1,925 matches
-
cârnați, dar și cozonac, unui număr de 400 de persoane nevoiașe din orașul nostru. l Acțiune caritabilă la Sânnicolau Mare Asociația Transfrontalieră Pro Dezvoltare din Sânnicolau Mare organizează a doua ediție a unei acțiuni caritabile, în urma căreia 30 de familii sărmane vor primi de Sărbători cadouri constând în alimente și haine. Dacă la începutul lunii, în cadrul acestei acțiuni a fost organizat un concert de coruri la care s-au strâns în jur de 12 milioane de lei vechi, vineri, 16 decembrie
Agenda2005-51-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284518_a_285847]
-
și am reparat drumuri și-am avut drag să fac bine și să dau altora; în fiecare templu din ținutul Gaomi din nord-est se găsesc statui de zei pentru care am dat bani să se facă din nou; fiecare om sărman din ținutul Gaomi din nord-est a mâncat din grânele bune pe care le-am dat pomană. Fiecare bob de grâu din hambar a fost udat de sudoarea mea și fiecare bănuț din scrin a fost făcut prin chinul meu. M-
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
deja dați uitării, că doar ne modernizăm, ne emancipăm și trebuie să uităm că suntem români. Gheorghe Boancă Stavarache B....ă Stavarache s-a îndrăgostit de fata pădurarului. Tot a trimis el pețitor, dar fără nici un rezultat, că nu era, sărmanul om, dispus să dea singura lui copilă în sat străin și departe de casa lui. Pe flăcău, focul dragostei îl cuprindea tot mai tare. A stat de vorbă cu tânăra de câteva ori întâlnindu-se la marginea unui lăstăriș și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mărăcini. Se pierduse sărmanul de vreun cârd de gâște, din satul vecin când veneau și ele la gârlă. Cu grijă să nu-l rănească și mai rău, rupsese ierburile și rugii de mure care-l prinseseră ca un laț pe sărmanul boboc de gâscă. Un picioruș Îi atârna Îndoit În jos și avea pe el sânge Închegat. Era clar că-și rupsese piciorul. Cum Îl eliberase din mărăciniș a coborât cu el În brațe la gârlă să-i dea măcar puțină
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
pînă la locul unde Ilinca se prăbușise pe o lespede, cu capul în palme, suspinînd. În urma lui alergă și Vlad. Ilinca!... răsună plină de duioșie întrebarea lui Virgil, te-ai lovit cumva? Și în imaginația lui o și vedea pe sărmana fată cu un deget zdrelit... ori cu o rană adîncă la picior... ori mușcată de o viperă... Dar imediat alungă din minte astfel de vedenii groaznice, ca nu cumva să izbucnească și el în plîns. Ce ai, Ilinca? mai întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
desfăcut pămîntul în două. Zadarnic s-au chinuit însă să-i dea apă. Cum să dai apă cu sticla unui ied? Încercară să toarne în palmele lui Vlad și să-l apese pe ied cu botișorul acolo, dar tot degeaba. Sărmanul pui se uita cu ochii mari și speriați la fiecare, zbătîndu-se mereu să scape din brațele care-l încolăceau. Ce facem? Nu bea apă! Dacă moare de sete? se tîngui cu lacrimi în glas Ilinca. De,... ăsta-i pui... îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nuntași?... Las' că-i dau eu de la crama asociației, cît îi trebuie pentru zece nunți. În aceeași clipă Matei se trezi înconjurat din trei părți de membrii expediției (Nuțu nu cunoștea încă asemenea practici), fără să scoată nimeni o vorbă. Sărmanul posesor al canistrei își dădu seama imediat că nu mai are nici o salvare și nu mai putu decît să dea din cap disperat și să întrebe: Unde vreți să-l bem? Hai cu noi în expediție, îi propuse doctorul. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să înțeleagă tot, să știe tot. Răscolea fiecare cotlon, întorcea pe toate fețele fiecare piatră, mirosea fiecare fir de iarbă răsărit din pămînt; escalada mușuroaiele, alerga încolo și-ncoace, cu o energie care părea să nu-l părăsească niciodată. Încerca sărmana lupoaică să-i facă față, dar numai ea știa cît de greu îi era să reușească. Epuizată, se întinsese pentru cîteva clipe. Trebuia să-și tragă sufletul, ca să-l poată supraveghea pînă la sfîrșitul zilei, cînd, în sfîrșit, avea să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
