125 matches
-
a lui Lucian Blaga, potrivit căreia cultura germană ar fi influențat în mod "catalitic" spiritualitatea românească, autorii au încercat s-o valorifice din plin, punând în seama acestei influențe realizările majore ale Cercului Literar de la Sibiu și dezvăluindu-le cu sagacitate "sursele originare", temele și motivele predilecte, tendințele clasicizante etc. Semnalând faptul - deseori trecut cu vederea - că nici în "Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei esteticului" nu se potrivește deloc cu respingerea "purismului
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
ajuns la starea actuală. Girard propune o interpretare antropologică: secularizarea Apusului este consecința creștinismului, pentru simplul fapt că în religia lui Hristos sacrificiile au fost interzise. Departe de a fi o invectivă, logica lui Girard e subtilă și plină de sagacitate. Potrivit ei, orice comunitate are tendința de a se autoregla grație unor mecanisme ritualice de tip sacrificial. E ca și cum energia negativă care se acumulează periodic în istoria unui grup are nevoie de o supapă prin care, eliberîndu-se, scutește grupul de
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
jurnalelor sale. "Avea ceva senin și curat în toată ființa lui", scrie Bedros Horasangian, care știe ce spune deoarece, în ciuda diferenței de vârstă, a fost unul dintre puținii săi apropiați din anii de pe urmă. Dacă la Haig impresionează talentul și sagacitatea artistică, iar la Jeni luciditatea, drama intimă și pregnanța stilistică, Arșavir va rămâne în posteritate prin mansuetudinea sa, prin toleranța și deschiderea generoasă în fața fluxului ideatic al vremii sale, pe care-l receptează și-l analizează cu mirare ingenuă, aprobativ
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
medievală - se bazează pe o lectură atentă a textelor, pe cercetarea manuscriselor, confruntarea edițiilor, dar sînt departe de a se restrînge numai la atît. Așa după cum sugerează și titlul (De nuptiis Mercurii et Philologiae), demersul hermeneutic îmbină erudiția filologică și sagacitatea analitică, într-o formulă care amintește de acea coniuctio elementorum din practicile alchimice. Ce a însemnat pentru cultura română tipărirea Bibliei de la București sau circulația cărților populare, care erau procedeele de construcție în povestirile istorice versificate și în teatrul popular
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
cronologică a tuturor textelor. Un „Jurnal pieziș“ i aș fi zis eu, de vreme ce, glosând în public tot ce ți s-a întâmplat mai picant cultural de-a lungul unei săptămâni, e ca și când ți-ai exhiba retortele diaristice. Numai că, în sagacitatea sa, privirea editorului a secționat altfel: 44 de texte acum - și anume cele axate pe subiectivitatea autorului - și alte 44 (articolele dedicate unor apariții editoriale) altă dată. Când va suna ceasul următorului volum din bie tele mele întâmplări, asta numai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
trecerea timpului, „voluntarismul” lui Gusti va căpăta un caracter tot mai conservator și mai militarizat, orientat în vederea ingineriei sociale prin optimizarea fizico-morală a maselor țărănești. Nu numai istoria școlii sociologice de la București și a instituțiilor pendinte este însă studiată cu sagacitate și acribie, de la „etapa cercetărilor monografice și a ajutorului social”, trecînd prin programele de „dezvoltare comunitară și intervenție socială” inspirate de cooperatismul danez și austriac (anii ’20) spre „etapa unui control din ce în ce mai centralizat al muncii culturale” (1934-1938) și, în final
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
monoteism nu poate fi eradicat. Soluția așadar nu e politeismul, ci încuscrirea reciprocă a monoteismelor existente, potrivit reveriei idilice: „drumurile noastre se vor întîlni vreodată”. Iarăși, deznodămîntul lui Sloterdijk sună încurajator, dar e iremediabil naiv. Un volum care impresionează prin sagacitatea analizei la care e supusă gîndirea monoteistă, care în fond e forma incipientă a oricărei gîndiri totalitare. În schimb, sub unghiul soluției propuse pentru defanatizarea monoteiștilor, volumul se încheie in piscem.
