor în ochi în termeni de claritate, dar acest lucru se va vedea mai tîrziu. O să încep cu cel german, Sophie Scholl - ultimele zile, mai istoric încă din premise decît celălalt. De altfel, se bazează pe interviuri cu martorii efectuate recent
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
viscol, spre a mai investiga vreo vilă-două, demne de achiziționat, vreun teren viran în centrul sacru al Capitalei, are o clipă de slăbiciune, dar vă aflați aproape și, sprijinind-o, o ajutați să treacă strada, drept care, văzând cât sunteți de săritor, gentil și dezinteresat, într-o lume de afaceriști murdari, vă oferă o sarsana plină vârf cu bijuterii (Nouveau style, Fabérgé etc.) veți cere timp de gândire? Sau, ca să n-o dezamăgiți, veți duce generozitatea până la capăt și veți accepta? La
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
abia construit... Aleea de asfalt, proaspăt turnată... Rampa dând spre una din sălile morgei, plină de coridoare, ca un labirint. Șeful sălii nr. 4, un tip slăbuț, brunet, cu dinți deși de viplă, mustăcioară, păr moale, negru, figură de frizer săritor, purtând pe figură o milă de zile mari. El o va îmbrăca pe mama. Aștept. Ea încă e la frigider... Când operatorul de serviciu, la un semn al șefului, trage sertarul, ea apare înghețată sloi, înfășurată într-un giulgiu vânăt
"Dacă mama arată cum trebuie..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10965_a_12290]
-
sfârșește în postură de perdant, doar că în cel anglo-saxon finalul apasă pedala tragică, iar în cel latin comicul bătăliei dintre sexe câștigă. La capitolul "poante", scenariul e inegal. Pelicula folosește însă o întreagă baterie de artificii umoristice, de la cele săritoare în ochi (detectivul cu strabism) la cele absurde (puștoaica de opt ani care declară că e însărcinată în trei luni pentru că a violat-o profesorul de sport). Războiul masculin/feminin implică un bărbat care își dorește mult un post (Rafael
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
care a suportat cheltuielile noastre de transport și cazare. Fără această susținere nu putea fi vorba de Simpozion. Au contribuit de asemenea, la buna desfășurare a Simpozionului, Institutul Cultural Român de la Praga, prin vicepreședintele său, d-l Constantin Ștefanoaie, mereu săritor să ajute și eficient totdeauna, și, la fel, Ambasada Română din Cehia, care a găzduit în incinta ei Simpozionul, în cele două zile de lucrări. Generoasă până la capăt, Ambasada a oferit și coctailul de încheiere. Lucrările Simpozionului s-au desfășurat
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
un cap valid de acuzare, mai ales gândindu-mă la nenumăratele pelicule care au încercat acest lucru și au eșuat lamentabil (vezi Sylvia). Ba se vede, dar nu cum te-ai aștepta. Un moment în care mi s-a părut săritoare în ochi este o scenă de la premiera unui film la care Truman e invitat și unde i se plânge lui Harper Lee că ,e o tortură". Pe moment, propoziția te frapează ca megalomaniacă într-un mod grosolan: Capote pretinde că
Mărșăluind pe covorul roșu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10830_a_12155]
-
Baruri și cluburi Despre irlandezi se spun multe lucruri: că știu să petreacă, că sunt oameni extrem de veseli, amabili, săritori, primitori, că vorbesc mult și sunt gălăgioși, că dansează mult (asta nu este chiar adevărat, dar atunci când dansează nu trec niciodată neobservați). Că sunt patrioți, mândri de țara lor, de tradiții, steag și culorile naționale. Iar patriotismul irlandez se traduce
Spirit irlandez în pub-urile bucureștene [Corola-blog/BlogPost/96592_a_97884]
-
intervină la editură ca să-și ia banii înapoi. W. Kraus confirmă contrastul dintre nihilismul autorului și om: „Un om de o bunătate deplină.” Și: „...în practica diurnă e omul pe care te poți bizui cel mai mult, omul cel mai săritor.” Confirmă și vorba lui Paleologu: „E atât de pesimist pentru că e fericit.” Kraus: „E admirabilă atitudinea lui, din care emană bucuria de a trăi...” Liiceanu are eleganța de a publica o însemnare foarte critică despre filmul lui: „Toate acestea sunt
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4147_a_5472]
-
masă, într-o plăcută atmosferă convivială. Pe G. Călinescu l-am vizitat exclusiv după cel de-al doilea război mondial, prețuindu-i interiorul cu colecțiile de tablouri și de cărți, conversația scăpărătoare și coniacurile franțuzești. A fost foarte afectat și săritor la boala de plămîni a lui Vladimir Streinu și la recuperarea lui în serviciu, prețuindu-l pe poet, cunoscut în cenaclul Lovinescu, nu și pe criticul literar, la justa lui valoare. Am făcut și eu parte din colectivul Institutului pe
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
mergeau cu ziua toți trei la muncă pe unde de obicei Viorel mai lucra în mod special în agricultură pe la anumiți vecini mai înstăriți scoteau doar cât să aibă de mâncare și băutură. Viorel se purta aproape ca la fabrică săritor și supus îl ajuta pe Mihai la muncă de asemenea era foarte respectos cu Sofia. Însă pe măsură ce timpul trecea și Viorel înțelegea tot mai bine că cei doi sunt tot mai dependenți de camera ce el o oferise pentru ei
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
era într-o rezervă mică, o cameră cu gratii la geam. Era atât de mică, având un pat, un mic culoar, o măsuță într-un colț și cam atâta, încât atunci când am intrat cu un prieten al Părintelui, un creștin săritor (Dumitru A.), mai în vârstă, după ce ne-a dat binecuvântare, a zis: „Oare eu sunt condamnat să mor în pușcărie?”. Părea fără sens acest cuvânt, însă am ridicat ochii și m-am uitat la geam și am văzut gratiile și
