623 matches
-
în alta, luminate, nu știa de cine și cum. Când fu dinaintea ușii, fata văzu odihnind pe prag un snop din ierburile pe care îndeobște le punea la icoană. Și de această dată mirarea o năpădi. Știa că nimeni din sătuc n-ar fi făcut asta și, oricum, cine-ar fi știut că ele se duseseră cu toate pentru tămăduirea lui... Atunci silabisi cu voce întâi numele straniei făpturi, Silvan. ... Apoi, ori de câte ori nevoia o prididea, prietenul nevăzut o sprijinea. Gândul acestui
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
frumoasă? -Bărbatul rânjea în timp ce îi ținea poza în dreptul ochilor. Când a văzut cât sunt de puternici și de răi, Crinuța a fost gata să leșine. Puțină lume știa că are o fată de care se îngrijea mama ei într-un sătuc, izolat de lume, din zona muntoasă a județului Vâlcea. -Nu faceți nici un rău copilei, fac tot ce veți spune! -Sigur că ai să faci! Ce i-ai spus lui Iordan? -Nimic, ce să spun, când a fost la noi la
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1487402408.html [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
o protejezi, despre granița atât de subțire dintre dragoste, ură și crimă, este vorba în piesa lui Dmitri Bogoslavski, Iubirea la oameni. Se simte din primul moment coerența, forța și expresivitatea universului omenesc, cu toate că el este plasat într-un mic sătuc din Rusia profundă, unde sărăcia, violența, alcoolul, sunt endemice. Acest sătuc, ascunde în el originea lumii: iubirea. Poate părea paradoxal că o poveste tristă, violentă, primitivă ridică vălul sub care ne ascundem, fie că suntem în cele mai avansate societăți
Rușii au ”cucerit” Teatrul Nottara! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105677_a_106969]
-
crimă, este vorba în piesa lui Dmitri Bogoslavski, Iubirea la oameni. Se simte din primul moment coerența, forța și expresivitatea universului omenesc, cu toate că el este plasat într-un mic sătuc din Rusia profundă, unde sărăcia, violența, alcoolul, sunt endemice. Acest sătuc, ascunde în el originea lumii: iubirea. Poate părea paradoxal că o poveste tristă, violentă, primitivă ridică vălul sub care ne ascundem, fie că suntem în cele mai avansate societăți, fie în cele mai precare. Textul face parte din antologia pieselor
Rușii au ”cucerit” Teatrul Nottara! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105677_a_106969]
-
Internațional de Teatru de la Sibiu și esterezultatul ediției a V-a a proiectului Spectacolul începe cu o lectură, desfășurat în luna iulie a anului 2015 la Teatrul Nottara. De ce ne-ar putea interesa lumea sordidă, promiscuă, violentă, haotică a unui sătuc din Rusia profundă? Poate, pentru că seamănă ingrijorător de mult cu orice sătuc din România profundă? Sau poate, pentru că iubirea, ura, pasiunea, nebunia, delirul, crima, nu au frontiere, nu au culoare politică, etnică, socială, culturală? Da, iubirea și multiplele ei fețe
Rușii au ”cucerit” Teatrul Nottara! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105677_a_106969]
-
proiectului Spectacolul începe cu o lectură, desfășurat în luna iulie a anului 2015 la Teatrul Nottara. De ce ne-ar putea interesa lumea sordidă, promiscuă, violentă, haotică a unui sătuc din Rusia profundă? Poate, pentru că seamănă ingrijorător de mult cu orice sătuc din România profundă? Sau poate, pentru că iubirea, ura, pasiunea, nebunia, delirul, crima, nu au frontiere, nu au culoare politică, etnică, socială, culturală? Da, iubirea și multiplele ei fețe de Ianus, arată grobian, mocirlos, fetid, primitiv, în micul sătuc din Rusia
Rușii au ”cucerit” Teatrul Nottara! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105677_a_106969]
-
