199 matches
-
asupra PCUS și asupra birocrației, pentru a dispune de un instrument perfect disciplinat; asigurarea puterii absolute a partidului asupra populației, pentru a-i impune acesteia politica definită de șef și pentru a zdrobi orice rezistență, prin lichidarea „oamenilor trecutului”, a „sabotorilor” și a altor „contrarevoluționari”; în 1937-1938, pregătirea de război, prin exterminarea categoriilor de populație considerate, potrivit unor criterii sociale și/sau naționale, ca potențiale coloane a cincea; în 1939-1941, consolidarea cuceririlor datorate pactelor germano-sovietice*, prin lichidarea elitelor naționale din țările
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Nicolae Petrașcu, Eugen Teodorescu, Dimitrie Gheorghiu, Nistor Chioreanu) a avut parte de o mediatizare specială, în care retorica presei comuniste, axată pe înfierare, miza pe tehnica bestializării adversarilor politici înfățișați ca „șerpi”, „ploșnițe”, „hiene”, ori pe aceea a infracționalității confecționate: sabotori, trădători, jefuitori, complotiști, spioni, bandiți; dar s-a mizat și pe registrul subuman, cei incriminați fiind catalogați drept lachei și slugoi (ai imperialismului), epave, pleavă, putregai. Această mediatizare a fost îngroșată ritualic de telegramele așa-zișilor oameni ai muncii și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Popular Ferești trimisă de guardul instituției, prin care era Emanoil Busuioc, în anii de liceu înștiințat că a fost trecut la categoria <<chiaburi>>, ceea ce în acea vreme echivala cu <<dușman al poporului>>, <<trădător al intereselor clasei muncitoare și al partidului>>, <<sabotor>>, <<exploatator>>, devenind astfel un paria al societății, lipsit de orice drepturi”. În continuare, Busuioc descrie în cuvinte patetice felul în care au primit ai săi criminala veste: „Nu eram acasă când au primit acea înștiințare, eram la școală la Iași
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dramatic al lui Baranga răstoarnă polaritatea mitului și apare ca o operă demonologică, ca atâtea ale epocii. Statele Unite sunt o cetate a rapacității, bigotismului și suspiciunii. Șarjată și butaforică, umanitatea americană a lui Aurel Baranga anticipează colonia de spioni și sabotori capitaliști din filmele polițiste ale anilor 1970. Prezența tentaculară din Cântecul libertății, domnul Pepper, are conturul reptilian al unui prădător. El este samsarul de pe Broadway, omul în mâinile căruia se adună toate firele. Agitat și ubicuu, el este un pontif
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
succes la divertismentul capitalist. În alți termeni, recuperarea modalităților comicului se poate face doar în măsura în care ironia se supune hotărârilor de partid. În nici o ocazie, tezele partidului nu pot fi puse sub semnul întrebării. Erorile sunt umane, imputabile carieriștilor, birocraților și sabotorilor. Partidul este entitatea situată dincolo de eroare, infailibilă, omniscientă și ubicuă. Mielul turbat este, dincolo de epiderma atractivității comice, o piesă dedicată uzinei ca spațiu cosmogonic. Omul nou, la care visează regimurile de democrație populară, se naște în acest mediu, spre deosebire de întreprinderea
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
tine, îl vezi la piață cu căruciorul și seara, ca toată lumea, la o bere, iar când colo el e colonel deghizat în om al muncii de la bloc“. Locatarii au dat din capetele lor cu mutre de turnători, spioni, teroriști și sabotori și, brusc, și-au dat seama că vreo câțiva, nu numai de la scara 6, ci și de la celelalte scări, aveau burți și priviri bănuitoare, de colonei de Securitate la pensie ori încă activi. Asta însă doar până pe la unsprezece noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să-i hrănească pe oameni, odată ce industria era privilegiată În detrimentul agriculturii, iar proprietatea colectivă diminua drastic randamentul. Colectivizarea s-a desfășurat În ritm intens, cu metode simple și brutale: „convingerea“ de preferință, dacă nu, violența și denunțarea drept „chiaburi“ sau sabotori a țăranilor care se Împotriveau. Chiaburul, echivalentul kulakului din Rusia, țăranul Înstărit, a devenit, În imaginarul comunist, o figură monstruoasă. Dar tocmai el susținea, cu gospodăria lui de câteva zeci de hectare, partea cea mai dinamică a agriculturii românești. În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a anilor 1949-1951, începe, pentru punerea în context, cu prezentarea măsurilor de stimulare și recompensă a „creatorilor” prin Hotărârea Comitetului Central al PMR din ianuarie 1949, apărută, nu întâmplător, simultan cu Legea privind introducerea pedepsei cu moartea pentru trădători și sabotori, și alternează, după regulile războiului psihologic, „reeducarea și prigoana”, cu tentația enormelor remunerări în premii ale Academiei și Uniunii Scriitorilor. Urmează relatarea agitației în jurul Congresului Intelectualilor din martie 1949, descinderi în poezia și proza momentului, cu „bătăliile” pentru nuvelă, roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
