3,569 matches
-
trimise, de Anton Golopenția (1917-1950), ediție îngrijtă de Sanda Golopenția Ruxandra Guțu Pelazza și Lidia Bradley, introducere și note de Sanda Golopenția ora 17.00, Școala Satului Vernisajul expoziției Recuperări, restituiri, restaurări Expoziție realizată împreună cu Rețeaua Colecțiilor și Muzeelor Etnografice Sătești Particulare din România (RECOMESPAR) 18.00, Sala Irina Nicolau Vernisajul expoziției Descoperirea lumii, acasă și la școală - Muzeul Copilăriei ora 19:00, Studioul Horia Bernea Seară de film documentar: Babaluda Luda, 33 min., de Mihai Leaha Memoria gestului, 52 min.
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
mari ca lacrimi în / Formă de zăpadă. // Ca să nu cumva, la drum / Ce pornește-acum... Dar pușchea pe limbă, tîngă, / Junghi de mînă stîngă!" (Anul Nou ). Dar, mai frecvent, un ermetism pastoral, în textura căruia se-ngroapă chiotul haiducesc, bonomia juvenții sătești: "Prin Adunare, cum răzbești, Scădere! / Prin Înmulțire, Împărțire cum, / Haiduc de codru, poteră, -ți faci drum! / Eh plînsul Ťochii văd, inima cereť! // Dăm cifrele pe litere cu-avînt, / Nici n-am luat seama, luați pe sus de Grații, / Hulite, cele patru
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
și o senzație de tangaj, la un geam rotind, învelit într-un pled de stele, e pe punctul de a trece peste Damasc. (Zbor de noapte peste Damasc). Mai mult decît atît, Aurel Rău se detașează de eternitatea străbună, cu sătească origine, plonjînd în ocazional, desfăcînd nervos timpul calendaristic în fișe cotidiene sau lunare (Zodiac). Pentru a trage o concluzie calmantă: "Niveluri cosmice, nenumărate, / E bine cît nu stați de mine toate" (Niveluri). Nu cumva e, pînă la urmă, o formă
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
transmiterea imobilului construit pe terenul atribuit, dreptul de folosință a acestui teren trece asupra noului proprietar al imobilului. Articolul 8 Locuințele construite pe terenurile atribuite potrivit prezentului decret, sînt scutite de impozit pe clădiri timp de 10 ani în mediul sătesc și 15 ani în mediul orășenesc, de la data terminării lor. De asemenea, aceste locuințe nu sînt supuse dispozițiilor privitoare la normarea și repartizarea suprafeței locative, atît timp cît sînt locuite personal de către proprietari cu familiile lor. Articolul 9 În cazurile
DECRET Nr. 493 din 10 decembrie 1954 pentru autorizarea comitetelor executive ale sfaturilor populare sa atribuie terenuri, proprietatea statului, unor categorii de cetăţeni ce voiesc a-şi construi locuinţe fără credite acordate de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106146_a_107475]
-
nimeni, și totuși... ghicești parcă o floare în fereastră, vezi o sfoară cu rufe întinse într-o locuință aducând a șopron mai degrabă, pe o perdea amărâtă cade lumina unui bec aprins... Și apoi unele magazine, semănând cu cooperativele noastre sătești din anii ’60: amestec de haine cu detergenți, de pantofi cu cosmetice, de lumânări cu scaune de bucătărie și toate la un preț derizoriu. Înțeleg că salariul minim pe economie e 300 lats (latic, cum își alintă letonii moneda), adică
LETONIA – cioburi de chihlimbar by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4274_a_5599]
-
urmau să efectueze purtarea corespondenței în și din mediul rural. Cu întârziere și nu peste tot, în țară, aceste birouri poștale au luat ființă, începând chiar din 1862. Ca urmare, la 21 octombrie 1863, a apărut regulamentul “Pentru serviciul vătășeilor sătesci”, care prevedea următoarele: “Vătășeii sătești sunt înființați pentru a face serviciul de trebuință în administrația și politia rurală”. Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de corespondență
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în și din mediul rural. Cu întârziere și nu peste tot, în țară, aceste birouri poștale au luat ființă, începând chiar din 1862. Ca urmare, la 21 octombrie 1863, a apărut regulamentul “Pentru serviciul vătășeilor sătesci”, care prevedea următoarele: “Vătășeii sătești sunt înființați pentru a face serviciul de trebuință în administrația și politia rurală”. Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de corespondență, între comună și subprefectura de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
