206 matches
-
nu este o simplă transpunere plasticizată a unor episoade evanghelice, ci mai curând o asumare a spiritului acestora. Ușurința de a utiliza „materialul” biblic și recuzita din domeniu îl face pe autorul volumului Grădina lui Ion (2000) să proiecteze imagini sacrosancte peste o realitate comună și să evite turnurile livrești ori abordarea „partizană”. Așa se explică apariția tensiunii lirice la limita dintre carnal și spiritual, dintre păcat și mântuire, dintre tăgadă și ispășire, în timp ce viziunea (i)luminată are loc sub semnul
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De arte corespondentica, O serată literară-muzicală-declamatorică în Șunturug ș.a.). În Notarul Scurtu ori în Tanda și Manda, se trece nuanțat de la duioșie la ironie. Aurel P. Bănuț va fi avut un model în această proză, după cum
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
vehemența verbală, de tip pamfletar, prin spiritul partizan care le însuflețește. Omul, cu toate că boieria lui e una de rang secundar, ceea ce îl face să arunce priviri piezișe protipendadei, are o teribilă aroganță a castei sale, privilegiile nobiliare fiind pentru dânsul sacrosancte. Reacționar îndârjit și agresiv, el vede revoluția ca pe o zaveră pusă la cale de oameni de rând pentru a surpa vechea și buna rânduială. Cu toate acestea, zelosul militar nu apare mai niciodată ca o figură antipatică. Veșnica lui
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
moratoriul discursivității. Despărțirea de predania Părinților a fost mereu o tentație recurentă - mai cu seamă în contact cu promisiunea „noului” oferită de orice erezie incipientă. Ca răspuns la teroarea plictisului - tradiția fiind adesea redusă la repetiția goală a unor propoziții sacrosancte -, s-a ivit luxurianța disciplinelor secundare. Abundența filologiilor renascentiste a introdus modelul adevărului-corectitudine. Redescoperirea grecilor păgâni, lipsiți multă vreme de avocați cu aplomb, era un demers mult mai fascinant decât ucenicia în marginea patrologiilor orientale. Reforma a acuzat distorsiunile speculative
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
altă parte, eticheta „liberal” este folosită pentru a denumi o crescândă varietate de orientări, care acoperă tot spectrul Stânga-Dreapta, uneori atingându-i extremele. În Statele Unite, de pildă, unde idealuri ca piața liberă și libertatea sunt la temelia Constituției, acest text sacrosanct ale cărui lecțiuni și glose constituie discursul democrației americane; se (auto)numesc liberali și cei care în Europa ar fi considerați socialiști sau comuniști. Fenomenul merită o atenție specială: pseudoliberalii americani de stânga, care au preluat într-o manieră specifică
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
odihnă în adîncurile mării. După care, bocaporții se închid la loc, ermetic, aidoma ușilor unui cabinet secret. în vînătoarea de cașaloți, acesta este poate unul dintre cele mai remarcabile episoade. într-o zi, scîndurile șiroiesc de sînge și de ulei; sacrosancta punte de comandă e pîngărită de hartanele tăiate din căpățîna balenei; mari poloboace ruginite zac de jur-împrejur, întocmai ca-n curtea unei fabrici de bere; fumul cazanelor a înnegrit toate parapetele vasului; marinarii umblă de colo pînă colo, năclăiți de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de dozaj”, de aceea și critica lui, atentă și la obiect, respinge excesivitățile și ambiguitatea. Nu agrea extravaganțele unor regizori bolnavi de „narcisism”, așa cum ricana la moda „demitizărilor” sau la „actualizările forțate”, căzând în exhibiționism și abracadabrant, în dauna textului sacrosanct. Nu se arăta încântat nici de „reconstituirea muzeistică”, declarându-se, ca să pară în pas cu vremea, un adept al „inovației creatoare”. Firea sa, care nu se dezminte, este aceea a unui conservator. Ambiția lui este aceea de a-și însoți
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
Cu cât bănet o fi cumpărat parvenitul privilegiul ca fiică-sa să fie destinată acestui sacerdoțiu? Căci viața lor, a slujitoarelor Vestei, este într-adevăr plină de măreție și distincții. Persoana fiecăreia dintre ele, fie novice, preoteasă, ori profesoară, este sacrosanctă. Se bucură de respectul poporului și al celor mai înalte autorități. Au tot felul de privilegii. Dar și responsabilități religioase unice și pedepse pe măsură. Își trece mâna peste față. Umerii îi tremură involuntar. Sărmanul proaspăt îmbogățit, orbit de grandomanie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