avea în atribuții descoperirea agenților străini și acoperirile sub care se aflau în România, prevenirea scurgerii de date din instituțiile publice centrale, anihilarea persoanelor care manifestau interes pentru culegerea de date confidențiale, protejarea stabilimentelor militare de infiltrări ale spionilor sau sabotorilor. Agentura avea în subordine trei echipe, corespunzătoare palierelor de activitate: contraspionaj, ministere, respectiv atașați militari. Grupa 2 Industrii, structurată ca și Grupa 1, s-a ocupat cu obținerea de date despre personalul din întreprinderile care lucrau în favoarea armatei și asigurarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a lăsat în teritoriul cucerit de trupele române cinci organizații, în scopul subminării vieții social-economice și instaurării unui climat general de insecuritate. Nu cunoaștem care din aceste organizații subversive a fost anihilată, dar „capturându-se în ultimul moment 42 agenți sabotori, peste 20 t. explozibil, armament și materiale speciale”, a fost zădărnicită o amplă acțiune de sabotaj. Pentru această faptă au fost citate pe întreaga Armată, la 21 februarie 1942, trei cadre ale S.S.I.: locotenent-colonel Gh. C. Ionescu-Micandru, căpitan (r) E.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Poliția de campanie secretă (o echipă de 40 de funcționari la fiecare armată), cu misiunea de a identifica, urmări și aresta spionii inamici; - comandamentele de garnizoană; - autoritățile civile din zonele ocupate. Printre acțiunile întreprinse, s-au numărat combaterea partizanilor și sabotorilor, cenzura poștei de campanie, supravegherea moralului trupei, păstrarea secretului, controlul persoanelor (civili și militari). În urma conferințelor susținute de experții germani, S.S.I. a propus conducerii statului reorganizarea de urgență a sistemului de contrasabotaj în industrie și crearea a două companii pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și, prin aceasta, la victorie”. O nouă etapă a avut la reuniunea româno-germană din 2-4 iulie 1942, atunci când s-au stabilit modalitățile de colaborare și legăturile între organele de frontieră române și cele germane pentru „a zădărnici” pătrunderea de spioni, sabotori, teroriști în spatele trupelor combatante. Pe aceste baze, în decembrie 1942, Secția a II-a - Biroul 2 Contrainformații a elaborat și înaintat conducerii statului Instrucțiuni pentru organizarea, funcționarea și întrebuințarea unităților Poliției Speciale de Campanie. Acestea au constituit „unități mici, cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dar și aici există destule semne de întrebare. Supoziția asupra cazului Vasile Milea este confuză în versiunea lui Radu Portocală. După ce este anunțată sinuciderea acestuia în dimineața zilei de 22 decembrie, Ceaușescu îl cataloghează pe generalul Milea drept „trădător” și „sabotor”. Dacă Vasile Milea ar fi fost loial până la capăt lui Ceaușescu și întru totul obedient față de regim, în nici un caz dictatorul nu ar fi folosit termenul „trădător” pentru a-l caracteriza public pe unul dintre cei mai importanți colaboratori ai
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dascălul de românească), având ca protagoniști: „sinele” și „sinea”, într-o confruntare inițiatică de o utilitate intrinsecă, amintindu-ne de dialogurile: Sabato-Borges, Paleologu Noica etc. Subtilitatea unor „voci convenționale într-un dialog imaginar”, fiecare „voce” (nu neapărat în postura de „sabotor al confesiunilor”) reprezentând imaginea unei „ipoteze de lucru”, o „plauzibilitate” dorită (voit), un ghid întru sensibilizare, prilej de a formula (tranșant), intenția acestui demers (explicitizat): „literatura o citim nu ca să aflăm, ci ca să simțim”, să „vibrăm...” și-n acest context
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
izbutise). Procesul Țurcanu - varianta comunistătc "Procesul Țurcanu - varianta comunistă" Procesul în sine a avut loc în septembrie - noiembrie 1954, iar completul de judecată a fost condus de Alexandru Petrescu, cel care prezidase și la procesele lui Iuliu Maniu și ale sabotorilor de la Canal. Rechizitoriul procurorului militar recunoaște că o parte dintre informațiile oferite de deținuții maltratați erau „neesențiale și nereale” și prezintă numele unor decedați în timpul reeducărilor. Actul este însă material de propagandă, prezentând întreaga acțiune ca pe o idee a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bune, inspirată de „Părintele luminilor” (Iacov 1, 17), toate mișcările din front ale adversarului. A aproxima greșit linia de atac a armatei adverse, a nu recunoaște costumul de camuflaj sau operațiunile de spionaj ale vrăjmașului (luându-l drept aliat, în loc de sabotor) - toate acestea sunt gafe faustice care trebuie mărturisite în scaunul de spovedanie. Mărturisirea înfrângerilor în bătăliile cu vrăjmașii fac parte din rugăciunea Bisericii, așa cum Psalmii lui David ne-o arată. Acceptând liber spovedania, vom recunoaște că izolarea atomistă sau autarhică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de popularizare pe tema stingerii incendiilor, în spiritul preceptelor realismului socialist, cu „pionieri prieteni ai pompierilor”. Microromanul doamnei Stastok (1974) dezvoltă epic motivul incertitudinii, căci drama doamnei Stastok este declanșată de posibilitatea ca ea să fi trădat autorităților pe soțul sabotor, ofițer în armata germană. Scris sub forma confesiunii în fața unui tovarăș întâmplător de călătorie, scrierea este alertă, dar fără motivații psihologice consistente, de unde senzația de facilitate. SCRIERI: Răscoala iobagilor, București, 1951; S-aprind luminile în sat, București, 1951; Războiul iobagilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
