KorAP: Find »[drukola/base=sătmărean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

169 matches

Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814

graiul italic se vorbește în Sătmar, unde, cu toată emigrarea lui Dragoș, românii rămași acolo sub fratele lui, Voievodul Balc, sunt atât de numeroși ca și când n-ar fi ieșit nimeni din țară..." ("Memorialul" Comitetului..., în Timpul, 4 nov. 1882). A. Scriitori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu 1. SFURA, Dimitrie Născut la Vezendiu, jud. Satu Mare, în anul 1833. Data nașterii este menționată 1835 (V. Vartolomei) și în Dicționarul din 1979 (Florin Faifer), dar registrul stării civile indică

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
ardelene. Până în 1861 lucrează ca profesor în Beiuș. Din 1862 va funcționa la parohiile din Sarcău (jud. Bihor), Resighea și Homorodul de Mijloc din județul Satu Mare. Ajunge paroh și protopop greco-catolic la Carei unde și moare, ca arhidiacon al părților sătmărene, la 28 aprilie 1884. Va avea doi fii străluciți: pe Romul George Marchiș (1865, Homorodu de Mijloc m. în 1925, Carei) și pe Otilia-Cosmutza / Bölöni, (n. 1873, Homorod m. 1951, Budapesta). Activitatea culturală și literară. În peri oada studiilor la

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
experiență literară, fără să se fi fixat statornic pe poziția unui înaintaș ori contemporan." (în vol. M. Eminescu, Literatura populară, prefață, Eminescu și literatura populară, Ed. Minerva, Buc., 1977). Iar profe sorul Petru Ollade poate încheia medalionul nostru: "...Despre poetul sătmărean George Marchiș va trebui să vorbim altfel, adică prin raportare la Eminescu. Vreau să spun că poeziile lui George Marchiș ne oferă câteva posibile "locuri eminesciene", anterioare... lui Eminescu... Poezia lui George Marchiș ca eventual model pentru tânărul Eminescu. Ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Predescu anul nașterii e 1834). Parcurge treptele învățământului în Irina, Satu Mare, Beiuș. Teologia la Oradea și studii superioare la Berlin. La Univ. din Pesta se perfecționează în domeniile istorie și geografie. Lucrează ca profesor la Beiuș (1858-1872) apoi în părțile Sătmărene: la Moftinu Mic (unde ridică o biserică), Valea Vinului, protopop de Eriu, Vezendiu (unde va deceda la 9 aprilie 1896). Participă la lupta de emancipare a românilor din Sătmar implicându-se pentru înființarea unui Gimnaziu românesc la Seini pentru românii

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Chioar, Sălaj, Maramureș alături de G. Marchiș, S.P. Deseanu, Ignatie Sabău (12 sept. 1861); a participat la "Memorandumul Sălăjenilor" împotriva alipirii comitatelor Crasna și Soloncul de mijloc la Ungaria (Conferințe la Băsești, 18 sept. 1861); a susținut teza latinistă a "intelighenției" sătmărene (V. Lucaciu, George Marchiș, Lazăr Iernea, Dionisie Popfiu, Sigismund Șincai) prezentată de Ioane Marcu ("Declarațiune în causa limbei române" 5 mai 1880, Homorod; 3 iunie 1880, Satu Mare) împotriva proiectului ortografic inițiat de Titu Maiorescu. I.S. Sălăgeanu a fost un colaborator

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
rămâne ne-aprobat în sistemul școlar pentru notele istorice și etimologia latinistă) și pentru preocupările în scopul culegerii literaturii populare. Publicase O disertație asupra portului popular în Transilva nia, Banat, Crișana și Maramureș 20 (în care propune fotografii din zonele sătmărene: Portița, Santău, Babța, Homoroade, Borlești și Bicsad). În această perioadă M. Eminescu era sub influența statutelor Societății "Orientul" (București) și "România" (Viena) pentru propăși rea teatrului românesc, pentru valorificarea folclorului românesc din toate regiunile. M. Eminescu răspundea de zona Moldovei