râsului grotesc create de el au triumfat într-atât asupra acelei severe cenzuri interioare care a fost dintotdeauna frica omenească în fața sacrului, a interdicției autoritare, a trecutului, a puterii, încât, în ciclul său romanesc, insulară și izolată pare, dimpotrivă, seriozitatea sacrosanctă a oficialității.” Barocul Preocuparea de bază a barocului este aceea a “arătării”, motiv pentru care a fost pus în legătură cu arta spectacolului, cu teatrul, întrucât promovează “valori ale ostentației”, ale aparenței. Dacă pentru spiritul clasic este importantă imitația formelor eterne, neprezentând
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
sînt în noua scriere? Era vizibil încurcat... Clar, nici el nu știa unele răspunsuri! Am pufnit: - Fericiți și mulți! Două miliarde de impostori!... A dat-o la-ntors cum că astea sînt presupuneri diavolești! Mult mai important era că legile morale, sacrosancte, fuseseră inculcate și că viața în univers avea aceeași sursă, provenea din același germene... - ...Sigur avem strămoși comuni! - Noi ?! am zburat de-acolo, simțind pentru prima oară ce-nseamnă să-ți pierzi cumpătul!... Gestual, își fac cruce (un simbol al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
umflate, arse de hiperaciditatea Îngrijită decenii la rând În cantine de instituție și ședințe de analiza muncii, Își potriviseră rochiile de ocazie ce scoteau aburi de colonie Jubileu și Femina spray pentru subraț și se Întorseseră iar la persoana incitantă, sacrosanctă a musafirului: celebrul În toată lumea Traian Manu! * -- ...Se spune că a fost cel mai inteligent din familie. Cel mai cultivat, de fapt. — Cel mai ambițios, mai degrabă. — Cel mai muncitor. — Cel mai viril, presupun. — Cel mai dornic să se ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
însuflețitor, când se treziră sub dușul unei păreri contrare. O voce singulară, dar deosebit de clară lua apărarea șomerilor. Nu-i învinuia, nu îi numea distrugători de mașini, nici ravagìì sau huligani, ci sărmani compatrioți, semeni șomeri, bieți oameni privați de sacrosanctul lor drept la muncă. Apărătorul se numea George Gordon Byron. Era un lord tânăr, charismatic și, desigur, poet. „Poet?!... La ce te poți aștepta din partea unui poet renumit doar prin excesele sale?” Și, unite într-o majoritate zdrobitoare, bătrânele peruci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
țarul a primit atunci ambele Principate Române pe tavă. ― Nu pot să cred! ― Ba să crezi! țarul pare mai bun, dar este un mare fățarnic. Nu degeaba îl numește Napoleon un Talma al nordului. Liberal de ochii lumii și autocrat sacrosanct la el acasă și cu ai lui. Uită-te ce-a pățit bietul Speranski, marele consilier și favorit al țarului! Și ce dorea omul acela? Nimic altceva decât europenizare. Adică separarea puterilor și abolirea relațiilor de tip feudal. Ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ca maphia dintr-una dintre aceste țări să se apuce să negocieze direct cu administrația unei altei țări. Cu toate acestea, lucrurile Încă nu ajunseseră În acest punct, axistase o stavilă până atunci, ca o ultimă formă de pudoare, principiul sacrosanct al suveranității naționale, atât de important pentru maphii ca și pentru guverne, ceea ce, fiind mai mult sau mai puțin evident În fapt care le privește pe acestea, ar fi destul de Îndoielnic În legătură cu acele asociații criminale dacă nu ne-am gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
nu vi se pare ?... Să intrăm însă puțin în detalii. În topul imaginii de sine a fiecărui român se află, în mod foarte interesant, „comportamentul civilizat” - revendicat în și mai mare măsură de tinerii între 20 și 30 de ani. Sacrosancta ospitalitate românească retrogradează pe locul nouă în topul trăsăturilor definitorii, iar bine-cunoscuta hărnicie a neamului nostru nu mai este revendicată aproape de nimeni. Am devenit, între timp, o societate de indivizi civilizați. Statistic vorbind, fiecare dintre noi pare să se considere
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
religioasă ce mare păcat constituie bârfa, pe care, să recunoaștem, toți o practicăm, chiar cu voluptate, nedându-se seama că nu-i deloc nevinovată. Abia acum realizez că orice bârfă, oricât de măruntă ar fi, este nedreaptă pentru că, ignorând Îndemnul sacrosanct „Nu judeca spre a nu fi judecat”, ne erijăm, fără să vrem, În judecătorii aproapelui, suplinindu-L pe singurul Judecător Adevărat, Care este Tatăl nostru Celest și Etern. Așadar, meritul principal al acestui volum antologic, cu care debutează editorial Doamna Teodora
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din spital și din case, la Întâmplare, câte trei-patru legionari din fiecare județ, au fost nejudecați și cu totul nevinovați. Mare păcat, chiar unul strigător la cer și de neiertat, ați săvârșit, domnule Petcu, prin persiflarea martirilor, scriind acest cuvânt sacrosanct Între ghilimele. Orice creștin ortodox din România (dar nu și A.N. Petcu), știe prea bine că toți creștinii, Îndeosebi cei din primele secole ale erei creștine, care au pătimit și au fost uciși pentru că-L mărturiseau pe Iisus Hristos