cu orice sătuc din România profundă? Sau poate, pentru că iubirea, ura, pasiunea, nebunia, delirul, crima, nu au frontiere, nu au culoare politică, etnică, socială, culturală? Da, iubirea și multiplele ei fețe de Ianus, arată grobian, mocirlos, fetid, primitiv, în micul sătuc din Rusia profundă. Și da, iubirea arată suav, romantic, sofisticat, curat, în ceea ce numim lumea civilizată. Numai că acolo, printre barbari, cu oameni abrutizați de băutură, muncă fizică, sărăcie extremă, iubirea e autentică. E o ființă vie, pulsează, e din
Rușii au ”cucerit” Teatrul Nottara! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105677_a_106969]
-
cheamă Steve Coogan și e interpretul unui tele-personaj comic cultissim în Marea Britanie, Alan Partridge. Ei, și? 6. Ce se-ntîmplă cînd comisia britanică stabilește noua graniță dintre Republica Irlandei și Irlanda de Nord, dar bicicleta trimisă cu aparatură pentru măsurători are un accident? Sătucul Puckoon e împărțit în două de granița cu pricina, trasată manual, astfel încît: o casă e divizată de propria curte, un bărbat de femei, un pub de bar, biserica de cimitir etc... Fabula cu implicații politice pe care orice fan
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
S.A. 145. HORTICOLA DUNĂREA - S.A. BRĂILA 146. HORTICOLA VIZIRU - S.A. 147. INSULA MARE A BRĂILEI - S.A. 148. LEGUME-FRUCTE - S.A. BALDOVINEȘTI 149. LEGUME-FRUCTE - S.A. BRĂILA 150. OREMIXT - S.A. LATINU 151. OREZUL GROPENI - S.A. 152. ORIZICOLA - S.A. BALDOVINEȘTI 153. PERLA BĂRĂGANULUI GALBENU SĂTUC - S.A. 154. PRODAZUR URLEASCA - S.A. 155. SEMBRA - S.A. BRĂILA 156. STANRIZ STĂNCUȚA - S.A. 157. VERMATTA - S.A. 158. ZAGNA - S.A. VĂDENI Județul Buzău 159. AGROINDUSTRIAL FRASINU - S.A. 160. AMBLAC - S.A. BUZĂU 161. LEGUMPROD - S.A. BUZĂU 162. ROMNUTRICOMB - S.A. RÂMNICU SĂRAT 163
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174748_a_176077]
-
târziu, Să sorbim din cupă vinul rubiniu. Cerul este mai senin că aseară a plouat, Pământul scăldat de Soare este mai bogat. Explodează artificii marcând fericirea, steluțe multicolore dau de veste știrea. POEZIA DRAGOSTEI Întâi mi-a apărut în vis - sătucul interzis... Apoi, a fost un început, când în Iran l-am revăzut; și-n Tehran, la „Azadi”, am ascultat -„ Mahtumkuli”. Se transformase, peste noapte visul în realitate. N-a fost decât un început am revenit și-am cunoscut o artă
POEZIA DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 by http://confluente.ro/Poezia_dragostei.html [Corola-blog/BlogPost/344277_a_345606]
-
zile împreună. Ajunși din nou la Košice, mi-am petrecut timpul cu plimbări prin oraș și la cumpărături, atunci când Suzana era la serviciu, iar seara ieșeam amândoi la restaurant sau la plimbare. Undeva, la marginea orașului, exista un fel de sătuc unde își petreceau slovacii weekendul, care era un weekend normal, ca în occident, nu ca la noi, care lucram sâmbăta normal și uneori mai trebuia să mergem la serviciu și duminica până la ora 12. Numele acestui sătuc era Dacia, care
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400088009.html [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
un fel de sătuc unde își petreceau slovacii weekendul, care era un weekend normal, ca în occident, nu ca la noi, care lucram sâmbăta normal și uneori mai trebuia să mergem la serviciu și duminica până la ora 12. Numele acestui sătuc era Dacia, care pentru mine avea cu totul altă semnificație, era marca mașinii noastre naționale, tot așa cum Škoda era reprezentativă pentru ei și marcă națională. Mai târziu am aflat că de fapt „škoda” însemna în slovacă „păcat”, expresia „aka škoda
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400088009.html [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
