192 matches
-
are ca suport ontologic atitudinea transdisciplinară". În contextul unui rol de piuliță într-un angrenaj social rigid, supus presiunii "totalitare" de "jos" și de "sus", trebuind să fie mereu atent și să manevreze între turbulența histrionică a unui Esinencu ori Saca, de pildă, și năbădăile lui Bodiul, "heracliteanismul" lui Victor Teleucă trecea ușor fie complex psihologic, fie insuficientă călire ideologică sau chiar, boje upasi, naționalism. Căderea din rolul social a însemnat, de fapt, urcarea omului și poetului pe un suport ontologic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mai puțin la primul batalion, era la noi un locotenent-colonel Panaitescu Jan, un băiat jos pălăria. La Batalionul II am numit un locotenent-major, Ștefan; la Batalionul III, un căpitan, Țenea; locțiitor tehnic, locotenent-major subinginer Vasilescu; locțiitor pentru logistică, un locotenent-major, Saca. S. B.: Ați venit cu garnitura dumneavoastră. M. M.: Nu, nu! Toți erau deja acolo. S. B.: Erau acolo, dar practic erau cel puțin de un grad cu dumneavoastră. M. M.: Da. Și erau și oameni deștepți. S. B.: Care
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
adevăratului învățător sau luminii harice (căci și diavolul poate lua chipul îngerului de lumină) s-a gândit să-l pună la o probă și să verifice condiția lui. Aveau un măgăruș pe care ucenicii micii comunități îl înhămau la o saca pentru a aduce apa dintr-o oază din apropiere. Într-o zi Bătrânul îl duse pe ucenic în fața grajdului: Fiule, vezi tu cățelușul acesta? Îl văd, Părinte, răspunse ucenicul. Fiule, vezi și cornițele lui? Le văd, Părinte! Fiule, auzi și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
datornicul; 5. tot nutrețul trebuitor în timp de o lună pentru hrană animalelor ce nu s-au urmărit; 6. uneltele lucrătorilor și meșterilor; 7. mașinile în lucrare și instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii; 8. carul sau căruță, sacaua și alte asemenea unelte de muncă; 9. stupii cu miere, gândacii de mătase, frunzele de duzi, pe timpul creșterii lor; 10. instrumentele sau cărțile trebuincioase pentru știința, arta sau profesia ce practică sau exercita datornicul. Articolul 408 Nu se vor putea
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 *) actualizat până la 23 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132343_a_133672]
-
datornicul; 5. tot nutrețul trebuitor în timp de o lună pentru hrană animalelor ce nu s-au urmărit; 6. uneltele lucrătorilor și meșterilor; 7. mașinile în lucrare și instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii; 8. carul sau căruță, sacaua și alte asemenea unelte de muncă; 9. stupii cu miere, gândacii de mătase, frunzele de duzi, pe timpul creșterii lor; 10. instrumentele sau cărțile trebuincioase pentru știința, arta sau profesia ce practică sau exercita datornicul." Articolul 408 *) Art. 408 a fost
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865*) (actualizat până la 1 octombrie 2001*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138011_a_139340]
-
necesare datornicului și familiei sale; ... b) Doi trăgători de muncă, un ramator, o vacă cu lapte sau patru capre, sau șase oi, după alegerea debitorului, împreună cu nutrețul trebuincios pentru două luni, precum și semințele trebuincioase pentru arătura; ... c) Carul sau căruță, sacaua, plugul sau alte asemenea obiecte de muncă sau transport; ... d) Cărțile trebuincioase profesioniștilor de orice natură; ... e) Mașinile, uneltele și instrumentele trebuincioase la învățătură practică sau la executarea unei meserii sau profesiuni pînă la valoarea de 15.000 lei, după
LEGE nr. 3.600 din 17 octombrie 1938 privind unificarea procedurii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143597_a_144926]
-
datornicul; 5. tot nutrețul trebuitor în timp de o lună pentru hrană animalelor ce nu s-au urmărit; 6. uneltele lucrătorilor și meșterilor; 7. mașinile în lucrare și instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii; 8. carul sau căruță, sacaua și alte asemenea unelte de muncă; 9. stupii cu miere, gândacii de mătase, frunzele de duzi, pe timpul creșterii lor; 10. instrumentele sau cărțile trebuincioase pentru știința, arta sau profesia ce practică sau exercita datornicul." Articolul 408 *) Art. 408 a fost