653 ab. televizor, din care 5.512 și respectiv 10.697, în mediul rural. Din 1 iulie 1959, toate unitățile PTTR au început să efectueze operațiuni din sistemul de loterie denumit “loz în plic” și să aprovizioneze cooperativele din mediul sătesc cu lozurile necesare. Apoi, s-au vândut bilete “loto central”, buletine “pronoexpres” și bilete “sportexpres”. De asemenea, prin unitățile PTTR se achitau drepturile bănești cuvenite pensionarilor. De prin 1961, mandatele de pensie puteau fi achitate în conturi curente personale deschise
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în care funcționa agențiaăsat sau reședință de comună). Pentru a încuraja înființarea de agenții la sate au fost stabilite alte plafoane la venituri și încasări și alte cote procentuale mai avantajoase. La același volum de venituri și încasări, o agenție sătească realiza o remiză mai mare cu peste 25%, decât o agenție comunală(Anexa 10). În octombrie 1961, o agenție comunală a realizat o remiză medie de 438,82 lei, iar o agenție sătească 562,23 lei. Au fost agenții comunale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
volum de venituri și încasări, o agenție sătească realiza o remiză mai mare cu peste 25%, decât o agenție comunală(Anexa 10). În octombrie 1961, o agenție comunală a realizat o remiză medie de 438,82 lei, iar o agenție sătească 562,23 lei. Au fost agenții comunale și sătești care au realizat remize peste 550 lei: Baia, Plăvălari și Tudora și chiar peste 600 lei: Fântânele și Bălușeni Stamate, nu departe de salariul mediu tarifar realizat pe raion(Anexa 11
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o remiză mai mare cu peste 25%, decât o agenție comunală(Anexa 10). În octombrie 1961, o agenție comunală a realizat o remiză medie de 438,82 lei, iar o agenție sătească 562,23 lei. Au fost agenții comunale și sătești care au realizat remize peste 550 lei: Baia, Plăvălari și Tudora și chiar peste 600 lei: Fântânele și Bălușeni Stamate, nu departe de salariul mediu tarifar realizat pe raion(Anexa 11). Începând cu data de 1 iulie 1964, retribuirea agenților
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și au stimulat dezvoltarea urbană, cu deosebire în Transilvania, cum ar fi Alba Iulia, Sebeș, Sibiu, Mediaș, Brașov, Bistrița, Sighișoara ș.a.. Cetatea Rupea Biserica Biertan Castelul Făgăraș Un anumit interes există și pentru „cetățile țărănești”, stăpânite și păstrate de obștea sătească, precum Râșnov, Feldioara, Rupea (Brașov), Saschiz (Mureș), Slimnic (Sibiu), ca și unele cetăți nobiliare, cu istorie pierdută în negura timpurilor, ca Șoimuș (Arad) și Deva (Hunedoara). Se adaugă bisericile fortificate de la Homorod, Cristian, Sânpetru, Hărman, Biertan, Saschiz, Valea Viilor, Prejmer
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mare de persoane își manifestă dorința de petrecere a vacanțelor în mediul rural. S-a născut, astfel, agroturismul, o formă a turismului care satisface nevoia de relaxare și de deconectare, într-un mediu autentic, apropiat de natură, într-o atmosferă sătească și cu anumite ritualuri. Prin fuga de stresul și poluarea marilor orașe și întoarcerea la natură și la armonia vieții rurale, tot mai mulți citadini își regăsesc, astfel, echilibru fizic și psihic. Autenticitatea și ospitalitatea românească au făcut ca această
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături (Taraxacum bessarabicum), sica (Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cuvinte, este vorba de o terasare seminaturală în timp. Suprafețele ocupate cu pomi fructiferi au o structură mult mai fărâmițată decât cele viticole. Majoritatea pomilor fructiferi sunt cultivați la marginea loturilor viticole și a celor cerealiere, ori în curțile gospodăriilor sătești. Ocupă versanți cu expoziție estică și sud-estică, și versanți orientați spre vest, nord-vest și nord, cu înclinări ale terenului între 5° 15° și o densitate a fragmentării reliefului mai redusă (1 - 2,5 Km /Km2). În ceea ce privește pădurea, aceasta ocupa o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ceea ce înseamnă comportamentul dezirabil. Deși studiul lui Stahl nu pune accentul pe identificarea unor astfel de norme, existența lor este oarecum implicită, întrucât autorul ne relatează pe larg cum acțiunile relevante pentru comunitate ale unui individ erau dezbătute în obștea sătească, în cazurile în care ele aveau efecte negative. De asemenea, autorul (1998, vol. II, pp. 29-94) menționează o serie de cântece prin care se păstrau în memoria colectivă și se răspândeau spre cunoașterea tuturor diverse fapte pe care obștea le
