126 matches
-
tatăl prizonier al unei lumi nedrepte. Celui care a fost apoi în anii maturității prefect de Timiș i s-au întipărit în memorie acele clipe de neant într-un suflet inocent. Maria Magheți și alți cinci țărani Numele Mariei Magheți, săteancă din Zorlențul Mare, este consemnat în documentele păstrate acum în arhiva Tribunalului Militar din Timișoara. Până în momentul dezbaterilor, relatează mai mulți supraviețuitori ai tragediilor din acea vreme, a fost insultată într-un limbaj suburban și torturată cu sălbăticie. Dar cu
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
ea va deveni, cândva, doar un muzeu, ca Prado și Uffizzi, atunci s-ar putea ca... Deși, nu se știe niciodată... Dar iată... O femeie bătrână, arătând ca o țărancă, îmbrăcată în negru, cu basma pe cap, ca la noi sătencele, tunde iarba la baza Kremlinului, verdeața rebelă ce îndrăznește să-l invadeze. Mașina are un motoraș mititel, însă foarte harnic. Ea tunde buruiana, cu grijă, ca la ea acasă, la țară. Unealta, extrem de modernă și rusticitatea personajului ce o mânuie
Kremlin, mașina de tuns iarbă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13112_a_14437]
-
oameni, care duc mai departe portul și tradiția populară", spune Gheorghe Hrișcu, primarul comunei Scobinți. „Nu mă așteptam să văd atâtea achiziții din străbuni. Poate am mai văzut cândva pe la bunica, pe la mămica, dar s-au pierdut", spune și o săteancă. „Vizitatori avem destui, de prin toate părțile, și noi le mai îngrijim din când în când, le mai punem la locul lor", recunoaște Elena Curecheriu, soția meșterului popular. Drept răsplată, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură l-a
Un român, distins de UNESCO cu titlul de "Tezaur Uman Viu" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35862_a_37187]
-
Regală. De acum încolo devine regulă ceea ce s-a practicat și mai înainte, întemeierea acțiunii sociale, ceea ce însemna că, pe lîngă echipele monografice să funcționeze medici, profesoare de igienă și menaj care consultau medical pe țărani sau le învățau pe sătence cum să gătească igienic și nutritiv. H.H. Stahl devine, acum, funcționar salariat al Serviciului Social, care avea, în sarcină, și organizarea (aceasta exista de mai multă vreme, de fapt) activității culturale (atenee sătești, cămine culturale, biblioteci), editînd, mai demult, în
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
Rodica Zafiu Sufixul moțional -că - mijloc prin care se formează feminine de la substantive masculine, mai ales de la nume de locuitori în -(e)an: româncă, italiancă; clujeancă, timișoreancă; orășeancă, săteancă - e unul dintre elementele derivative care pot provoca discuții lingvistice și interpretări contradictorii. Sufixul, de origine slavă, a părut la un moment dat să devină relativ neproductiv, suferind o tendință de eliminare în favoarea unui model derivativ mai regulat. La formele
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
și am făcut cunoștință, am început să vorbim de Elveția. — Lăsați naibii Elveția! — Apoi despre pedeapsa capitală... — Despre pedeapsa capitală? — Da; așa veni vorba... apoi le-am povestit cum am trăit acolo trei ani și o istorie cu o biată săteancă... — Lăsați-o naibii pe biata săteancă! Mai departe! se zbuciuma nerăbdător Ganea. Apoi le-am spus cum Schneider și-a exprimat părerea despre firea mea și m-a silit... — Ducă-se dracului Schneider și durea-m-ar în cot de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să vorbim de Elveția. — Lăsați naibii Elveția! — Apoi despre pedeapsa capitală... — Despre pedeapsa capitală? — Da; așa veni vorba... apoi le-am povestit cum am trăit acolo trei ani și o istorie cu o biată săteancă... — Lăsați-o naibii pe biata săteancă! Mai departe! se zbuciuma nerăbdător Ganea. Apoi le-am spus cum Schneider și-a exprimat părerea despre firea mea și m-a silit... — Ducă-se dracului Schneider și durea-m-ar în cot de părerile lui! Mai departe! În continuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
școlii cât și la clasele pe care le conducea coruri pe una sau două voci, cu caracter național și popular. A organizat cu elevii dansurile naționale, unde erau îmbrăcate costumele naționale cu felurite alesături cusute de elevele școlii și de sătencele comunei. Încă de la înființarea Căminului Cultural “Prof. Ion Borcea” din Racova în anul 1939 domnul învățător Ioan C. Marcu a deținut funcția de secretar, președinte fiind Pr. Vasile Petrovanu cu care a avut o colaborare foarte bună. A organizat și
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