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Alimentarea cu apa în satele Saca, Teleac și Budureasa din comuna Budureasa și în satul Mizies din comuna Drăgănești, județul Bihor", prevăzuți în anexa*) la prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte
HOTĂRÂRE nr. 560 din 12 septembrie 1997 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Alimentarea cu apa în satele Saca, Teleac şi Budureasa din comuna Budureasa şi în satul Mizies din comuna Drăgăneşti, judeţul Bihor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119127_a_120456]
-
locuitori, vârsta medie fiind de 28 de ani (mortalitatea depășea natalitatea); alimentarea cu apă a orașului se făcea din 1 104 puțuri cu „apă ordinară“, 602 cu „apă bună“ și 58 de „puțuri mecanice“; transportul apei se efectua cu 449 sacale. În oraș se aflau 37 redacții de jurnale, 19 farmacii, 12 librării, 8 tipografii, 5 băi publice, 1 327 de cârciumi (revenind - mare veselie! - o cârciumă la 140 de locuitori!), 337 băcănii, 240 croitorii, 187 medici, 49 farmaciști, 9 „dentiști
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Fotbalul era la începuturile lui la noi. Nu se juca în echipe, ci mai mult fără reguli, după cum putea cîte un băiat să-și procure o minge, care era scumpă. Pentru înot era Dunărea. Un bazin din lemn, la Vadul Sacalelor, cu 10 bani intrarea, era refugiul cel mai bun pentru a scăpa de căldurile fierbinți ale soarelui de vară. Bicicletele erau rare, nu mai vorbesc de motociclete. Pe vremea aceea toate acestea nici nu le numeam sporturi. Erau diferitele jocuri
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
24, leat 7125. *1 Unui adevăr crud, adesea preferăm o mângâiere. *1 Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era mai mult „o clocitoare de boale și fel de fel de infecțiuni”. Autoritățile locale erau îngrijorate de faptul că nici „serviciul de incendiu” (pompieri) nu era dotat suficient: avea „5 cai plini de rapân și slabi” (subl. ns.), nouă sacale vechi, două „care de goană”, din care unul servea ca dric funebru, o trăsură, o pompă mare pentru incendiu, hamuri, felinare, mantale pentru morți, pături și saltele, toate în cea mai mare parte degradate. Problema apei potabile era una din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși nu fusese rezolvată, ci doar ușor îmbunătățită. În doar trei ani, presa hușeană avertiza autoritățile locale asupra necesității aprovizionării orașului cu apă. Pentru a ameliora această situație, un comerciant din Huși propunea „să se facă câte-va fântâni, câteva sacale care se care apa și se se vânză din casă în casă, căci la centru a ajuns de se vinde 20 de bani 2 cofe de apă. Primăria trebuie să procure bani pentru a capta toate izvoarele, pentru a asigura
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu sulița În mână pe „tombărăurile“ și cotiugele de gunoi, cu sacalele și stro pitorile primăriei trase de cai uriași de povară aduși din Pomerania, că rora vizitiii noștri le vorbeau Într-o nemțească de nuanță valahă: „țuri“ În loc de zurück. Oameni Într-adevăr de treabă, fiindcă nu știau Încă ce Înseamnă goana
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
munca din cadrul școlii nu prezenta dificultăți de familiarizare pentru elevi și nu era considerată o corvoadă. În planul de organizare a activității școlii erau prevăzute mai multe servicii pentru elevi, care vizau autoservirea. Astfel: serviciul la bucătărie; căratul apei cu sacaua; serviciul pe clasă; serviciul pentru predarea și aducerea lenjeriei de la spălătorie; plantonul de noapte pe coridoarele dormitoarelor; tăiatul și aprovizionarea cu lemne a claselor și dormitoarelor și altele. Pe lângă acestea, erau muncile sezoniere la grădina de legume a școlii, întreținerea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
