3,563 matches
-
și tematica lor mi s-a părut interesantă. Am promovat scrierile distinsei Elena ANDRIEȘ, supranumită poeta de la Rădășeni, și a doamnei Felicia Niculina LĂMĂȘANU născută în satul Petia. Aceste autoare proveneau din lumea satului și nu și-au pierdut izvorul sătesc în scrierile dumnealor. Iată că mi-a fost dat prin intermediul neobositului bibliotecar Ioan ȘTEFAN, să cunosc pe Dumitru VIZITEU. Un muncitor care în orele libere a participant activ la viața satului Bunești Suceava unde s-a născut la 12 mai
ANONIMUL DUMITRU VIZITEU UN TALENT NECUNOSCUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anonimul_dumitru_viziteu_un_talent_necun_mihai_leonte_1358932616.html [Corola-blog/BlogPost/342336_a_343665]
-
mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Lucreției Ciobanu sunt evaluative a ceea ce se poate cultiva din intervertirea în raportul: talent uriaș, voce zdruncinătoare, seriozitate! Rămâne de la interpreta Lucreția Ciobanu o adevărată circumvoluțiune a muzicii folclorice românești care are o inteligență profundă și durabilă, însădită în cultura sătească din timpuri afundate în istoria și tainele oamenilor din munți. Toate cântecele interpretei Lucreția Ciobanu sunt deferite celei mai drepte instanțe: românii din Ardeal și de pretutindeni. Lor, artista le este, de o viață, comeseană. Pentru ei cântecul Lucreției Ciobanu
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit, grație „transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș pe raion“. Se poate spune că Bujdea este „un țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător de urs“, „ursar“ etc. Eroii nic-țic-uani
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
sprijin și din partea bisericii 5. De aceea, pentru a cunoaște baza materială precum și resursele umane și de inițiativă existente în fiecare sat sau oraș era necesară catagrafirea din iarna anului 1840, în al doilea an de funcționare a școlilor publice sătești, despre care existau semnale că nu se bucurau de întreaga atenție a slujitorilor bisericii, a erarhilor și mânăstirilor, precum și a unor proprietari de moșii sau reprezentanți ai administrației locasle 6. În plus , măsura impusă de Regulamentul Organic, care prevedea ''așezarea
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_catagrafia_bi_varvara_magdalena_maneanu_1387369786.html [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
larg, cu ocazia diverselor manifestări organizate în județul Suceava, cănd revine cu plăcere acasă, dar și în județul Caraș-Severin. Toate cărțile lui Mihai Leonte, dar și cele ale altor autori care au vorbit despre el se găsesc și la Bibliotecă săteasca „Mihai Leonte” și în Muzeul satului Petia, inaugurate pe 19 septembrie 2014. „Am rămas cu sufletul la satul meu natal Petia și la comună Bunești, unde am invatat carte. Asta se poate vedea în scrierile mele în care am descris
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI 2 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454796247.html [Corola-blog/BlogPost/364746_a_366075]
-
Ex Libris SA), timp de 30 de ani, în perioada 1975-2005 (anul pensionării). Pe linie culturală putem aminti faptul că a fost membru, membru fondator și conducător al unor asociații și societăți culturale locale și regionale: fondator al „Cenaclului literar sătesc” Valea Răii - Vâlcea (1956); membru al Cenaclului literar vâlcean (1957), devenit Cenaclul literar „Anton Pann”; membru fondator și președinte al Societății Culturale „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea; membru în consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor din Oltenia; membru fondator al Cercului
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
Ce-i drept, decizia hotărâtoare de a-și pune Graiul Matern la loc de cinste pentru a se bucura de aceleași drepturi ca și limba de stat, ucraineana, a fost adoptată încă cu un an în urmă, la sesiunea Consiliului Sătesc din 23 octombrie 2012. 10 deputați, prezenți în sală, din cei 16 existenți, au votat „pentru” acordarea Limbii Române a statutului de limbă regională. Astfel, această veche vatră străbună, unde majoritatea populației o constituie vorbitorii de limbă română, a implementat
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-carapciu-limba-romana-a-devenit-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
exista mirabilii noștri melozi folclorici, între care Gheorghe Roșoga este pe cât de generos pe atât de înzestrat cu talentul cuvântului de vers popular și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical, doar că ea și-a croit strada spre ateneu, pe când muzica folclorică a stat dintotdeauna în drumul plugarului, ciobanului, pădurarului... și nu a fost decât o binecuvântare destinul fiecăreia, numai că publicul de salon a păstrat
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
nu au avut șansa de a citi nici cartea, le reamintim că... 451 grade Fahrenheit este temperatura la care... ard cărțile!” Pornind de la această aserțiune, autoarea face un expozeu al stării de cultură în mediul rural, mai precis, la bibliotecile sătești. Biblioteca - acest bastion al culturii - se năruie încetul cu încetul, dacă nu cumva este smulsă din rădăcini cu buldozerul. Locul ei îl iau restaurantele, farmaciile, casele de licitație, cazinourile. Fenomen generalizat. Fondurile de carte care, atât cât au mai rămas
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasi_de_istorie_instant.html [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
păpuci sau sandale noi și un viganău (rochie) nou-nouț, ce urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei. Și
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Miel_umplut_si_alte_bunatati_de_pasti.html [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, unde a reunit trei grupuri constituite din cei mai talentați elevi, „Boboceii”, „Floricica” și „Flăcăii”, participând cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune și festivaluri internaționale, înflorind melosul născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și folclorice, iar dacă nu
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
sunt presărate urme române (castrul de la Daesti, urmele termelor române de la Bivolari, Masa lui Traian etc.) care mărturisesc latinitatea noastră. Urmele așezării se pierd în negura vremurilor, localitatea actuala infiripandu-se probabil în secolele V - VII e.n. cand vechea obște săteasca, ce se întindea pe malurile Oltului, pe dealurile de la poalele Coziei, s-a destrămat, fiind împărțită între oamenii de vază ai vechii obști: Caliman, Șerban, Stoian, Bogdan, care vor înființa localitățile Călimănești, Serbanesti, Stoenesti și Bogdănești. Din cartea profesorului I.