care ei și-au construit căsuțe pentru petrecerea weekendului în natură, în mijlocul grădinițelor cu legume și flori amenajate pe lângă ele. Era o frumusețe să privești cât de îngrijite și frumoase erau acestea, mai ales că zona unde era amplasat acest sătuc de weekend, se bucura și de prezența unui pâlc de copaci stufoși, cu alei asfaltate și puternic iluminate, pe care ne plimbam și noi seara. Cele două săptămâni de vacanță în Cehoslovacia, au trecut nespus de repede și eu trebuia
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400088009.html [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
pașnici, nu erau băuți așa cum erau cei din satul de centru al comunei. M‑au privit cu înțelegere și compasiune, mi‑au spus să nu‑mi fie frică de ei, că nu‑mi vor face nimic. Am plecat spre un sătuc apropiat, unde oamenii erau cuminți și muncitori. Aceștia m‑au întâmpinat zâmbitori și au încercat să mă liniștească. Acolo aveam niște „prieteni”, credeam eu, doctorița de la dispensar și pe inginerii agronomi alături de care am fost ori de câte ori au avut lipsuri sau
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
ștergându-și transpirația) Acum îmi este mai bine... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (neliniștit deodată) De ce mi-e mai bine ? Îmi era dor de mama...am visat-o pe ea , și mi-a trecut. ( trist) Ce-o fi făcând mama acolo, departe... în sătucul acela de case cu bârne? Mereu te aud, mamă, trăind pe lume. (atent, speriat deodată ) Ce este asta ? Nu este nici dor, nici durere, nu e nici veselie, nici melancolie ... parcă melancolie este, dar este asemenea unui dor după ceva
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Toate Articolele Autorului Poezie de Titina Nica ȚENE De Paste De Paste soarele e altfel, are o altfel de lumină, mama cu tata parcă-s tineri și parcă nu mai sunt bătrână. Mă văd copil pe Dealul Mare dintr-un sătuc îndepărtat, purtând rochiță înflorata, din sat de parca n-am plecat. Mă joc cu frații mei pe Beica, râul ce curge-volburat, ne salutăm cu voie bună zicând ”Hristos a Înviat “! Ce fericită eram, Doamne, si ce departe sunt acum! Am mers
DE PAŞTE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/De_paste_poezie_de_titina_nica_tene_al_florin_tene_1334408786.html [Corola-blog/BlogPost/348328_a_349657]
-
pustiu întins și cenușiu din Magreb, între marea nesfârșită cu dune de nisip și poalele Munților Atlas, trecea un drum anevoios, pietros și plin de spini, ce făcea legătură între două localități îndepărtate, prospere, drum ce trecea și printr-un sătuc neînsemnat, având doar câteva căsuțe amărâte, dărăpănate, uitate de zeci de ani în același peisaj de nisip și prăpăstii bolovănoase, lipsite aproape în totalitate de vegetație și de apă. Una dintre acele umile căsuțe ale micului sătuc era bordeiul unui
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1437630739.html [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
și printr-un sătuc neînsemnat, având doar câteva căsuțe amărâte, dărăpănate, uitate de zeci de ani în același peisaj de nisip și prăpăstii bolovănoase, lipsite aproape în totalitate de vegetație și de apă. Una dintre acele umile căsuțe ale micului sătuc era bordeiul unui beduin, numit Hodja, care numai bogat nu se putea numi. Casa sa era dintre cele mai prăpădite, cu acoperișul spart, iar un perete se înclina amenințând să se dărâme. Mai avea improvizat un mic șopron unde-și
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1437630739.html [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
din spatele casei behăiau de supărare. Nu avea cine să le ducă la păscut. Atunci veni și gazela, prietenă cu beduinul. Ceva a chemat-o, să fie acolo. Bătea neliniștită cu picioarele din față în pământ. Era disperată. Un vecin din sătuc, trecând pe-acolo, se miră văzând o gazelă stând neînfricată în drum, ba încă mai bătând din picioare. Ceva-i părea nefiresc în acea întâmplare. Îi veni în minte să intre în casă, să vadă ce e cu beduinul vecin
