2,271 matches
-
târzie, Cu ce rost tu ai sosit ? Mă-ntâmpini cu alba rază Și cu chipul tău de sfânt. Surâsu-ți din vis pierit Târziu s-a arătat sub zare, Sub anii anotimpului trecut Îngenunchiați de neuitare. Te-aș dezmierda c-o sărutare Dar plâng cu lacrimi blestemate, Atât doresc; să-mi fii uitare Și nici iubire de departe. Mă simt timidă cu un veac În preajma ta să fiu sărut, Doru-ți simt mult prea sărac... Iubire, de ce n-ai venit demult ? Iubitului meu
POEME de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377247_a_378576]
-
unii te-ar urî, este acela că ei ar vrea să fie exact ca tine. A doua zi, Mircea s-a trezit din somn pe la ora nouă. A dormit ca un prunc. Nimic nu i-a tulburat liniștea nopții, nici măcar sărutările pătimașe ale Săndicăi, pe care cumva ar fi dorit să le simtă cu plăcere. Ar fi vrut să o viseze, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Și-a luat papucii în picioare și a plecat direct la duș, să
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
ureche și cupa de șampanie din care să picure stelele strălucitoare pe buzele fierbinți, mângâiate de răcoare licorii. Ai nevoie să simți lângă tine acea persoană care tremură de nerăbdarea să te cuprindă în brațe, să-ți invadeze buzele cu sărutări pasionale. Să simți cum ți se pun cârcei la degete când îi mângâi trupul dornic de iubire. Asta lipsește ca totul să fie cum zici tu. - Ca să creezi această atmosferă este obligatoriu să existe doi inși, doi protagoniști, un EL
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
Lăsându-mi visul cam apatic Iar sufletul să facă terci. Rămâne-n urmă doar o cruce Din tot ce-ai fost și existat. Pe care singuri ne-o vom duce Chiar de ar fi și un păcat. Cerșesc acum o sărutare Din nostalgiile avute. Și îmi doresc eu foarte tare Să nu fii ... amintiri trecute. P.S. În amintirea mamei mele ! Brăila, iunie 2016 Referință Bibliografică: AMINTIRI TRECUTE / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI, 22 iunie
AMINTIRI TRECUTE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382134_a_383463]
-
prezentate! Hotărât, mă voi amesteca în ninsoarea acestei clipe cu substrate primăvăratece! Vă chem în dansul pufos, de nor respirat prin vânt unduind în priviri prin mlădițe învârtite, răsfirate în flacăra secundei - concretul timp, așezându-se martor trăirii noastre... O sărutare fulguindă, O urmă digitală sub fierbintea mângâiere și starea se schimbă! Devenim numaidecât copii în poveste sau eliberare prin mișcarea albă diafană. Referință Bibliografică: Hotărâre / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015. Drepturi
HOTĂRÂRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382310_a_383639]
-
eliberare absurdă când particule de viață se vor ciocni undeva între răsărit și amurgul troienelor tale cuvinte răsărit amurg înserările care îmi sperie vrăbiile spre somn spre încetarea oricărui hohot și tu târziul târziului meu iubit mereu fără cântec rămâi sărutarea lamei coasei te-a așteptat în unghiul unui ipotetic viu amorțit într-un colț de verb s-a răstignit umbra în buzunarul de la piept ca un trandafir alb-roșu al nunții veșnice tânăr mereu bătrân uneori zâmbești departe mereu mai departe
TÂRZIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382309_a_383638]
-
buchețel de flori roșii. - Ce ciudat! Un morocănos, romantic? Cu ce ocazie? - Mă gândeam că ai fi bună de soție de spiriduș! - Fugi de-aici, strigă Ștefania izbucnind în râs. Petrică nu stătu prea mult pe gânduri. Îi fură o sărutare, după care dispăru în spatele brazilor pudrați cu zăpadă proaspătă. În urma lui se mai auziră câteva cuvinte: - Poți să te mai gândești până la Crăciunul următor! - Ho, ho, ho, râse Moș Crăciun în urma lor, după care intră în casa lui caldă, se
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
nălucire tot mereu dau roată pân` găsesc cea fată ce se-ascunde-n trupul lui dragului - iubitului și-l frământâ-ncetișor zăpăcindu-l tot de dor mai apoi îl prinde bine lângă ea mereu îl ține dragostea-și aprind mai tare după prima sărutare iar peste toate vin să-i vază potop de lume și-nserează când veseli se pornesc la nuntă și bucuria plină-și cântă la casa lor se-așează și apoi din caierul vieții amândoi torc poveste lungă de iubire cu rost
ANTI-CIULEANDRA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382319_a_383648]
-