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nivelul alegerii colective influențează nivelul constituțional. După cum susține Stahl (1998, vol. II, p. 71), „răspunderea solidară a satului în materie penală nu era însă o creație arbitrară a statului, ci doar folosirea unui sistem preexistent de judecată penală locală. Obștea sătească are capacitatea de a judeca pricini nu numai civile, ci și penale”. Prin urmare, modalitatea în care statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1998, vol. II, pp. 41-42) semnalează aici un alt exemplu în care nivelul constituțional este influențat de nivelul alegerii colective, afirmând că procedura de vot din obștea orașului Câmpulung a servit drept model Codului silvic din 1910. În sânul obștilor sătești există și membri cu funcție specializată, dar ei aveau mandate limitate ca obiect și durată și erau revocabili, obștea rezervându-și dreptul de a controla permanent și direct modul în care aceștia execută sarcinile. De exemplu, cei care executau hotărârile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
-și dreptul de a controla permanent și direct modul în care aceștia execută sarcinile. De exemplu, cei care executau hotărârile luate de obște se numeau vechili (Stahl, 1998, vol. II, pp. 42, 52). Acești vechili, care inițial erau doar aleși sătești, devin treptat funcționari sătești, principalele sarcini fiind în legătură cu obligațiile impuse de către stat. Statul începe prin a recunoaște și reglementa funcționarea câtorva dintre aleșii satului, fără a se amesteca în alegerea lor. Este vorba în special de cei care colectau birul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
controla permanent și direct modul în care aceștia execută sarcinile. De exemplu, cei care executau hotărârile luate de obște se numeau vechili (Stahl, 1998, vol. II, pp. 42, 52). Acești vechili, care inițial erau doar aleși sătești, devin treptat funcționari sătești, principalele sarcini fiind în legătură cu obligațiile impuse de către stat. Statul începe prin a recunoaște și reglementa funcționarea câtorva dintre aleșii satului, fără a se amesteca în alegerea lor. Este vorba în special de cei care colectau birul și de cei care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
constituțiile” trebuie să fie foarte bine coordonate între ele. Dar, în cazul nostru, „constituțiile” sunt discordante. Stahl (1998, vol. II, p. 44) afirmă că „mentalitatea sătenilor bătrâni semăna mai mult cu ceea ce cuprindea Regulamentul și cu ceea ce scria în Foaia sătească sau se putea găsi în Manualul administrativ al Moldovei, decât cu prevederile Codului civil și publicațiile din Monitorul Oficial”. Or, în cazul în care „constituțiile” ar fi fost consistente între ele, atunci internalizarea uneia ar fi însemnat automat concordanța cu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe întregul sat, sarcina de colectare a birului fiind exclusiv a satului. De asemenea, Regulamentul Organic al Moldovei reglementează activitatea adunărilor obștești, stabilind un organism restrâns cu putere de judecată. Acesta pre cizează că trebuie să existe câte un „giudeț sătesc” în fiecare parohie alcătuit din trei aleși de către sat pe un an, câte unul din fiecare treaptă socială - fruntași, mijlocași și codași. Preluând structurile de organizare deja existente, Regulamentul prevede că aceștia „se vor aduna duminicile și în zilele de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
împăcare a părților și, dacă acest lucru nu este posibil, să se ia măsuri punitive de maxim 10-15 lei, cu obligația de redactare a unui proces verbal care să fie semnat de toți. În Muntenia, Regulamentul Organic prevede ca „giudețul sătesc” să fie alcătuit din preot și trei aleși de către sat pe un an, câte unul din fiecare treaptă socială. Dacă problema judecată ținea de poliția agricolă, atunci intra și proprietarul în comisia de judecată. Locurile de întâlnire sunt aceleași ca
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
peste sat” care este practicată și azi, fie de mediere. Abia în cazul în care situația respectivă nu se rezolva prin aceste mijloace minimale, obștea intervenea ca instanță de judecată propriu-zisă (Stahl, 1998, vol. II, pp. 72, 75-76). În obștile sătești erau însă mai mulți membri cu funcție specializată decât sunt recunoscuți de către autorități. Una dintre aceste funcții era cea de vornic. Acesta era ales de obște și primea un semn distinct de la cel mai bătrân dintre răzeși, un băț de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
asociație de sate mici care nu poate avea mai puțin de 500 de contribuabili. Existența ei a fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]