scoase din sacoșele celor prezenți, cu băutură în cantități adaptate restricțiilor vârstei și stării de sănătate a participanților, toate udate din belșug cu apa rece și inconfundabilă de la bătrâna cișmea, apă pe care în anii de școală o căram cu sacaua. Fotografiile făcute cu micul grup de participanți au imortalizat prezența noastră la Șendriceni în ziua de 19 iulie, anul de grație 2003. Sigur că bucuria ar fi fost mai mare și deplină dacă toți colegii care mai fac umbră pământului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sângele prin Înțepături” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că, În copilăria ei (deci pe la 1865), astfel de credințe populare erau Încă foarte active În nordul Moldovei : „Când eram copilă și vedeam vreun jidan cu sacaua cărând apă, mă ascundeam, căci auzisem de polobocul cu ragila de cuie În care evreii omoară copiii, spre a le bea sângele” <endnote id="(162, p. 172)"/>. Rag(h)ila (din germanul Raffel) este o unealtă, formată dintr-o scândură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mai puțin la primul batalion, era la noi un locotenent-colonel Panaitescu Jan, un băiat jos pălăria. La Batalionul II am numit un locotenent-major, Ștefan; la Batalionul III, un căpitan, Țenea; locțiitor tehnic, locotenent-major subinginer Vasilescu; locțiitor pentru logistică, un locotenent-major, Saca. S. B.: Ați venit cu garnitura dumneavoastră. M. M.: Nu, nu! Toți erau deja acolo. S. B.: Erau acolo, dar practic erau cel puțin de un grad cu dumneavoastră. M. M.: Da. Și erau și oameni deștepți. S. B.: Care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Îi răspunde îndată ca și dânsul cântând, Când și când se aude a cânilor lătrare, A berbeciului clopot și oile zbierând. C. A. ROSETTI Cunoscutul pașoptist C. A. Rosetti (1816-1885), ilustrul Berlicoco care în tinereță ar fi încălecat de-a-ndaratele pe saca, purtător mai târziu al unor mari plete în genul Th. Gautier și a unei tenebroase mantale de carbonaro, aruncată conspirativ pe umărul stâng, a tradus onorabil Manfred de Byron și a fost un poet foarte gustat în vremea lui (Ceasuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lemn prost întreținute, alergând în zigzaguri întortocheate, avea numeroase vaduri de unde sacagiii scoteau apă.97 Fiindcă acum 50 de ani, apa nefiind introdusă la domiciliu, era vândută de sacagii, fie că o aduceau abonaților pe prețul mediu de 50 bani sacaua, fie că o vindeau pe străzi, strigându și marfa, la fel cu toți ceilalți vânzători ambulanți. Ori pe ce stradă locuiai, auzeai sacagiii strigând: — Apă! Apă! Haap! ... Mai era și obiceiul, o reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
marfa, la fel cu toți ceilalți vânzători ambulanți. Ori pe ce stradă locuiai, auzeai sacagiii strigând: — Apă! Apă! Haap! ... Mai era și obiceiul, o reminiscență a păgânismului, ca urmașii unui mort să dea apă de pomană. Aceștia plăteau apa din saca și obligau pe sacagiu să o împartă gratuit la lume. Și atunci sacagiul pornea pe străzi strigând: — De pomană! Apă! Apă! Aaap!... Acum stradele. Nu existau pe acea vreme nici unul din bulevardele actuale. Nu exista decât crâmpeiul de bulevard al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
40 de hoteluri „mai însemnate“, 100 de cafenele, 600 de trăsuri de stradă, zece poduri peste Dâmbovița (dintre care unul de piatră, altul de fier și opt de bârne de lemn), 14 tipografii, 12 librării, opt băi de aburi, 349 sacale de apă etc. (v. și Di mitrie Frunzescu, Dicționar topografic și statistic al României, pp. 72-75; Călăuza sau Con ducătorul Bucureștiului de maior D. Pappazoglu, București, 1871). 196. Bacalbașa greșește cu câțiva ani; în 1871 Hotel de Englitera (Hôtel d
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
teapa lui și se pune în revoltă fățișă cu disciplina societății de pe acea vreme. Își lasă plete lungi, face fel de fel de giumbușuri și de tămbălăuri, băgând în năbădăi pe isnafi și mahalagii; încalecă de-a ndărătelea pe o saca și se plimbă pe Podul Mogoșoaii escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii care-l aclamă strigând: «Ura! vivat musiu Berlicoco!» Se duce vestea pân’ la Vodă de isprăvile bandei; Vodă râde și dă poruncă lui Aga să prinză numaidecât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
orășenești erau creația Regulamentului Organic, bugetul eforiei Vaslui pe anul 1842 fiind la venituri de 1687 lei, iar pe 1843 de 4585 lei, cu cheltuieli anuale de 1524 lei pentru plata a 2 fanaragii care lucrau cu „lumânările lor", cercuitul sacalelor, cumpărarea a patru fanare din nou și a patru căzi de fier. În 1856 suma veniturilor se ridica la 9314 lei iar a cheltuielilor 8486 lei, „cu un escendent la venituri 825 lei". În anul 1860, în septembrie, cu raportul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]