asemenea trăiri? Magistru al intelectului suveran, Paul Valéry nu se sfia a recunoaște: "Poezia este încercarea de a reprezenta, prin intermediul limbajului articulat, acele lucruri sau acel lucru pe care încearcă, în mod obscur, să le exprime strigătele, lacrimile, liniștea, mîngîierile, sărutările, suspinele etc. și care par a voi să exprime obiectele în ceea ce au ele ca aparență de viață sau ca scop presupus. Acest lucru nu poate fi definit altfel". După cum Merleau-Ponty constata încărcătura inconturnabil existențială, ideatică și chiar somatică a
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
de caș: "Mă scald în cuvintele vechi/ ca într-o apă repede de munte/ printre păstrăvi la umbră de alun// în fiecare dimineață mă adun/ pentru o nouă zi pe pridvor./ Ea închega caș, punea tiparele la fum:// eu număr sărutările romboidale/ ale tiparului, alunec pe structura/ spiralată a ochiului sculptat în lemn// mă desfăt în desfacerea de funcțional -/ tiparele mele au rămas drept sculpturi/ ca o gramatică a verbului, tăcerea// se conjugă cu lacrima. Soarele/ se răsfrânge în lemn ca
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
într'o seară că te sărut Ťpentru ultima datăť...". Chemată să lecuiască "o insistentă senzație de minus" (Poem de vilegiatură), dragostea, paliativă și ironizată, nu e bună să-mpiedice destrămarea lui Doi: "Era tot o dimineață de August aceea/ când sărutările au devenit comune ca niște bani.../ Ei, dar cât te poți iubi cu o fată/ care e și țărancă și n'are decât paisprezece ani!...". Nu știu cât, cum credeau moderniștii, asasinează poanta poezia. Sigur e că-i asasinează mijloacele. Ce să
Linia de pornire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8155_a_9480]
-
prezentare elogioasă a avut parte Andra, care în prezent, pe drept cuvânt, este considerată de către specialiști cea mai bună voce a noului val. Tânăra artistă și-a făcut apariția în vestimentația cu care a filmat ultimul videoclip, interpretând melodia „Vreau sărutarea ta...”. Au urmat apoi acordurile cunoscutei piese „În noapte mă trezesc”, care, după cum mărturisește interpreta, a fost cântată la momentul debutului, tot pe scena Operei timișorene. Desemnată recent interpreta anului, la ceremonia de decernare a premiilor muzicale Radio România Actualități
Agenda2006-12-06-1-castigatorii () [Corola-journal/Journalistic/284871_a_286200]
-
mare dramaturg european. E perfect stăpân pe mijloace, expresia e sobră, gândul epurat, verbul divin. În fine, veți vedea. Până atunci, cu rugămintea de a-mi șițerta tardivitatea răspunsului și cu cele mai afectuoase sentimente de prietenie, Păstorel P.S. Respectuoase sărutări de mâini doamnei Pillat. Afecțiuni lui Horia. I-am citit Balada lunii în mai multe cercuri. A fost foarte gustată de toată lumea. Note z Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Păstorel și
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
punte aninată, Și chiar de-i barca-n mlaștină-nglodată, Cuvintele de rame-or ține loc. „Pe mâine”, spui. Nădejdea mă ajută Opreliștea s-o trec neabătut În marginea tăcerii așternută. „Pe mâine”, spui. Prea bine. Te sărut Trufaș, încredințat că sărutarea Va birui și moartea, și uitarea. Privire ațintită Privești. Privești. Privirea-ți ațintești Și ți-o cufunzi în lucruri. Ești privire Ce se îneacă în adânc de fire. Mâl greu în apa timpului tu ești. Și-e sufletul ciorchine tescuit
Poezie spaniolă () [Corola-journal/Journalistic/4345_a_5670]
-
brațele în jurul gâtului și mă sărută. Avea buze frumoase, moi, săruta ca și cum i-ar fi fost sete. Continuă câtăva vreme, îmi plăcea. Apoi începu să privească din nou lumea, poate ținându-mă de mână, nu-mi amintesc. Mă gândeam la sărutarea aceea, nici măcar nu știam ce era. Ea se ridică și se duse să danseze din nou. Atunci când drogurile au început să circule prea insistent, ne-am dus la culcare - sau te drogai și tu, sau într-adevăr n-aveai ce
Alessandro Baricco - EMAUS () [Corola-journal/Journalistic/4296_a_5621]
-
acestea constituiau universul lor zilnic. Nu ieșeau aproape deloc, doar Mia făcea din când în când cumpărăturile strict necesare. Deși zilele lor păreau a se scurge identic, nu puteau vorbi de rutină. De la cafeaua băută dimineața, încet pe terasă, printre sărutări cu aer adolescentin, până la momentele în care în bucătăria mică experimentau împreună diverse preparate culinare, toate aceste momente aveau savoarea de neegalat a începuturilor. Dulce, atât de dulce... - Ce-ai găsit tu la mine? Uită-te și tu... - Chiar pe
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Pentru că la botezul făcut i-au pus numele Luis, numele bunicului dinspre mamă, tatăl Marinei, în locul acelui urât Apolodoro, și Luis este numele prohibit, rușinosul, intimul. Luis, Luis-ul meu, al meu Luis, Luisito, Luisito al meu și-l mănâncă cu sărutări. Îi apasă gura pe gura sa scuturând capul o dată, se desprinde apoi imediat, rămâne privind o clipă, și strigând "Luis, Luisito al meu!" se întoarce să-și unească gurile, cu zel. Spune, mamă, mă iubești? Mult, mult, mult. Luisito, Luis