conștientă și întreagă, începe să-și accelereze bătăile. Dumneavoastră trebuie să știți multe lucruri, domnule Carrascal. De ce doamna mea, doña Marina? Pentru că fratele meu când are așa ceva, foarte obscur, zice: la Carrascal cu asta! Fratele Dumneavoastră? Da, Fructuoso del Valle. "Sărmana fată! gândește Avito atât de frumoasă și în stare chiar de asta..." și zice: O, nu, este o favoare pe care don Fructuoso dorește să mi-o facă și poate mi-o face pentru că această cunoaștere a multor lucruri... și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
20.000 de kilogrammetri, capabilă să ridice 20.000 kg. pe metru..." și cu voce ridicată, ca înstrăinată: Bombă impulsivă.... Vai, pentru Dumnezeu, Avito...nu... nu. Tu... tu... hai, tu... Vezi cum de-atâta timp nu te-ai măritat... Buzele sărmanei Materii roade nasul Formei și acum așa, anxioasă de împlinirea sa, caută cu gura sa formală gura materială și ambele guri se amestecă. Și în acest moment se ridică Știința și Conștiința, austere și severe, și se despart rușinați viitorii
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
doarme a sa viață. Dormi, soare al ochilor mei, dormi, încântarea mea, dormi, căci de nu dormi, nu îți cântă mama ta. Dormi, dulcele meu vis, dormi, comoară, dormi, căci tu de dormi, mama te adoră. Dormi, pentru ca să doarmă și sărmana ta mamă, hai, că mai apoi te ceartă, tatăl tău te ceartă. Dormi, copilaș mic, că vine Bau-bau să scoale copiii care dorm un pic... Și Apolodoro învață, sub comanda tehnică a tatălui său, mânuirea ciocanului pumnului său, pârghiile brațelor
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
deschis viziunii de primăvară! Imediat acum inima îl cheamă cu o pulsație, întoarce capul și după rafala acestor ochi, vede doar două cosițe blonde care îi cad pe spate ca două ramuri ale unui copac înflorit, iar jos, începutul trunchiului. Sărmana inimă îi dă alarma, ce e asta? Întors acasă se apucă să scrie concepția sa despre univers, dar trebuie să se întrerupă pentru a scrie versuri. Versuri? Versulețe, fiul meu? exclamă tatăl, suprinzându-l, și cum el tace, adaugă: Ca exercițiu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
infinitudinii, o imensă realitate misterioasă ce înfășoară teatrul. Și ce foc! Ce foc i-a aprins inima! Cum luminează propriul său cămin! Cămin? "Sărman tată!" îi spune demonul familiar cu voce delicată, arătându-i căminul său într-o nouă lumină. "Sărmană mamă!". Asta pentru că, luându-l azi biata sa mamă în brațe și sărutându-l, a auzit-o murmurând: "Luis al meu, Luis al meu, Luis?..." Un sărut intempestiv, ilogic, fără deducție, un sărut care a smuls lacrimi și mamei și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
artistică. Începe să iubească ca să facă literatură și înalță înăuntrul său teatrul și contemplă, și studiază, și analizează dragostea sa. Pentru că... hai să vedem; în special, nu mă plictisesc cu Clarita?, nu e stupidă conversația cu ea?, are vreun geniu sărmana fată?, spune mai mult decât prostioare și vulgarități? O iubesc din inerție, din obișnuință; sunt o victimă a amorului. Știu toate astea, dar așa precum am întâlnit-o, la fel o uit deja și nu stau pe gânduri. Iar în ceea ce privește
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Christos... A trăi câteva zile, câțiva ani, câteva secole, câteva mii de secole, ce mai înseamnă? Și cum nu credem în nemurirea sufletului, visăm să lăsăm un nume, prin care să se vorbească de noi, să trăim în memorii străine. Sărmană viață! Lui Apolodoro deja i-au dat lacrimile, tremură la vorbele filosofului. Ce sunt eu? Un om care are conștiința că trăiește, că își impune să trăiască și nu că se lasă trăit, un om care vrea să trăiască, Apolodoro
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
sa, apoi, exclamă chinuit: Fiul meu! Auzindu-l, se ridică Materia și apropiindu-se de Formă îi prinde capul, îl strânge între palmele convulsive, îi sărută fruntea arzândă și-i strigă din inimă: "Fiul meu!" Mamă! geme din adâncurile insondabile sărmanul pedagog și cade leșinat în brațele femeii. Dragostea învinsese. EPILOG Prima mea intenție atunci când am început să scriu acest roman a fost să-l public pe cheltuiala mea și pe propriul meu risc, cum am făcut-o, desigur cu mult
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mai aspru rău moartea violentă a lui Apolodoro, a fost Petra, servitoarea, Petrilla a lui. Asta este pentru ca să se vadă că cea mai rudimentară inteligență și fire poate să meargă împreună cu cea mai mare profunzime și frumusețe a sentimentelor. Această sărmană fată, victimă a teoriilor lui don Fulgencio care lucrau asupra instinctelor supraexcitate ale lui Apolodoro, la vederea apropiatei morți căci vedea clar că avea să moară această sărmană fată a avut nenorocul să se îndrăgostească a posteriori de domnișorul său