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
occidentală și cea ortodoxă orientală, ce va conduce spre profilarea în cultura și societatea românească a două direcții: una pro europeană (însemnând capitalism, liberalism, urbanism, cosmopolitism, sincronism cu Europa, catolicism) și alta națională sau tradițională (însemnând preeminența agriculturii, tradiționalism, civilizație sătească, autohtonism, ortodoxie). Disputele politico-culturale, la nivelul elitelor, pe marginea acestor două curente directoare, vor conduce și la diferite viziuni ale importanței și aportului Bisericii ortodoxe și a Ortodoxiei în general, în ce privește ideile de naționalism și cultură. Este redată în carte
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_george_enache_.html [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
păpuci sau sandale noi și un viganău (rochie) nou-nouț, ce urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei. Și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
păpuci sau sandale noi și un viganău (rochie) nou-nouț, ce urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare) nu ne duceau părinții, ca să ne târguiască (cumpere). Cel mult, mergeam la Cehu Silvaniei. Cândva Ulmeniul se afla în raionul Cehu Silvaniei.Și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
sunt integrați. Se citesc cu multa placere jurnalele și scrierile ridicate pe suport autobiografic în care cititorii văd cum au soluționat alții problemele vieții care i-au frământat și pe ei. Foarte gustate sunt monografiile, în special cele ale localităților sătești în care oamenii se regăsesc ca în adevărate oglinzi, etc. Sunt preferate textele literare îmletite cu imagini vizuale și muzică, așa cum oferă televiziunile și filmele. Intertextualitatea este o modalitate intrinsecă a valorilor scrierilor actuale. Noutățile cer întotdeauna un răgaz pentru
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439817743.html [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... Citește mai mult Scurt istoric
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare.Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( ... VII. TÂRGUL DE LA GRĂDIȘTEA DE
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
un unchi de-al său, cu mult înainte de venirea bolșevicilor la putere, îi aducea de fiecare dată nenumărate cadouri din îndepărtatele călătorii făcute prin toată lumea. Într-una din acele vizite, văzându-mă cu romanul lui Herman Melvill împrumutat de la biblioteca sătească, aflată într-o casă rechiziționată și ea, roman pe a cărei copertă, Ahab, cu piciorul său de lemn, dirija de pe puntea vasului, țipând la mateloții ce târau harpoanele cu pipa-n gură, îmi promisese una asemănătoare, care să-mi decoreze
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
aici sunt neobișnuite: Candit (cu „t”, nu ca personajul din Voltaire), Sanvina, Susana (cu „s”!), Amalia, Samoilă, Aurente, Laurean. Sună de parcă le-ar fi inversat cineva literele. De unde or fi venit ele? Trecând pe lângă căminul cultural am dat de magazinul sătesc. “Bolda”, acum închisă, mirosea pe vremuri a boboroanțe și a petrol de lampă. Stă pustie, ca și sediul “Colectivei” care a acrit multe inimi de țărani, împingându-i spre colectivizarea forțată. Nici localul în care crâșmarul Ilarie servea rachie creierelor
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
același succes, sau sunt scenarizate cinematografic. În ce privește istoria teatrului românesc dispunem de o bibliografie vastă. Rădăcinile sale se află în tradiția noastră populară, românul fiind, de când se știe, poet, deci un bun orator. Obiceiurile și tradițiile folclorice, ritualurile și ceremoniile sătești au fost dintotdeauna producții orale teatrale. Înseși legendele, miturile, transmise mai întâi din om în om, fac istoria artistică a creativității romînești. Folclorul, acest colosal muzeu încă viu, de frumusețe spirituală a neamului nostru dacic, deține și rădăcinile artelor deci
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
au învălmășit nicio clipă în suflet amintirile și a rămas o nestrăină, purtând cu sine țara, în spirit. Prin puterea ei miraculoasă, muzica a trecut-o pragul unui templu, dar nu i-a ascuns din minte urmele prin colburile drumurilor sătești de acasă, niciodată. Acestea au rămas neșterse în steaua lor aprinsă pe cerul copilăriei. Nu se poate niciodată, ca țara să nu își mai amintească de maestra Virginia Zeani, deși acesta-i absurdul inevitabil al vămilor despărțirii! Cursa împotriva anonimatului
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_o_voce_luminoa_aurel_v_zgheran_1378746153.html [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea în limba română, limba maternă devenind un instrument de comunicare, de circulație internă generală. Lupta pentru eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou stăpâni pe părțile lor de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
al XVII-lea și, după cum observa George Ivașcu, tot mai mult cultura de limbă slavonă îmbracă haina limbii române. Este interesant de observat că această tendință de folosire a limbii române în documente apare în mai mare măsură în mediul sătesc. "Scriitorii", diecii, logofeții, folosesc în scris limba română aproape în exclusivitate. Din cercetarea a peste 230 de documente scrise în Rucăr în secolul al XVII-lea, din cele care s-au mai putut păstrat (unii rucăreni fiind nevoiți să-și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]