avea acolo un conac spațios moștenit de la părinți, ne oferea o largă ospitalitate. Invitații bucureșteni, veniți ceva mai înainte cu un autobuz, ne așteptau. În fruntea lor se afla Coleșiu, ca un comandant de companie. O mulțime de săteni și sătence se adunaseră în curtea bisericii ca să vadă nunta de la București. Alexa se minuna de ideea mea care nu era deloc năstrușnică. (În orice caz renunțasem la avion și la vapor.) ― Nu m-așteptam la o surpriză ca asta... Și Mihaela
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
un loc bun de muncă în Italia, fiind sigură că nu voi pierde nimic, ci voi avea numai de câștigat. Știu bine ce vreau să fac. Între timp, a sosit femeia pe care o aștepta. Luându-și rămas bun de la săteanca ei, Maria a salutat-o pe cealaltă și a început să-i explice cum stau lucrurile. Femeia s-a bucurat și a acceptat să vină împreună cu ea. Următoarele două săptămâni se făceau mai lungi ca de obicei. Valentina a asimilat
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mamă și fiică". Aceasta din urmă cu un gest de încuviințare și o voce caldă, îndulcită intenționat, întări invitația. Dacă nu-l ocupați acum, vin alții de pe coridor! În realitate, pe coridor aproape că nu mai existau "alții". Doar o săteancă cu un băiețel de vreo zece anișori și vreo trei-patru fumători. Bidaru ezită o clipă, apoi se așeză pe canapeaua de lemn și nu mai știa ce să facă. Ar fi trebuit să o salute încă din primul moment. S-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe care voia să-l deșarte cu prima ocazie. Stați pe locul meu! Eu tot călătoresc mai mult în picioare, pentru că sunt fumător pasionat! În timp ce vorbea, tânărul Bidaru Costică indică locul neocupat din compartiment. În clipa următoare, mama băiatului, o săteancă deschisă la suflet, îmbrăcată pe jumătate orășenește, făcu un semn involuntar de mulțumire și recunoștință și, după ce își înghesui traista și valiza pe raftul de bagaje, se așeză imediat, luându-și odorul pe genunchi. Se vedea pe fața ei că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
viitorul și norocul domnișoarelor, nu numai din cartierele învecinate, ci chiar din întregul oraș. Câștigurile lor creșteau joia și în zilele de sărbătoare, în special în preajma Sfântului Petru, când aveau ocazia să vândă inelele lor strălucitoare și să prezică viitorul sătencelor îmbrăcate de sărbătoare, venite la târg cu banii înnodați în batiste și păstrați la sân sub ie. La câțiva ani după război ursul a murit, iar familiile lor s-au mutat în casele vechi de prin cartierele mărginașe ale orașului
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Dușman al pop orul ui”, în articolul „Primarul comunei Priponești „, sem nat „Un țăran din Priponești”, adică un anonim, se vorbea despre un anume sătean Petre Scumpu, care a crezut că și azi își poate îngădui să terorizeze sătenii și sătencele prin apucătur i antonesciene.” Se relata cum au venit oamenii din Priponești, la târg, s-au plâns prefectului, s-au plâns la „Frontul Plugarilor”, la poliție, - și cum peste tot sunt oameni care lucrează pentru popor, s-a făcut dreptate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
invadat și prădat. Domeniul castelului din Vaucouleurs era o insulă deopotrivă incomodă și ispititoare în mijlocul zonei ocupate de englezi și de ducele de Bourgogne, ostil regelui Franței. Opt ani mai târziu, au fost incendiate biserica satului și recoltele țăranilor. Mica săteancă nu pricepea nimic din toate aceste nenorociri. îi erau de nepătruns mai ales cauzele pentru care năvălitorii se abăteau asupra unor oameni pașnici, ucigându-i și risipindule avutul. Pe măsură ce anii se adăugau, Jeanne devenea tot mai credincioasă. Mai apropiată de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
la numeroși compuși: neadevăr, nebun, necopt, negreșit, necioplit, nenorocire; apoi răz(lat. răs) ca în cuvintele: a răzbi, a răzvrăti, război, răzmeriță; prea(lat. prae): preabunul, preafrumosul, preaputernicul. Dar mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și al înrădăcinării, originea țărănească, sentimentul iubirii (ușor coșbucian), realizează portrete, peisaje, într-un folclor dur, bolovănos, care ne trimite la Aron Cotruș: "Eram doar născut din foamea de pământ străin, ce-o nutrea Anton D. Gheorghe, însurat cu-o săteancă Filofteia D. Marin,/ căreia atâția ani de flori i-a scuturat". Alteori, descinde din Beniuc: "neamul meu, mândrie nevândută, puși pe harță și zurbă, răni fierbinți, prea iubiți". Străbunii poetului au venit din Ardeal sub umbra penelor de cocoș la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1948 intrând la Facultatea de Filologie, pe care a absolvit-o în 1952. Debutează în presă cu un reportaj de la Bumbești-Livezeni, Bucuria muncii. A lucrat ca redactor la revistele „Femeia” și „Căminul” (1948-1950), apoi, mai bine de două decenii, la „Săteanca”. Prima ei carte, romanul Racul, apare târziu, în 1970. Temele prozei semnate de A. - solitudinea, bătrânețea, culpa morală, spațiul închis, feminitatea ratată social, dar împlinită din unghiul unei trăiri meditative - conferă acestui univers, limitat în aparență, o anume profunzime a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