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
în același ton este și nota lui Perpessicius: "Dar despre natura raporturilor dintre profesorul de la Beiuș și societatea studenților români din Viena, ne va informa viitorul." (op. cit. p. 479). Așadar, alte informații se mai pot ivi... Beiușul este pentru clericii sătmăreni una din "colinele" Romei eclesiastice. Aici erau sau fuseră un șir de personalități "din părțile sătmărene": George Marchiș (profesor între 1859-1861); Gavril Lazăr de Purcăreți, coleg cu Sălăgeanu între 1864-1869, preot la Sanislău, care va și predica la înmormântarea sa

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
și societatea studenților români din Viena, ne va informa viitorul." (op. cit. p. 479). Așadar, alte informații se mai pot ivi... Beiușul este pentru clericii sătmăreni una din "colinele" Romei eclesiastice. Aici erau sau fuseră un șir de personalități "din părțile sătmărene": George Marchiș (profesor între 1859-1861); Gavril Lazăr de Purcăreți, coleg cu Sălăgeanu între 1864-1869, preot la Sanislău, care va și predica la înmormântarea sa din Vezendiu; Ioan Buteanu din Carei (profesor între 1848-1914); Teodor Kovari Chioreanu, născut la Portița (1818-1906

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Kovari Chioreanu, născut la Portița (1818-1906), profesor și director la Beiuș între 1813-1862; Augustin Antal din Dindești, profesor între 1861-1870; Vasile Leșianu, născut la Vezendiu 1845-1904 va profesa între anii 1872-1889; Ignațiu Sabău, născut la Istrău (1834), preot în satele sătmărene Ghenci, Dindești și Tiream (unde va deceda în 1878). La Beiuș profesează între anii 1858-1860. Despre doi dintre ei aflăm și dintr-o odă, obișnuită în epocă, scrisă de Iustin Popfiu: Un toastu. Închinatu m.o.D.D. Ignatiu Szabo și

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
aflăm și dintr-o odă, obișnuită în epocă, scrisă de Iustin Popfiu: Un toastu. Închinatu m.o.D.D. Ignatiu Szabo și George Marchișiu prof. în Beiusiu (1860, Foaie pentru minte și inimă). Poetul bihorean este de origine dintr-o familie sătmăreană de învățători din Lipău care s-au mutat la Dijir. Adesea semna cu pseudonimul "I.P. Someșanul", dova dă că nu a uitat de orașul someșan al părinților și bunicilor săi. Este, de asemenea, o mândrie să notăm că prima monografie

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Beiuș. 1828-1995. Are dreptate "cronograful" lor, dr. Viorel Câmpean în Oameni și locuri din Sătmar: "Sătmărenii trebuie să fie recunoscă tori școlii din orășelul bihorean, însă și instituția beiușană păstrează în memorie contribuția dascălilor și conducătorilor ei născuți în părțile sătmărene" (art. Sătmărenii și cetatea culturală a Beiușului, în op.cit., pp. 110-113). 2. Vasile LUCACIU Întâlnirea cu sătmăreanul din localitatea Apa, Vasile Lucaciu este susținută de însemnările lui Ioan Slavici din Memorialistica sa, la care trebuie să-l includem ca martor

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
până la această dată. Dar cine dintre sătmăreni nu și-ar dori încă un nume așezat lângă cel al lui M. Eminescu? În cercetarea literară e nevoie de documente concrete. C. Pe urmele lui Al. Grama: reacții "antieminesciene" ale preoților greco-catolici sătmăreni) 1. LUCACIU, Vasile Ironia sorții a făcut ca "galaxia" antiemi nescienilor să apară la Blaj, orașul ("fântână a darurilor" numit de Petru Pavel Aron, sau "școală a școlilor românești" Timotei Cipariu) spre care tindea inima lui Mihai Eminescu și pe

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
de ani credem că indică o temere falsă, teama de a nu știrbi prestigiul marelui luptător pentru unire a românilor ardeleni, Vasile Lucaciu... Ironia sorții face că după Memorialistica 31 lui Ioan Slavici, preotul-luptător pentru cauza românilor (născut în localitatea sătmăreană Apa, la 22 ian. 1852) a fost singurul (primul?) sătmărean care s-a întâlnit cu M. Eminescu. În cap. "La Viena" el așază în "cercul restrâns" din jurul lui M. Eminescu pe "V. Lucaciu, din părțile Sătmarului" (p. 27). Putem să