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
p. 30; ideea și în Adela - o prezentare dezvoltată a raporturilor analogice și genetice între Amintiri, Privind viata și Adela, în cartea, în multe privințe remarcabilă, a lui Ioan Holban, Proza criticilor, Editura Minerva, 1983). Mărginirea omului este surprinsă cu sagacitate și la nivelul intercomunicării: "Tu faci o acțiune, și eu îi presupun motivul pentru care aș fi făcut-o eu. Tu spui o frază, și eu îi dau înțelesul pe care l-aș fi pus eu în fraza ta. Atunci
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
lunei, trimitem mandatul pentru mama! Mandatul sta pregătit de însăși caligrafia lui Rim și Lina întindea grăbit mâini slujitoare și trimetea banii. Azi avem o scadență! - și din sertare ticluite, apărea o prelungă foaie timbrată. - Putem preschimba! - hotăra doctorul cu sagacitate, sau: Trebuie achitat! - emitea corect. Lina apuca polița cu mâini ceva cam febrile, încrețea fruntea îngustă sub părul cărunt, dezordonat, si se trudea, căutând mijloace de a plăti. Alerga la Drăgănescu, reclama vreun onorariu întîrziat, cunoștea câteva ore de grijă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
În palmă, continuă firul confesiunii: - Savanții noștri, spuse, apucând cu cealaltă cîteva resturi de scrumbie și aruncându-le motanului negru cu o pată albă pe ochiul drept ce i se cățăra mereu pe genunchi, răsfirându-și și Înfigându-și cu sagacitate ghearele ascuțite În pantalonii săi de doc, care prinseseră luciu de atâta purtat, au descoperit, până la urmă, după numeroase experiențe eșuate În laborator, că o anumită glandă, numită Spirtis aulicus, aflată sub lobul urechii stângi, Împinge sufletul către credință sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pună de multe ori această întrebare în zilele următoare. Oare o șiretenie înnăscută l-a făcut să-și dea seama că dacă ar fi vorbit în clipa aceea ar fi pierdut cu siguranță acea mare comoară? Nu era oare decât sagacitatea shouk-ului, experiența unui vechi precupeț care știe că exprimarea entuziasmului pentru un obiect îi dublează imediat prețul, făcându-l eventual de neachiziționat? Era oare un calcul de politician, o descoperire într-un moment de inspirație, faptul că ceea ce ținea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
statală și acțiune diplomatică. Biografii au fost uimiți de mulțimea actelor de tot felul rămase de la el în cancelaria Florenței. Va fi în grațiile elitei republicane formată din familiile Rucellai, Ridolfi, Vettori, Soderini, care îi prețuiau inteligența, devotamentul pentru Italia, sagacitatea vederilor politice, stilul rapoartelor diplomatice și al scrisorilor elegantissime, îndemnîndu-l să scrie. Curtenitor cu mentorii săi, îi va flata în dedicația la Discorsi cu fraza: "Am satisfacția de a mă gîndi că, dacă am comis greșeli în cursul acestei opere
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mursecat ritmic, și că-l știam de "caietist" al lui Eugen Simion; faptul că-l știam om de stânga, în vreme ce credința și convingerile mele se îndreaptă invariabil către dreapta; vinovăția mea, veche, dar pesistentă, că, deși am prețuit întotdeauna seriozitatea, sagacitatea și hărnicia eseistică a lui Valeriu Cristea, atunci când i-am recenzat în Transilvania volumul de evocări am fost întru câtva (și fără rost) persiflant; faptul că DCE părăsise cu foc România Literară tocmai când DCM acceptase rubrica oferită de Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
aflăm, altfel spus, în fața unui debut liric autentic, deși... ușor întârziat, dacă luăm în calcul faptul că proaspătul poet este un tânăr și activ septuagenar. Ceea ce explică și nota dominantă a cărții, pe care o dă un amestec ingenios de sagacitate și vioiciune, de erudiție și spontaneitate, de pesimism îngândurat și optimism tonic încă susținut, în ciuda tuturor trăitelor și (încă doar) gânditelor de scriitorul/ omul Doru Scărlătescu... Astfel, interfața poemelor din carte este asigurată de un discurs în întregime axat pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2007), cartea și, prin extensie, întreaga sa creație poetică ar sugera, dimpotrivă, conștiința lucidă a fragmentării, a ruperii, a selectării acelor experiențe biografico-lirice capitale, de răscruce. În fapt, mai toate volumele autorului, scrise, cum afirmă undeva, la "flacăra flămândă" a sagacității, cuprind texte cărora ideea de experiență-limită, de sfâșiere ontologică (și poetică!) nu le este deloc străină. Situarea perpetuă într-un orizont al îndoielii de lume și de sine, scindarea între principii contrare cum și, deloc întâmplător pentru un eseist specializat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
