460 matches
-
Petru Comarnescu în “Revista Fundațiilor”, nr. 8, din 1945 (pag. 358), “are povestirea “Frații Jderi” numai pentru că epicul se îmbină aici cu liricul, dar mai ale pentru că totul este închegat pe un plan de măreție fantastică”. Caracteristică dominantă a operei sadoveniene de inspirație istorică, fiindcă acesta reînvie istoria într-o concepție originală, convingătoare prin amănunte și claritate provenită din “măreția fantastică”. Cercetând cronici și opere de erudiție autorul “Fraților Jderi” a recreat istoria, folosindu-se de legende și balade, după ce a
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
cetăților, a inscripțiilor, dar și de scrierile cronicarilor. De fapt, autorul reactualizează trecutul istoric al Moldovei folosindu-se de personaje autentice preluate din cronici și documentele vremii dar introducând în povestiri și romane nenumărate fi-guri create de fantezia sa. Istorice sadoveniene emană vibrații lirice, dar ne îndeamnă și la o interpretare estetică, având un plus de sensibilitate, inclusiv “rațiunea inimii”. Din păcate, unii elevi, profesori și cineaști (vezi: Sergiu Nicolaescu) au interpretat ca adevăr această ficționalizare a istoriei, și, de aici
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
istoriei, și, de aici, nu a fost decât un pas spre mitologizare. Încât multe manuale de istorie, și chiar Nicolae Iorga, au abordat istoria din acest punct de vedere. Fenomen ce-l regăsim și astăzi. Evocarea figurilor istorice din romanele sadoveniene s-a făcut prin construcția unei ambianțe istorice provenite din cadrul natural și cel folcloric. În “Un prieten al nostru” Sadoveanu scria: “Nu sunt realități numai clădirile de piatră și petecile de hârtie; mitul păstrează eternității ramura sufletului generațiilor.”. Talentul sadovenian
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
sadoveniene s-a făcut prin construcția unei ambianțe istorice provenite din cadrul natural și cel folcloric. În “Un prieten al nostru” Sadoveanu scria: “Nu sunt realități numai clădirile de piatră și petecile de hârtie; mitul păstrează eternității ramura sufletului generațiilor.”. Talentul sadovenian “construiește trecutul în imagini vii, scriitorul înțelegând și cu inima”, (Const. Ciopraga, “Mihai Sadoveanu”, Editura “Tineretului”, București, 1968), face ca în atmosfera povestirilor și romanelor istorice să rămână mai întotdeauna ceva abscons, sub vălul misterului aflându-se practic imaginația viitorului
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
face ca în atmosfera povestirilor și romanelor istorice să rămână mai întotdeauna ceva abscons, sub vălul misterului aflându-se practic imaginația viitorului cititor. În paginile romanelor se conturează diferite personaje, unele scăldate în lumina înțeleaptă a măștii șocului. Sub pana sadoveniană istoria în-seamnă un trecut încărcat de confruntări, de înfrățire cu truditorii brazdelor și de un destin călăuzit de rănile acestuia. “Sadoveanu este un apărător neobosit al valorilor trecutului, fie că este vorba de formele de civilizație arhaică, fie că este
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
și “nostalgie a istoriei”. Cititorul romanelor istorice a acestui bard astăzi nu este sincopat de limba pe care autorul o pune în comunicarea dintre eroii săi, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Nicoară Potcoavă sau Duca-vodă. Aceștia trăiesc aievea în opera sadoveniană. De aici provine și eroarea unor făuritori de manuale școlare care iau ca adevăr istoric “plăsmuirile” sadoveniene. Vina nu este a acestui mare scriitor, care spunea că “adevărata artă presupune simpatii” (“Un prieten al nostru”), ci a celor care voit
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
care autorul o pune în comunicarea dintre eroii săi, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Nicoară Potcoavă sau Duca-vodă. Aceștia trăiesc aievea în opera sadoveniană. De aici provine și eroarea unor făuritori de manuale școlare care iau ca adevăr istoric “plăsmuirile” sadoveniene. Vina nu este a acestui mare scriitor, care spunea că “adevărata artă presupune simpatii” (“Un prieten al nostru”), ci a celor care voit (Nicolae Iorga) au acceptat acest “adevăr istoric” din lipsa informației științifice care trebuia să vină dinspre istorici
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
veridice, și toate acestea pentru salvarea propriului copil care avea o boală ce nu se putea trata în România, însă salvarea găsind-o în Germania.Este povestea unei oltence zbătătoare, amintindu-mi, tangențial, de „Baltagul” lui Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont “, Ioana Heidel,( olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru “a-i toarce firul vieții “), caută cu aceeași dârzenie sănătatea copilul ei. „Dincolo de
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