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
a lungul timpului, și bineînțeles că totodată către familia parohiala pe larg, dumneavoastră cei aici de față și cei ce nu sunt de față din binecuvântate motive, care ați fost întotdeauna alături de mine cu inima bună, dragoste și prietenie, mereu săritori la nevoie, mereu cu un sincer cuvânt de apreciere și încurajare pornit dintr-o inima caldă, frățeasca. Ce frumoasă coincidență aniversarea a 21 de ani de la înființarea Institutului și Bisericii noastre într-un moment așa de glorios și festiv: Intrarea
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
să văd cu ochii mei, să cunosc personal oameni de aici și să simt efectiv viața din Tel Aviv, din Ierusalim. Trebuie să spun de la bun început că am întâlnit oameni de excepție, oameni cu un deosebit devotament, oameni extrem de săritori, oameni cu o dragoste față de România și de români. Unii vorbesc românește, unii se trag din români sau din evrei originari din România și au rămas în permanență în familiile lor cu un sentiment deosebit față de țara de origine a
Manifestare internațională la Ierusalim [Corola-blog/BlogPost/93419_a_94711]
-
mă desprind de aceste rînduri măcar și pentru o clipă. E ca și cum aș fi cufundată Într-un vis captivant și cineva mă trezește brusc cu un pumn și mă aduce la realitate. Poate că sînt nedreaptă. Doamna Oprișan e foarte săritoare, dar uneori mă exasperează cu atențiile. Are ceva de ventuză, vrea să mă absoarbă cu totul, făcînd din mine un fel de secreție a ei. Mă cutremur de scîrbă la gîndul că aș putea deveni - poate că și sînt - o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
părea că rezidă mai degrabă În ceva mental și nu-i stătea În putere s-o activeze sau s-o dezactiveze, ca pe un robinet. Dar nimeni nu uita cum arată. ISABELLE S-a oprit În capul scărilor. Senzația atribuită săritorilor de la trambulină, solistelor În seara premierei și tinerilor viguroși În ziua Marelui Meci a inundat-o. Ar fi trebuit să coboare În răpăitul tobelor sau pe un potpuriu cacofonic de teme din Thaïs și Carmen. Niciodată nu fusese mai curioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
eu o... ALEC (mușcător): Nu mai bine trimiți majordomul În pivniță...? DOAMNA CONNAGE (absolut serioasă): Doar nu crezi că poate fi acolo? CECELIA: Glumește, mamă. ALEC: Mama avea o fotografie cu ea dând cep unui butoiaș de bere, Împreună cu un săritor de garduri. DOAMNA CONNAGE: Să mergem imediat s-o căutăm. (Ies. Intră ROSALIND cu GILLESPIE.) GILLESPIE: Rosalind, te mai Întreb o dată. Nu-ți pasă de mine nici cât negru sub unghie? (Intră avântat AMORY.) AMORY: Dansul meu. ROSALIND: Domnul Gillespie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ce vrei Și nici pasărea nu cântă, Altceva pe limba ei Dați-mi numai un compas Fără să greșească gradul Și vă-ntorc eu lumea într-un ceas, Mai ceva ca Stalingradul! Și să nu mă scoateți din sărite Zicea săritorul la trapez Că dacă-mi iau zborul din termite, N-o să mai aterizez! A zburat la circ o fiară Fără vreun amendament Avionul tău de seară, Este de bombardament - Este ora cinci și zece: M-am uitat la termostat Fierbințeala
UN COMPAS de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364510_a_365839]
-
celui în impas s-ar ivi un umăr, în adâncul inimii sale cuprinse de furtuna supărării și dezolării o vorbă calmă, încurajatoare, în privirea ochilor săi umbriți de urât un chip frumos, peste asperitățile vieții sale, mângâierea îmbrățișării unui om săritor să apere, să ajute să clădească binele din faptele sale...! Pe astfel de oameni noi îi căutăm prea departe, dar locul unde se află ei e chiar în apropiere, adesea! Unul dintre ei este Tudorița Lungu, un om învrednicit prin
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
cu copii, o curte mereu plină cu puișori, o casă recunoscută a dragostei. Munca lui de comis voiajor era grea, necesita multă alergătură, dar el nu se plângea niciodată. Om cu un suflet de aur, harnic și priceput la toate, săritor la nevoile vecinilor, sau oricăruia îl solicita ceva, nerefuzând niciodată pe nimeni, l-a făcut foarte iubit în întraga localitate. Astfel că majoritatea gospodinelor în special știau că Leon le va aduce orice ar comanda și astfel nu trebuiesc să
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
situația ta, nu ești însurat, n-ai unde sta și de aceea am acceptat să dormi pe aici. Școală n-ai prea făcut, meserie n-ai învățat de aceea te-am angajat necalificat dar mie îmi place de tine. Ești săritor, faci treabă cu simț de răspundere însă nu-mi convine să-mi vină cu reclamații la porțile societății tot felul de matracuci mai ales că de-acuma ai o vârstă și a venit timpul să-ți faci rostul tău. Am
TOTUL PENTRU IMPRIMEUS! de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360770_a_362099]
-
era un om prietenos de felul lui, avea câte o vorbă pentru fiecare, fără să țină cont că era avut sau nu, că era român, ungur sau țigan, că în satul lor se găseau de toate felurile. Era și foarte săritor și dacă putea ajuta cu ceva, o făcea fără să stea prea mult pe gânduri. Consătenii îl iubeau și respectau și nu de puține ori îl compătimeau, uneori chiar în prezența lui, pentru faptul că nu își luase o nevastă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]