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Lucaciu primea vederi de la I.L. Caragiale alt prieten al lui Eminescu în Laczfalu (Șișești), comitatul Szátmar, încheiate astfel: "Cu dragoste și respect, al dtale devotat prieten și admirator, Caragiale"32. Să fi rămas umbre, față de M. Eminescu, în sufletul preotului sătmărean după articolul din Revista Catolică? * Pe gânduri "antieminesciene" ne pune nu atât textul articolului din Revista Catolică Poetul Eminescu și Biserica Catolică, apărut în Anul V, Fascicolul III-IV, 15 28 februarie 1891, cât coincidența cu anul apariției "studiului critic" al

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
odihnì pe voi*) (Mat. 11, 28). * Explicația acestui "antieminescianism" credem că nu este de căutat atât în rândurile lui V. Lucaciu cât în extensiunea curentului blăjan apărut în urma cărții lui Al. Grama care, am văzut, a cuprins și alți clerici sătmăreni (Vasile Patcașiu). 1) Este un ideal pe care V. Lucaciu l-a enunțat cu putere: "...Dar inima română, doioasă de binele neamului său, cu zel neastâmpărat cearcă moduri și mijloace, cum să facă cât mai mult bine pentru biserica sa

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Ioane Marcu președinte, iar ca secretar Vasile Lucaciu. Între semnături figurează și... Ioane Sălăgianu (Ioan Silviu Sălăgianu). O ironie a sorții: toți sătmărenii erau atunci "lepturiști" din "mantaua" lui Arune Pumnul, profesorul lui Mihai Eminescu... Dar, în joc pentru canonicii sătmăreni (V. Lucaciu, Ioane Marcu, George Marchiș) era aparteneța față de Roma a bisericilor greco-catolice pe care le slujeau. Eminescu parcă prevăzuse (într-o însemnare referitoare la sistemul etimologic al lui T. Cipariu, în ms. 2257, f. 85) fisurile dintre reprezntanții unor

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
celor care îl cataloghează pe poet în rândul celor mai "urgisiți pesimiști" dându-le sfaturi tinerilor de a se feri de el "ca nu cumva să le strice mințile și să le învenineze inimile". Putem recunoaște aici idei ale clericilor sătmăreni, dar I. Slavici nu semnlează nici un nume. Cert este că I. Slavici rămâne mai departe alături de acțiunile memorandistului din Șișești după cum arată desele referințe ale preotului: "...din cauza nelucrării Comitetului: cu toții, cu un suflet, cu o inimă stăruiau, și mă rugau

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
Mihali de Apșa). Hirotonit preot (în catedrala Blajului) la 26 septembrie 1872. A decedat la 5 aprilie 1932 la vârsta de 88 de ani din care 60 de preoție. Activitatea culturală: La 12 octombrie 1872 este numit preot în localitatea sătmăreană Hotoan. Aici este locul marilor sale realizări: înființează o școală; este membru al "Astrei" din 1875; membru al "Reuniunii învățătorilor sălăjeni" (în 3 iunie 1890 adunare se ține la Hotoan); participant în grupul românilor care duc "Memorandumul" la Viena (1892

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
1892), la procesul "memorandiștilor" de la Cluj (1894), prezent la 1 dec. 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, însoțit de câțiva săteni din Hotoan. Era abonat la toate gazetele și periodicele românești fiind un focar de cultură pentru zona sătmăreană. A publicat cartea de rugăciuni "Icoana sufletului" (1884) care a cunoscut zeci de ediții. A ținut în decursul vieții "Cronica de la Hotoan" o adevărată istorie a părților sătmă rene. Din date ei se observă racordarea sa la evenimentele istorico-culturale ale

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
și hotoanii Teodor Medan, Florea Iacobițiu, Vasile Sabo se poate citi negru pe alb: "direcțiunea urmată de dânsul, este unica și singura mântu itoare pentru poporul românesc"),39 ideile canoni cului Grama se pare că au făcut adepți între preoții sătmăreni. După ce anul 1880 a fost anul luptei împotriva alfabetului propus de Titu Maiorescu, anul 1891 a fost anul "antiemi nescian" la Satu Mare! CUPRINS I. "VIAȚA UNUI FIR DE PRAF ..." 5 (GHILGAMEȘ ÎN FAȚA PRAFULUI • ZIDUL CA "RIVALITATE DEMIURGICĂ" • ZIDUL CARE N-