o decolare de pe o floare albă”, de fapt, o purificare prin moarte. Remarcabile ca scurt-metraje lăuntrice și povestirile Tăierea, Iască și cangrenă sau Halta părăsită, în acest al doilea volum, Sorin Coadă reușind o dublă menire a narațiunii- prin descrieri sadoveniene, de multe ori am am avut senzația că Nada Florilor e contemporană, vie- aduce stări meditative blânde, de nostalgie în trecerea vremii dar, în același timp, de continuare a vieții în parametri noi, și a doua, prin discursul interior al
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
NIMIC DESPRE SADOVEANU? Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului 5 noiembrie 1880 e data nașterii prozatorului MIHAIL SADOVEANU, pilon al panteonului literaturii române. Eu, cititorul din masa celor crescuți cu slova sadoveniană, mă simt profund îndatorat acestui șlefuitor și dăruitor de diamante, extrase din zăcământul spiritual-cultural al Neamului. Și-mi exprim acum îndatorarea față de acest Dascăl Național (pentru măcar trei generații) prin a îndemna tinerii de azi să nu-l ignore. Dacă
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
eu sunt "răzeșul"... Eu sunt răzeșul, nu atât pentru faptul ca vin de pe meleagurile satelor răzeșești atinse de condeiul celui pe care îl omagiem, cât mai ales pentru că, în timp ce printre d-voastră se află intelectuali elevați, profund cunoscători ai operei sadoveniene, eu sunt doar un anodin formator de cititori ai scrisului "Ceahlăului" literaturii române, acolo jos, la temelie, unde contactul cu slova sadoveniană începe cu "Părul din ograda bunicilor", ori cu "Dumbrava minunată". D-voastră sunteți copleșitor mai îndrituiți să vorbiți
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
îl omagiem, cât mai ales pentru că, în timp ce printre d-voastră se află intelectuali elevați, profund cunoscători ai operei sadoveniene, eu sunt doar un anodin formator de cititori ai scrisului "Ceahlăului" literaturii române, acolo jos, la temelie, unde contactul cu slova sadoveniană începe cu "Părul din ograda bunicilor", ori cu "Dumbrava minunată". D-voastră sunteți copleșitor mai îndrituiți să vorbiți la această adunare omagială, dedicată "celui mai mare narator de întîmplări și istorii din literatura română", acestui scriitor "împurpurat de slavă", "domn
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
Ștefan cel Mare". E plină de semnificație și alegerea locației pentru sărbătoarea noastră omagială, dar și prezența aici, și astăzi, a românilor din dreapta și din stânga Prutului...Prutul-"separatistul", Prutul-unionistul>>. Suntem aici băștinași ai vechii Moldove, urmașii eroului epopeic al operii sadoveniene. Ce ar fi fost Ștefan cel Mare și Sfânt în percepția urmașilor urmașilor săi, a noastră adică, fără Sadoveanu? Doar un șir de date, un tabel cronologic văduvit de "expresia cea mai inaltă în verb și sentiment" . Și încă un
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
Mare și Sfânt în percepția urmașilor urmașilor săi, a noastră adică, fără Sadoveanu? Doar un șir de date, un tabel cronologic văduvit de "expresia cea mai inaltă în verb și sentiment" . Și încă un element semnificativ care încarcă de spirit sadovenian adunarea noastră: printre animatorii acestei frumoase zăbave la Fălticeni, se află și urmașii neamului Șoimăreștilor. Vasile Șoimaru, universitarul de la Chișinău, viță șoimăreană purtătoare de sevă, ni i-a revelat pe descendenții reali ai lui Tudor Șoimaru, eroul sadovenian, în cartea
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
de spirit sadovenian adunarea noastră: printre animatorii acestei frumoase zăbave la Fălticeni, se află și urmașii neamului Șoimăreștilor. Vasile Șoimaru, universitarul de la Chișinău, viță șoimăreană purtătoare de sevă, ni i-a revelat pe descendenții reali ai lui Tudor Șoimaru, eroul sadovenian, în cartea sa documentară Neamul Șoimăreștilor - 500 de ani de istorie și, prin prezența sa la Fălticeni azi, face și mai viu spiritul care tutelează acest loc consacrat în istoria literaturii române. Prezența noastră la Fălticeni, pentru a-l omagia
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
de către "cel mai de seamă poet descriptiv al literaturii noastre" și zugrăvite "magistral" de către acela considerat drept "unul dintre cei mai grandioși contemplatori ai frumuseților universului din literatura de pretutindeni și de oricînd". Eu vin de la Hanul Ancuței-"centrul operei sadoveniene, spațiul vieții intrat în amintire". Eu vin la Fălticeni cu inima plină, copleșită de privilegiul dăruit înaintașilor mei locali, precum un zapis de danie de la Ștefan-vodă, privilegiul de a fi trecuți în nemurire de către cel a cărui operă "aparține celor
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