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1437630739.html [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
care continuă să fascineze și astăzi la aproape un secol de la moartea sa, rămâne pentru multi dintre noi un simbol, un simbol al creației și frumosului, un simbol al îngemănării naturii cu arhitectura. Gaudi, s-a născut într-un mic sătuc catalan, Reus și provenea dintr-o familie modestă, tatăl său fiind un renumit meșter local arămar, meșteșugul tatălui influențând traiectoria profesională a fiului de la o vârstă foarte fragedă. Gaudi însuși susținea că a descoperit sensul spațiului în atelierul tatălui său
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mara_circiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
care continuă să fascineze și astăzi la aproape un secol de la moartea sa, rămâne pentru multi dintre noi un simbol, un simbol al creației și frumosului, un simbol al îngemănării naturii cu arhitectura.Gaudi, s-a născut într-un mic sătuc catalan, Reus și provenea dintr-o familie modestă, tatăl său fiind un renumit meșter local arămar, meșteșugul tatălui influențând traiectoria profesională a fiului de la o vârstă foarte fragedă. Gaudi însuși susținea că a descoperit sensul spațiului în atelierul tatălui său
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mara_circiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
interviuri în care, după câteva pagini parcurse îți dai seama că nu ai în față decât un simulacru de povestire, această carte te convinge încă din primele pagini de autenticitatea povestirii personajelor. Orice român născut puțin mai devreme într-un sătuc de pe coama unui deal românesc se poate identifica, măcar parțial, cu nea Mitică, Ion Vulc și alții care populează paginile cărții. Niciodată nu clișeizează, exprimarea este inteligentă și spectaculoasă. EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX este un manual de
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sanda_panait_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_sanda_panait_scriitoare_1327653079.html [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > SĂTUCUL LINIȘTILOR NOASTRE Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Se prea poate spune că nu am cunoscut des locuri cu care să mă identific. Dar când le găsesc rămân muta de uimire
SĂTUCUL LINIŞTILOR NOASTRE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Satucul_linistilor_noastre_dalelina_john_1357216147.html [Corola-blog/BlogPost/348813_a_350142]
-
de cum intri în satul din spatele mănăstirii Agapia te îndeamnă la contemplare și meditație(aici se află 100 de case călugărești construite în stilul caselor de la munte pentru cele aproape 400 de măicuțe). În primul rând, aveai senzația că e un sătuc părăsit, dar știai (simțeai) că înăuntru trăiesc suflete. Mai apoi, drumul bătătorit de pe ulița și aleile caselor aveau urme fără pași. Gospodăriile simple și curate, lemnele stivuite într-o ordine desăvârșită, fântânile acoperite, cu căni atârnate pentru călători rătăciți îți
SĂTUCUL LINIŞTILOR NOASTRE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Satucul_linistilor_noastre_dalelina_john_1357216147.html [Corola-blog/BlogPost/348813_a_350142]
-
condiții devine posibilă. Acum înțeleg de ce oameni din istoria și cultura noastră veneau și se retrăgeau aici. Rămâneau cu ei înșiși. Din această liniște a locului își trăgeau energia de a ”răzbate” într-o lume învolburata și amăgitoare. Referință Bibliografica: Sătucul liniștilor noastre / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 734, Anul III, 03 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SĂTUCUL LINIŞTILOR NOASTRE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Satucul_linistilor_noastre_dalelina_john_1357216147.html [Corola-blog/BlogPost/348813_a_350142]