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
PULBEREA COLBUL PLEAVA • PUSTIUL • NIMICUL) 99 V. ADENDA 125 1. "STINSUL" UN PRETEXT DUPĂ IOANA EM. PETRESCU (CECITATEA SACRĂ, OCHII MALEFICI, ERESUL DIN OCHII IUBITEI) 127 2. DOUĂ MOTIVE: "CĂRȚILE VECHI" LA EMINESCU ȘI "BIBLIOTECA" LA BORGES 137 3. SCRIITORII SĂTMĂRENI ȘI MIHAI EMINESCU 147 Un liant între Sătmar și M. Eminescu: Ioan Slavici 149 A. Scriitori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu 154 1. SFURA, Dimitrie 154 2. MARCHIȘ, George 158 B. Întâlniri (posibile) cu

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
CECITATEA SACRĂ, OCHII MALEFICI, ERESUL DIN OCHII IUBITEI) 127 2. DOUĂ MOTIVE: "CĂRȚILE VECHI" LA EMINESCU ȘI "BIBLIOTECA" LA BORGES 137 3. SCRIITORII SĂTMĂRENI ȘI MIHAI EMINESCU 147 Un liant între Sătmar și M. Eminescu: Ioan Slavici 149 A. Scriitori sătmăreni (poeți) ale căror versuri au fost cunoscute de M. Eminescu 154 1. SFURA, Dimitrie 154 2. MARCHIȘ, George 158 B. Întâlniri (posibile) cu sătmăreni 163 1. Ioan Silviu SĂLĂGEANU 163 2. Vasile LUCACIU 168 C. Pe urmele lui Al. Grama

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
fost cunoscute de M. Eminescu 154 1. SFURA, Dimitrie 154 2. MARCHIȘ, George 158 B. Întâlniri (posibile) cu sătmăreni 163 1. Ioan Silviu SĂLĂGEANU 163 2. Vasile LUCACIU 168 C. Pe urmele lui Al. Grama: reacții "antieminesciene"ale preoților greco-catolici sătmăreni 171 1. LUCACIU, Vasile 184 2. PATCAȘIU, Vasile 184 DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA * EMINESCU, Mihai. Poezii. Selecție și prefață de Const. Ciopraga. Iași: Junimea, 1974, 292 p. (Eminesciana; 1) * IBRĂILEANU, G. Mihai Eminescu: studii și articole. Ediție îngrijită

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
1970, p. 199. 26 M. Popa, Ioan Slavici, în Scriitori români. Mic dicționar, Ed. Științifică și enciclopedică, Buc., 1978, p. 422. 27 Felician Pop / Robert Laszlo, Istoria secretă a Sătmarului, Ed. Citadela, 2010, pp. 133-140. Iar în privința așa-ziselor "variante" sătmărene din colecția de folclor a lui M. Eminescu este deja probat de cirtica noastră că el cunoștea material cules de la prietenii ardeleni Miron Pompiliu (din Ștei, Bihor) și Ioan Scipione Bădescu (din Sălaj) care făceau parte din cercul "Orientul" și

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
note și studiu introductiv de Viorel Câmpean, Ed. Citadela, Satu Mare, 2012, p. 65. 34 Corpusul receptării...., vol. 3, p. 385. 35 xxx Lupta românilor din județul Satu Mare pentru făurirea statului național unitar român. Documente 1848-1518, Buc., 1989, pp. 195-198. "Intelighenția" sătmăreană era la curent cu "vehemența" lui Titu Maiorescu și a "Junimii" împotriva almanahurilor "lepturiștilor" ("Versuinții Romani", "Diorile Bihorului", "Fenice"). Vasile Vartolomei (născut în satul lui Vasile Lucaciu, Apa, în 1913), profesor apoi la Oradea și istoriograf al vieții culturale bihorene

[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]