răsărit", în conștiința scriitorului, speranța dezrobirii celor pe care-i iubea și "a căror soartă a deplîns-o neîncetat în opera sa". S-a amăgit în această privință; și, odată cu el, jumătate din omenirea planetei. Eu, cititorul de rând al scrisului sadovenian, simt în cărțile sale "vaierul durerii" din inima părintelui lor și vibrez la orice compasiune a scriitorului cu cei din care mă trag. Simt, de asemeni, că nu există zăbavă mai sănătoasă pentru sufletele noastre, hăituite de tăvălugul acestui început
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
inima părintelui lor și vibrez la orice compasiune a scriitorului cu cei din care mă trag. Simt, de asemeni, că nu există zăbavă mai sănătoasă pentru sufletele noastre, hăituite de tăvălugul acestui început de eră post-postmodernă, decăt refugiul în cartea sadoveniană, unde tot zbuciumul din afară se estompează în "cântecul harfei eoliene, a țițerei uriașe cu mii de strune, toate acordate cu grijă timp de jumătate de veac, pentru ca nici o surpriză cacofonică să nu fie cu putință". În cărțile lui, "toate
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
în grădina casei de la Iași, devenit astăzi monument al naturii și căruia începând cu anul 1991 I s-a dedicat o sărbătoare ce se desfășoară în fiecare an în prima sâmbătă a lunii mai și constă în colocvii pe teme sadoveniene, lansări de carte și momente artistice. În partea de sud-vest a țării și mai ales, în județul Mehedinți, au loc foarte multe sărbători ale liliacului din care cea mai cunoscută este cea din comuna Ponoarele unde există o rezervație de
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
în ramă, deoarece narațiunile de sine stătătoare, subcapitolele, sunt încadrate înt-o altă narațiune, prin procedeul inserției. Cartea este un fel de centru al lumii, loc de întâlnire al diferitelor destine care nu se izbesc însă de zidurile hanului-cetate din povestirea sadoveniană, ziduri care au valoarea simbolică a granițelor dintre lumea realului și lumea povestirii. Toamna aurie din Hanu Ancuței a devenit toamnă târzie în jurnalul nostalgic al pictorului Nea Mitică, pe numele adevărat Dumitru Sinu: „Nea Mitică, pe numele său Dumitru
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
într-un sfârșit de toamnă târziu, chiar de ziua Sfântului Andrei, 30 noiembrie 1926” (Cap.1. subc. Satul meu, grădină dulce). Spațiul povestirii, la Octavian Curpaș, nu mai este mitic, nu mai este o imagine a paradisului pierdut din opera sadoveniană, ci cade sub incidența realității, sub semnul paradisului descoperit, „regăsit”, în lumea exilului. Spațiul e bine precizat chiar din titlu: Franța, Canada, Statele Unite. Aici s-au exilat și de aici vin „pașoptiștii” - povestitori care, spun fiecare, ca și la Sadoveanu
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
ii va lega pentru totdeauna”. Titlul romanului poartă, în puține cuvinte, o încărcătură grea. Câte povești, ce freamăt de viață se vor fi derulat cândva, pe peronul de la linia moartă? - mă întreb eu, pardoxal, cititor dintr-un colț din Moldova, sadovenian “loc unde nu se întâmplă nimic” și iată destinul triumfă sub aparența trecerii line a timpului peste tot și toate iar acolo unde pare a nu mai fi ceva crește totuși o floare: “Se plimbau de-a lungul unei căi
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
se va transforma în nedumerire. Pregetarea este și un artificiu de a menține firul narativ. Cele două personaje, Diodor și Agripina, cunosc avataruri care prilejuiesc autorului reflecții profunde pe seama singurătății ca mijloc al cunoașterii de sine. Interpretările filosofice se ilustrează sadovenian, metaforic, nu predilect esoteric. Piscul sufletului, care în optica autorului, ne conectează la originea ființei, la mister, deci la umanitatea propriu-zisă, nu se poate scoate la vânzare. Nici hazardul unui joc de zaruri nu schimbă regula supremă. Tautologia pe tema
Ion Deaconescu: Garderobierul () [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
v-au marcat destinul? Să știți că sunt un singuratic, nu prea am avut prietenii literare, față de ceilalți colegi de breaslă, profesori și nu numai. Dacă îmi permiți o glumă, nu îmi plac petrecerile cu soții, ca să repet o sintagmă sadoveniană, adică petrecerea timpului prin cârciumi, cafenele. În viața mea am citit foarte mult. am fost o mașină de citit. Din cea mai fragedă copilărie, țăranul mergând cu vitele, aveam mereu la mine o carte de citit, și acum, oriunde mă
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
Moldovei, din care nuvela „Alexandru Lăpușneanu” este capodopera cu care Negruzzi a inaugurat genul literaturii istorice. Valoarea de noutate a nuvelei este enormă, aceasta deschizând seria scrierilor inspirate din trecut, de la nuvelele istorice ale lui Odobescu și până la romanul istoric sadovenian. Din perspectiva modernă, nuvela este o parabolă despre vină și pedeapsă, despre destin, despre urmările pe care le pot avea actele unui conducător, atunci când la baza lor stă dorința de dominare absolută. Prin caracterul general uman, nuvela "Alexandru Lăpușneanul" depășește
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]