această perioadă se fac masive arestări În fiecare segment al societății românești, inclusiv În cadrul populației evreiești. Au loc numeroase campanii Împotriva a diverși „dușmani ai construcției socialismului”, fie că era vorba de clerul catolic, fie că erau militanți sioniști, fie „sabotori ai economiei naționale”. Teroarea este generală și populația evreiască Îi este și ea victimă. În vara lui 1948 a avut loc procesul „sabotării economiei naționale” Împotriva a șase foști patroni industriali, În frunte cu Radu xe "Xenopol"Xenopol și A
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
legătura cu gara Vaslui. A reușit, într-un târziu, însă șeful stației i-a spus că nu s-a găsit nicio servietă cu acte. Știind din proprie experiență că alții, mai puțin vinovați ca el, au înfundat pușcăriile pline cu „sabotori” și „dușmani ai poporului”, tov. Iancu a intrat în panică. Ajuns la București, iată ce a făcut: „...s’a dus la Secția Administrativă unde a dat cadourile. Aici s’a întâlnit cu un Tov. din Vlașca cu care a mers
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru câteva minute pe vreo peluză în fața hotelului. La întoarcere, găsește lipit de parbriz, acoperindu-i vederea, un afiș redactat în românește, prin care i se atrage atenția că în țara lui nu și-ar fi permis să parcheze neregulamentar. Sabotorii turismului românesc probabil nu știu că în Occident nu există hotel fără parcaj pentru clienții săi și că nimeni nu parchează acolo unde nu-i cazat. Dar, în altă ordine de idei, nu pot să nu precizez că am muncit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fost oprită de escortă. În roman există și alte indicii autobiografice, validate ca atare de prezența lor în Arhipelagul GULAG, ce le recomandă drept reale. La vârsta de doisprezece ani, Nerjin (ca și Soljenițîn) citise în ziare despre procesul inginerilor sabotori. Atunci a avut intuiția falsificării proceselor și "dorința de a descoperi minciuna istoriei". Mai departe, traseul vieții lui Nerjin coincide cu destinul scriitorului, de la căsătorie până la înrolarea pe front, arestarea și periplul prin diferite închisori (inclusiv Bariera Kaluga) timp de
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui casa în întregime: Pavel Nikolaevici dădu drumul unui material despre el: că, într-o discuție particulară cu el, Rodicev avusese cuvinte de laudă la adresa Partidului Industrial, care fusese desființat, și avea intenția să adune la fabrică un grup de sabotori. (N-o spusese el chiar așa, dar, dacă era să judeci după comportamentul său, ar fi putut s-o spună și ar fi putut avea asemenea intenții)376. Dimensiunile delațiunii practicate de Rusanov sunt înspăimântătoare, după cum arată visul care îi
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Am un vin rece în frigider... mă gîndesc să-l sorb. Vin și eu sare moșul. Eh, te duci la vot întîi și pînă te întorci eu sînt clampă. Mă duc după. Hai la frigider. Nu mă simt deloc un sabotor al democrației și urc dealul cu bătrînul Leo. Ce făceam era o rușine și mă miram că n-o simt, iar obrajii mei nici vorbă să crape datorită acestei fapte rușinoase. Îi umplu paharul la refuz, mai aduc o sticlă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Criza ideilor și lipsa soluțiilor se văd cu ochiul liber. Dar pentru că lucrurile nu merg, a crescut suspiciunea, pînă într-atît încît au fost trimiși să vegheze în fabrici procurori și milițieni. Oare pentru „cei de sus” sîntem o națiune de sabotori? Sîntem leneși, incapabili și neloiali? Dacă da, ce ne-a adus în această stare? *„Eu i-o spun în două vorbe...” și-a luat avînt una dintre țigănci. Și i-a spus-o: „Hai mă, că ești de la cort, ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să-i lămurească să se înscrie în acele forme de colectivizare a agriculturii, autoritățile dându-le de înțeles că i-ar putea elimina la o adică din colectivele în care-și desfășurau activitățile. Țăranii care făceau opoziție fățișă erau declarați sabotori, arestați, uneori judecați și condamnați la mulți ani de temniță grea sau duși în lagăre de muncă și în special pe șantierele canalului Dunăre- Marea Neagră, deschis, se pare, în mod special la ordinul lui Stalin ca să-i pedepsească pe cei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]