192 matches
-
-i toți banii din casă. Povestirea e susținută de o tensiune dramatică autentică. O dramă existențială trăiește și Neranțula, din povestirea cu același titlu. Este un copil nefericit, năpăstuit de propria mamă. Rămasă orfană, își câștigă traiul cărând apă cu sacaua. Silită să se prostitueze, ajunge la Constantinopol, dar păstrează o inimă curată, generoasă și face acte de milostenie, ajutându-i pe cei suferinzi și nefericiți. Cântecul Neranțulei despre propria copilărie îl dezmeticește pe Epaminonda din neantul înstrăinării sale, însă cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu sulița În mână pe „tombărăurile“ și cotiugele de gunoi, cu sacalele și stro pitorile primăriei trase de cai uriași de povară aduși din Pomerania, că rora vizitiii noștri le vorbeau Într-o nemțească de nuanță valahă: „țuri“ În loc de zurück. Oameni Într-adevăr de treabă, fiindcă nu știau Încă ce Înseamnă goana
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
personaj evanghelic, cel care a pus corpul neînsuflețit al lui Iisus în mormânt. Mustafa Efendi ajunge Macarie Monahul narează convertirea la creștinism, sub impactul unei minuni, a unui demnitar mahomedan. Dionis grecoteiul e povestea unui copil sărman, obligat să tragă sacaua împreună cu un asin și care va ajunge arhiepiscop al Constantinopolului. Andrei Hoțul narează pocăirea unui tâlhar de drumul mare. O categorie aparte o compun nuvele precum Maica Rahila și sora Veronica, „Calipso greaca, fecioara”, Maica Frăsina, cu personaje feminine din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
24, leat 7125. *1 Unui adevăr crud, adesea preferăm o mângâiere. *1 Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Fotbalul era la începuturile lui la noi. Nu se juca în echipe, ci mai mult fără reguli, după cum putea cîte un băiat să-și procure o minge, care era scumpă. Pentru înot era Dunărea. Un bazin din lemn, la Vadul Sacalelor, cu 10 bani intrarea, era refugiul cel mai bun pentru a scăpa de căldurile fierbinți ale soarelui de vară. Bicicletele erau rare, nu mai vorbesc de motociclete. Pe vremea aceea toate acestea nici nu le numeam sporturi. Erau diferitele jocuri
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
locuitori, vârsta medie fiind de 28 de ani (mortalitatea depășea natalitatea); alimentarea cu apă a orașului se făcea din 1 104 puțuri cu „apă ordinară“, 602 cu „apă bună“ și 58 de „puțuri mecanice“; transportul apei se efectua cu 449 sacale. În oraș se aflau 37 redacții de jurnale, 19 farmacii, 12 librării, 8 tipografii, 5 băi publice, 1 327 de cârciumi (revenind - mare veselie! - o cârciumă la 140 de locuitori!), 337 băcănii, 240 croitorii, 187 medici, 49 farmaciști, 9 „dentiști
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
era mai mult „o clocitoare de boale și fel de fel de infecțiuni”. Autoritățile locale erau îngrijorate de faptul că nici „serviciul de incendiu” (pompieri) nu era dotat suficient: avea „5 cai plini de rapân și slabi” (subl. ns.), nouă sacale vechi, două „care de goană”, din care unul servea ca dric funebru, o trăsură, o pompă mare pentru incendiu, hamuri, felinare, mantale pentru morți, pături și saltele, toate în cea mai mare parte degradate. Problema apei potabile era una din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși nu fusese rezolvată, ci doar ușor îmbunătățită. În doar trei ani, presa hușeană avertiza autoritățile locale asupra necesității aprovizionării orașului cu apă. Pentru a ameliora această situație, un comerciant din Huși propunea „să se facă câte-va fântâni, câteva sacale care se care apa și se se vânză din casă în casă, căci la centru a ajuns de se vinde 20 de bani 2 cofe de apă. Primăria trebuie să procure bani pentru a capta toate izvoarele, pentru a asigura
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
p. 358. 130 Maciej Kazimierz Sarbiewski, De perfectă poesia, I. 1. Apud Wladyslaw Tatarkiewicz, Historia de seiș ideas [Istoria a șase idei], Madrid, Ed. Tecnos, 1997, p. 283. 131 Baltasar Gracián, El criticón [Criticantul]. Apud ibidem. 132 "Al artista, que saca de sí constantemente un mundo en pequeño y lo coloca delante de sí en șu concreción objetiva, se le convierte por primera vez el universo en algo comprensible, como producto de las mișmaș fuerzas que él experimenta en șu interior