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
scene liniștite și tainice când în rarele momente în care tatăl îi lasă, mama îl strânge la piept pe fiul său, îl îmbrățișează și fără să scoată vreun cuvânt îl ține așa strâns, privind în gol, umplându-i fața de sărutări. Copilul deschide ochii, surprins; asta e altă lume, la fel de incomprehensibilă ca și cealaltă, o lume de săruturi și aproape de liniște. Vino aici, fiul meu, Luis, Luisito, Luis al meu, al meu Luis, vino aici viața mea, Luis, Luis al meu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pe un drum bun și se duce să mi se îndrăgostească; vreau s-o călesc fizic pe Rosa, și nimic, de fiecare dată, mai bolnăvicoasă. Această Marina mi-o pierde cu răsfățările ei." Capitolul XV Săracul Apolodoro, după zile de sărutări și mușcături ale pernei în noapte, se calmează și deja pare că nu-i mai pasă că l-a lăsat Clarita, în fața căreia se complace așa, mai mult în interior, ca să aibă o scuză pentru demisia sa din viață, secreta
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
costum de baie,cuminți,ne-am așezat pe scaunele înșiruite în camera ovală. Așteptam cu emoție vizitatoarele. La vernisaj au sosit numeroase doamne. Priveam fețele lor uimite și familiare. Zâmbeam profesional.Speram într-o revedere. „Ți-am smuls,atunci o sărutare La despărțire,dar eu știu: Un strop de apă pe dogoare, E prea puțin într un pustiu”. (M.I.Lermontov) Când s-a apropiat de mine o ilustră necunoscută,am citit în ochii ei albaștri surpriza. Ii auzeam bătăile inimii.Știam
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a fost inundat. Nivelul Dunării a crescut cu 11 kilometri... „Vă spun că bărbatul este născut pentru Femeie,născut pentru dragoste. Toată lumea veche se va schimba, Mai întâi viața și apoi moartea Și toate lucrurile împărțite Și pâinea albă și sărutările sângerânde... Vom vedea domnia perechii Ningând ca portocalii...”. (Poet arab din secolul I) Domnia perechii Lichidul negru din pahar strălucea în lumină. Incepu să bea.Simți o privire ațintită asupra sa.Ridică ochii și întâlni privirea de un albastru intens
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Observase că avea degete lungi (țigara le scotea în evidență, te determina să le privești cu cea mai mare atenție), cu unghii lăcuite. În fața femeii, un pahar cu vin alb, pe jumătate golit, așteptând atingerea acelor buze destinate (neapărat) unor sărutări nesfârșite, în timpul cărora exista riscul să fie zdrobite de alte buze, bărbătești. Își imagină, pentru câteva secunde, un astfel de sărut sălbatic, cu o astfel de femeie, sub ploaia fină a unor acorduri revărsate din acel saxofon. Nu putea să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
îmbrățișează cu toată dragostea lui al tău prieten neschimbat, Lazăr..." urmează scris cu creion roșu "Sărut-o pe Lilly și pe copii", - și cu un creion albastru Suzeta adaugă dedesubt: " Te rog să mă ierți, Vasi dragă, și primește o sărutare de la mine și te rog să citești scrisoarea și lui Lilly și mii de sărutări, - sincer 100 la 100 lui Lilly!" * Cincizeci de ani! 1958. Au rămas acei oameni, care, pe atunci, aveau vârsta maturității și care, astăzi, dacă ar
Scrisori din Canada (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8843_a_10168]
-
Sărut-o pe Lilly și pe copii", - și cu un creion albastru Suzeta adaugă dedesubt: " Te rog să mă ierți, Vasi dragă, și primește o sărutare de la mine și te rog să citești scrisoarea și lui Lilly și mii de sărutări, - sincer 100 la 100 lui Lilly!" * Cincizeci de ani! 1958. Au rămas acei oameni, care, pe atunci, aveau vârsta maturității și care, astăzi, dacă ar fi fost sănătoși, ar fi atins sau depășit SUTA DE ANI!... S-a schimbat ceva
Scrisori din Canada (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8843_a_10168]
-
consistență, tăvălit, învârtit pe cilindrii dogoritori, stors, presat, rulat, zbicit pe flanele de lână moi, delicate... Apoi încleieri, apăsări, turtiri, calandrări, satinări, neteziri - o călcătorie neiertătoare a hârtiei - până la "netezimea în secunde". La urmă vine tiparul aplicând pe ea o sărutare pătimașă... O înjurătură. Un vers genial... Hârtia rabdă orice, - traducând în felul nostru ce au spus cei dintâi francezii pe limba lor: LE PAPIER SOUFFRE TOUT.
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]