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
celeilalte și să accentueze că nu de el se discuta, ci de supremația privind deținerea puterii. Știa și că riscă mai mult în cazul că l-ar fi predat Sfintei Inchiziții din Roma ce aplica ideile lui Torquemada* drept axiome sacrosancte. Toate astea le făcea pentru a câștiga timp, pentru a zăpăci de cap acea adunătură decisă să-l osândească. Mă anchetați pentru a afla anumite motive și a lămuri fapte ce s-au întâmplat cu adevărat, sau numai ca să mă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pentru a se mântui pe sine de capitație, pe fiii lor de miliție; nu mai vorbim de negustori și de meseriași, cari, oricând aveau daraveri neplăcute cu administrația sau cu justiția, plantau pajura cu două capete pe casă și deveneau "sacrosancți". Poate trei din patru părți a evreilor din România sunt în această condiție "sui generis", adică nici cetățeni români, nici austriaci, ci "Schutzbefohlene", oameni epitropisiți politicește de monarhie, fără ca aceasta să se ocupe mai încolo de ei, căci dare nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
crispate de o clasa politică centralistă, ,,republicană". Aceste rezistențe au fost alimentate, de la centru, de către președinte și diferiți miniștri, dar și în teritoriu de către ,,notabilii" care nu doreau să-și piardă nici pozițiile, și nici, mai ales, puterile decizionale departamentale ,,sacrosancte". De asemenea, ele au fost legitimate de ,,religia revoluționară republicană" (quasi-fundamentalistă) perpetuată în Franța celei de-a IV-a și a V-a Republici. Spre deosebire de România, unde prefectul a cunoscut responsabilități mult mai limitate, în epoca de pionerat a regionalizării
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la Chișinău, valorile autentice ale literaturii române, această generație de scriitori se isterizează când mai tinerii lor colegi le reproșează jenante accidente biografice. Reacția lor este una tipic comunistă: mă ataci pe mine, înseamnă că atentezi la tradiție, subminezi simbolurile sacrosancte ale culturii române, pe care „bătrânii” patrioți pretind că le reprezintă. Mai mult, cei care îndrăznesc să-i pună în chestiune, sunt imediat taxați drept agenți străini, KGB-iști, elemente manipulate de forțe obscure, interesate de compromiterea valorilor naționale. Aici
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
străină oricărui compromis etic. Prohibiția omuciderii în gândirea sa este absolută la nivel individual și social, fără a exclude pedeapsa cu moartea ori responsabilitățile indirecte și morale legate de aceasta. Omuciderea este un delict sacrileg deoarece omul este o ființă sacrosanctă, cu un caracter de inviolabilitate identificabilă prin termenul sacer, sancționat de Dumnezeu (sanctus). Lactanțiu descoperă mecanismul negativ care instaurează violența: cel care este prins în mușcătura sa, chiar și împotriva unor indivizi vinovați sau în război, nu mai este în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
decent întru totul, la misticism". Iată și o mostră, pe deplin edificatoare, a faptului că, într-adevăr, bărbatul poate îmbrăca inclusiv momentele de un erotism apăsător alunecând înspre lubric în straiele somptuoase ale unui act de venerare a femeii aproape sacrosanct: "Iubito, raiul tău cel strâmt/ Și-adânc și laic dintre fese,/ Îmi ceri, mișcând genele-ți dese,/ În versuri proaspete să-ți cânt./ Ci eu, nemernicul ce sunt,/ Storc din căpșuni ulei sub prese,/ Fățarnic ceru-ntind pe mese/ Și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
situează pe linia tezelor acestei struțo-cămile postmoderne, numite social-liberalism, ce avea încă un reprezentant de frunte în Europa în persoana carismaticului Tony Blair. Această evoluție semnifică o schimbare de paradigmă în politica economică germană. Reducerile de cheltuieli ating și domenii sacrosancte pînă acum, cum ar fi asigurările sociale, inclusiv asigurările de șomaj și pensiile, care nu se vor mai indexa în funcție de creșterea salarială medie, ci în funcție de rata inflației, în mod tradițional mai mică. "Trebuie să ne îndepărtăm de asistență (...), să finanțăm
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
peruci extravagante) și începe să cultive la rîndul ei acea imagine de bimbo prostuță, seducătoare și frivolă, ce prindea (ba chiar încă mai prinde) atît de bine la populația admirativ masculină a cinefililor. Liberati nu face concesii, dimpotrivă, își ia sacrosancta dis tanță ironică față de obiectul interesului său, pe care îl tratează cu toate nuanțele cuvenite, dar fără vreo afecțiune sau atracție specială pentru vulnerabilitatea ființei din spatele mitului, așa cum o făcea, de pildă, cu cîțiva ani în urmă, Gilles Leroy (premiul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]