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
se vale pară obtener șu resultado, a saber: las palabras." Laocoonte, p. 140. 227 M. Zambrano, op. cît., p. 22. 228 CJ, § 49, p. 373. Kritik der Urteilskraft, p. 168. 229 M. Zambrano, op. cît., p. 22. 230 "El poeta saca de la humillación del no ser a lo que en él gime, saca de la nada la nada misma y le dă nombre y rostro." Ibid., pp. 22-23. -----------------------------------------------------------------------4 1 IMMANUEL KANT. POEZIE ȘI CUNOAȘTERE Aspecte introductive 8 Teze de poetica Note
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
140. 227 M. Zambrano, op. cît., p. 22. 228 CJ, § 49, p. 373. Kritik der Urteilskraft, p. 168. 229 M. Zambrano, op. cît., p. 22. 230 "El poeta saca de la humillación del no ser a lo que en él gime, saca de la nada la nada misma y le dă nombre y rostro." Ibid., pp. 22-23. -----------------------------------------------------------------------4 1 IMMANUEL KANT. POEZIE ȘI CUNOAȘTERE Aspecte introductive 8 Teze de poetica Note finale Bibliografie
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
orice dorința". Chipul "bătrîneții" apare conjurat prin umor: "Să-ți spun drept, mă autoanalizez cu oarecare mirare, jenă și cu o ironică dezaprobare: parcă-s o gloaba bătrînă care a făcut odată, în junețe, mofturi la circ, a ajuns la saca și cînd aude o arie de patefon, pe o fereastră deschisă, începe să valseze uitînd sacaua de la spate, pielea jupuita de ham, încheieturile anchilozate de reumatism și destinul la care se resemnase". Urmează implorarea celui ce se căiește de erorile
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
mirare, jenă și cu o ironică dezaprobare: parcă-s o gloaba bătrînă care a făcut odată, în junețe, mofturi la circ, a ajuns la saca și cînd aude o arie de patefon, pe o fereastră deschisă, începe să valseze uitînd sacaua de la spate, pielea jupuita de ham, încheieturile anchilozate de reumatism și destinul la care se resemnase". Urmează implorarea celui ce se căiește de erorile trecutului, nevoind cu nici un chip a se întoarce în "abisurile" tenebroase în care l-ar fi
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
așezat pe cele două maluri ale Dîmboviței, cu grădinile și dealurile sale. Se dau și denumirile unor străzi de pe vremuri, socotindu-se că erau, pe atunci, peste o sută de biserici și șaisprezece mînăstiri. În suburbii apa se aducea cu sacaua trasă de un cal, alimentîndu-se de la cișmelele orașului. Iluminatul Capitalei se făcea cu lumînări de seu în felinare iar boierii umblau noaptea cu masalaua alcătuită din zdrențe muiate în păcură încinse pe un băț înconjurat de grătare de fier, purtate
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
sorb un șvarț, un mahmahon, o bere: trece vremea... Știu o vorbă: calul de dar, de două ori să-l țeseli. Cât eu mă mai abat pe la o ciorbă de burtă, - sănătoși să-mi fiți, și veseli! Ca mâine, vai, sacaua cade-n șanțul grădinii ofițerului, - nici gând să bage, el, de seamă, prins în lanțul atâtor slăbiciuni (le iau pe rând: ceaprazuri, pinteni, cozoroc, egretă, - pe fiecare, grija lui apese-l!); eu scot o trufanda din vinegretă și-atâta-ți
Baladă by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/4685_a_6010]
-
acest om") De asemenea poate începe cu ț- e.g. țåle lingure ("acele linguri") un,o: "un" - "o" vreun,vreo: "vrun" - "vro" un,o: "ur" - "o" niciun,nicio: "ničur" - "ničurĕ" nimic: "nimic" ceva: "ćeva" alt,altă: "åt" - "åta" - "åto" fiecare: "saki" - "saca" - "saco" oricare: "cătcoder" Majoritatea numerelor cardinale au origine latină, dar există și câteva împrumuturi din slavă 19. devetprezåće 20. dovotezåće / dvadeset / dvaiset 21. dovotezåće și ur 30. treivotezåće 40. cvårnaru 50. ćinćvotezåće 100. sto 101. sto și ur 200. dovotesto
Gramatica limbii istroromâne () [Corola-website/Science/314425_a_315754]
-