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mamă, și în clipe de disperare meditează la soluții extreme și funeste. Deși o consolează acum nefericitul Avito și soția sa, își răscumpără durerea împreună. Carrascal a adormit și Marina s-a deșteptat în acel moment în care a realizat sărmana Materie că a îngenunchiat cu ea Forma și se roagă în doi, înălțându-și inima către Dumnezeu. Și acum începe să vorbească ceva despre copilăria sa, de acea copilărie ce părea uitată. Dar trecând peste durere, nu au lăsat neobservat
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
stranii dureri a sărmanei Petrilla, le-a făcut să licărească trista și dureroasa realitate pe care un așa doliu o incumbă. Și vine o zi în care don Avito o cheamă, o interoghează pe servitoare, și vine păcătoasa confesiune și sărmana fată se inundă de plâns iar sărmanul bărbat, simțindu-se bunic, o consolează cu blândețe: Nu face caz, Petrilla, nu face caz, nici nu te necăji pentru asta, că de azi înainte vei fi fata noastră și vei rămâne cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
făcut să licărească trista și dureroasa realitate pe care un așa doliu o incumbă. Și vine o zi în care don Avito o cheamă, o interoghează pe servitoare, și vine păcătoasa confesiune și sărmana fată se inundă de plâns iar sărmanul bărbat, simțindu-se bunic, o consolează cu blândețe: Nu face caz, Petrilla, nu face caz, nici nu te necăji pentru asta, că de azi înainte vei fi fata noastră și vei rămâne cu noi, și fiul tău va fi fiul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
lor, ele sunt niște ființe comune prin caracterul lor, cunoscând și ele frica sau lașitatea; personajele devin adesea neputincioase din cauza nenorocirii care le copleșesc; nu mai sunt mari personaje, ci eroi prezentați în simpla lor viață cotidiană, ființe modeste - ca sărmanul plugar, soțul Electrei. Reprezentarea zeilor este și ea modificată. Ei s-au îndepărtat în mod definitiv de ființa umană, condusă de noroc și neprevăzut. Această lume aleatorie este în continuare greu de înțeles și nu se mai poate conta pe
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
În vecii vecilor. Dar pentru un om simplu, pentru un muritor de rând, această confruntare, această Întâlnire cu forțele malefice e foarte distrugătoare, cu atât mai mult cu cât au pătruns la nivelul instituțiilor de stat, la nivelul instituțiilor religioase. Sărmanul om nu mai știe cum să se roage, cum să revină Înapoi la Dumnezeu. Deci asta e problema-cheie cu care ne confruntăm acum pe Pământ: nu mai este siguranță, omul nu mai crede că este ascultat și auzit de Dumnezeu
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
zicea că, oricât de laș ar fi, trebuia să Îi Înfrunte, trebuia să le arunce În față disprețul, lehamitea pe care i-o inspirau, dar știa el să fie subtil? Va avea forța de a o Întâlni pe Ionela, dacă sărmana fată va mai fi În stare să dea ochii cu el, să zdrăngăne din chitară În timp ce el Își va citi producția mediocră? Va ști să Întâm pine ironia gregară a celorlalți fără să izbucnească, fără să fugă, să se Întoarcă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
novicele, cu discreție și respect față de alții, învață în timp și este un fin observator al celor ce se petrec în biserică, pe când nesimțitul, dă buzna și face după cum îl taie capul. Dumnezeu nu te va recompensa, așa cum crezi tu, sărmane rătăcit, pentru că ai aprins 100 de lumânări sau dacă te-ai închinat de 100 de ori la o sfântă icoană. Dumnezeu te va primi cu dragoste în Casa Sa, dacă și tu intri cu dragoste și inimă deschisă spre El
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
venind pe drum, a înșfăcat sacul, l-a pus pe umăr și i-a spus celuilalt: - Hai mai repejor! Să mergem undeva, să-l împărțim! - Ești sigur că nu te-a văzut cineva? îl întrebă tovarășul său de drum, un sărman credincios cu frică de Dumnezeu. - Sunt sigur. M-am uitat atent prin jur ! răspunse răstit cel cu sacul pe umăr. Nu m-a văzut nimeni. - Dar spre Cer, te-ai gândit să privești? PORUNCA A IX-A “Să nu mărturisești
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]