inspector la Ministerul Artelor și ca preparator la Catedra de estetică a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, revine în presă: reporter la revista „România azi” din cadrul Redacției publicațiilor pentru străinătate (1953-1956), redactor la „Scânteia tineretului” (1956-1966), „Femeia” (1967) și „Săteanca” (1967-1973). Debutează cu versuri la cotidianul clujean „Lupta Ardealului” în 1947, și editorial cu piesa de teatru Îndrăzneala, apărută în 1962 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Albina”, „Gazeta literară”, „Scânteia”, „Îndrumătorul cultural”. Înzestrat cu capacitatea de a surprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
a organizațiilor aflate sub comanda directă sau sub influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Intră în presa de partid, fiind, între 1948 și 1953, redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava. Mai târziu va lucra la revistele „Săteanca”, „Femeia”, „Luceafărul”, „Viața militară” și la Redacția publicațiilor pentru străinătate. Debutează în 1939, încă elev, cu proza poematică Iarna rădăuțeană la revista „Suceava”, iar editorial în 1940 cu placheta Muguri, intitulată după numele cenaclului literar al liceului. De-a lungul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
în fadele noastre opere-comice. Dacă introduc țărani pe scenă, nu vor fi văzuți împodobiți cu flori și panglici, vorbind pe un ton pastoral și cântând (....). Mi se pare că le văd pe femeile noastre de condiție bună îmbrăcându-se în sătence; pot să pună pe ele tunica cea groasă și roșie, scufia țărănească, oricum nu au nici șolduri, nici piept, nici brațe, nici ten proaspăt, nici culori sănătoase: rămân femei de la oraș. Fiecare cu ce i se potrivește, la teatru ca
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ei se leagă înființarea unor cooperative pentru femei la sate. A elaborat, se pare, și un roman inspirat de viața de la țară - care nu se găsește în marile biblioteci -, O comoară de fată (Scrisori cu întâmplări adevărate către prietenele mele sătence). „De profesie casnică”, după cum o încondeiază, răutăcios cum îi era felul, Mircea Damian, are timp să publice articole în care își dezvăluie aptitudini de temperamentoasă militantă. Fondatoare și directoare a săptămânalului „Tribuna femeii” (1930), care se ocupă, după cum ricanează același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
și severe măsuri pentru a asigura un randament maxim. Se vor lua măsuri pentru cazarea separată a evreilor (nu în aceleași case cu locuitorii) și se va organiza o severă supraveghere pentru a se evita orice relații între evrei și sătence. (Evreii care vor comite astfel de delicte vor fi trimeși în Transnistria). D. O. ȘEFUL CABINETULUI MILITAR COLONEL, ss. Davidescu R. Davidescu *) Adnotări: "Piesa Nr. 2"; "21 APRILIE 1942. Secția 1-Va raporta și Ministerul Apărării Naționale să înainteze propunerile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trimiși în Transnistria, la muncă grea sau în ghetto împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni. Pe lângă cazarea separată a evreilor se va organiza și o severă supraveghere pentru a se evita orice relații între evrei și sătence. Evreii, care vor comite astfel de delicte, vor fi deasemenea trimiși în Transnistria. b/. Întreaga organizare și concentrare a detașamentelor cât și controlul executării și bunului mers al serviciului să cadă în sarcina Comandamentelor Teritoriale și Cercurilor de Recrutare respective
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
etc., vor fi trimiși în Transnistria la muncă grea, sau în ghetouri, împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni. Deasemenea vor fi trimiși în ghetourile din Transnistria, fără alt ordin, evreii care vor avea relații intime cu sătencele. Pentru acest motiv, comandanții de detașamente rămân răspunzători de asigurarea unei severe supravegheri a evreilor ce au sub ordine la lucru. 8. Rog dispuneți de urmare și raportați de executare, cunoscând că prezentul ordin a fost transmis Corpului 4, 5
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]