supus unei probe care se sprijină fundamental pe platitudinea rețetei și pe nimfomania memoriei. Altfel spus, calul de curse, cu glezna lui subțire și cu nervii încordați ca strunele viorii, nu mai poate fi dus înapoi la rîșniță sau la saca fără să-l umilești ori chiar să-l ucizi. Toate aceste gînduri, stimați cititori, care par glumețe și frivole la prima vedere, mi-au venit în minte în timp ce vizitam expoziția George Apostu, deschisă de curînd la Muzeul de Istorie și
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
10 și 20°C la suprafață, 30-40°C la adâncimea de 1 m și 40-60°C la adâncimea de 1,5 m. Posibilitățile de recreere de aici sunt multiple: sală de lectură, cinematograf, discoteci, popicărie, bazine acoperite, excursii la Dealul Saca și la Vârful Cireșelu. ANA-MARIA GRAD, OCTAVIAN NICA
Agenda2003-41-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281583_a_282912]
-
Barbu Cioculescu Citeam, în anii adolescenței, pagini de evocare a Bucureștilor de altădată, cu apa de băut adusă cu sacaua din susul Dâmboviței, unde era de o divină limpiditate. Cu felinarele de gaz care se aprindeau, romantic, la căderea serii, bucată cu bucată, dintr-o flăcăruie în vârf de par. Cu trăsuri lunecând pe pavelele de granit și mai cu
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
mare, ținând discursuri trecătorilor buimăciți, și fac întruniri publice, în care sângeră pentru binele obștesc" 10. Un fapt cotidian, nu bun pentru glumă, incendiul de la Calafat, are chip de farsă: din prea mare grabă, pompierii ajung la locul pârjolului cu sacalele goale. Care este simbolistica întâmplării? "Nu lipsesc bunăvoințele, poate nici competențele, în viața noastră publică. Pentru o problemă politică sau economică, pentru o nevoie și pentru un necaz obștesc, se ivesc deodată din toate partidele zece salvatori, zece soluții, zece
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
politică sau economică, pentru o nevoie și pentru un necaz obștesc, se ivesc deodată din toate partidele zece salvatori, zece soluții, zece martiri (...). Dar când se află în cele din urmă în fața problemei cu pricina, bagă de seamă, uluiți, că... sacalele sunt deșarte"11. Un manifest liberal anunță o "luptă" care va începe "duminică 17 aprilie, ora 11" (fix): " Observați absoluta preciziune a termenilor. O luptă politică pornește obișnuit de la o idee, de la o atitudine, de la un sentiment colectiv, și manifestarea
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
bună parte din an, iar orașul se dezvolta rapid, pe măsură ce bucureștenii descopereau încântătoarea vale a Prahovei. A fi primarul Capitalei, în timpul copilăriei și anilor de formație ai lui Mateiu, era, totuși, un post rezervat elitelor, chiar dacă problemele țineau de gunoi, sacale de apă, inundații, incendii, ordinea la manifestații politice de câte trei sute de participanți. Unui primar energic i se mai spunea și "cneaz"! Ce e drept, postul nu era învăluit în nici o aură de ritual și ceremonie. N-avea mister... Iubitor
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
faptelor. Admit, acuzatul e un spirit mobil, plin de elan și nestatornicie, toți românii care s-au ilustrat în viața publică au fost astfel, ajungând până la bizarerie. C. A. Rosetti mergea cu sanie de os vara și încăleca de-a-ndoaselea pe saca, ceea ce nu l-a împiedicat a deveni unul din marii noștri bărbați. Nimic din toate acestea la împricinatul nostru, poate numai impetuos în vorbire și înflăcărat în idei. Așa este tineretul pe care noi, oamenii mai maturi, din generația părinților
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-l auzirăm spunând: „Eu când o să ajung vodă o să mut de tot cetatea de scaun la Târgoviște. Și o să aduc apă din Ialomița și din Dâmbovița pe canale ca împăratul Constantin, ca să nu mă mai trezească în zori oltenii cu sacalele: sacagiuu... Auzi, neică Mihai, la ce-i umblă mintea și e doar copil de zece ani.” — Cum adică, tot neamul lor visează să ajungă vodă? — Păi, nu ai văzut cu ce nume i-au botezat, tot nume domnești, Constantin, Ștefan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]