comentatori. S-a relevat, în mod repetat, caracterul sentențios al versurilor, multe poeme fiind perceptibile ca înșiruiri de aforisme, înlănțuiri de poeme de un vers sau două. Dar V. nu alcătuiește simple colecții de maxime, aparența aforistică e manipulată cu sagacitate, pusă în slujba unui mod de comunicare poetică. La el este vorba de o pătrunzătoare poezie de sugestie, ce induce un adevărat brainstorming imagistic. Enunțuri sărace, epurate de orice exces metaforic sau de culoare convențională, sunt încărcate de o vigoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
furibunde în special, dar nu numai, în rândul cărturarilor ardeleni. Această denunțare intransigentă a filiației dacice, în paralel cu îmbrățișarea frenetică a celui mai pur latinism, este explicabilă prin diferența de funcție politică a celor două idei. Latinismul apărat cu sagacitate de Școala Ardeleană a fost o doctrină defensiv-emancipatoare, apologeții săi urmărind să dobândească pe spinarea ei recunoașterea parității neamului românesc cu celelalte popoare învecinate. Ca idee integratoare, latinismul aspira deci la ieșirea poporului român, descendent al marilor romani, din starea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fond, un element întâmplător legat de orașul nostru care ar putea intra în rezonanță cu subiectul de azi e poate faptul că, la etajul al optulea al unui bloc din Oancea, un tată responsabil și iubitor, cu viziune istorică și sagacitate critică, urmărește, alături de un fiu pasionat de fotbal, cu viziune tactică și orizont managerial, împreună cu alte câteva sute de milioane de spectatori cel mai important și mai bogat show televizat al planetei: Champions League. Deși fotbalul, ca orice confruntare publică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de carte în franceză: "Poèmes de jeunesse". (SL) Autorul scrie romane așa cum lipea afișe, la început, după sosirea sa în "țara de aici", Elveția. Scrie juxtapunînd episoade ce aleargă de-a lungul spiralei temporale, în toate sensurile, punînd atenția și sagacitatea cititorului la grea încercare, părăsind uneori firul Ariadnei pentru a-l incita să găsească singur ieșirea din labirint. În Simfonia lupului și Culorile rîndunicii, Marius Daniel Popescu propune povestiri autobiografice insolite, deconstruindu-le de fapt în raport cu imaginea tradițională pe care ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru bătrâni, care să se îngrijească de toate nevoile noastre, să prevină toate dorințele noastre, să satisfacă toate curiozitățile noastre, care să redreseze toate erorile noastre, toate greșelile noastre, și să ne dispenseze de acum înainte de prevedere, de prudență, de sagacitate, de experiență, de ordine, de economie, de cumpătare și de activitate. Și de ce nu aș dori-o și eu? Dumnezeu să mă ierte, cu cât reflectez mai mult la ea, cu atât găsesc că lucrul e comod, și sunt nerăbdător
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
azi, învăluit in mister. Poetul a luat cu sine, în mormânt, acestă taină. Teze și ipoteze despre motivele relegătii lui Ovidiu, s-au scris, până azi, peste măsură de multe. Cercetarea lui Demetrio Marin le ordonează și le analizează cu sagacitate, ca într-o patetică anchetă judiciară. Autorul cărții depășește însă exegezele precedente, propunând o interpretare sintetizatoare, în care cauzele morale și religioase se cumulează cu cele politice. Iată cum formulează Demetrio Marin această conjugare a motivelor de exil: Non crediama
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
complexe ca urmare a dezvoltării firești a științei. Este de remarcat însă cum interpreta Zosin relațiile psihiatriei cu filozofia: Această știință generalizatoare, aflată astăzi la voia întâmplării, s-a prezentat totdeauna ca un conținut foarte instabil, prezentând mare interes ca sagacitate și câteodată și ca adevăr, când făuritorul filozofic era un Kant, bunăoară, dar fiind de o neînchipuită stângăcie, lipsită de precizie și de orice umbră de adevăr, când făuritorul filozofic era un oarecare individ de grămadă. Sunt chiar sisteme filozofice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
precise tuturor deciziilor, tuturor activităților și negustoriilor"106. Voluntarismul statal tindea să se distingă totuși de autoritarism. Noțiunea de oraș-metropolă "se insera într-o politică generală de incitare [...] și ea urma să se realizeze în măsura în care provincia credea în sinceritatea și sagacitatea puterii centrale și accepta să exploateze mijloacele de dezvoltare care i se ofereau"107. Justificând, în revista Urbanisme, alegerea făcută în materie de amenajare a teritoriului și de întărire a armăturii urbane, François Bloch-Lainé nu omitea dificultatea punerii în practică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de remarcat, între altele, analiza „criticii semiotice” și eseul despre Roland Barthes. Impresionează, prin luciditate și antidogmatism, „răfuiala” senină și obiectivă cu critica semiotică; el însuși reprezentant, o vreme, al respectivei orientări, C. își păstrează sângele rece și depistează, cu sagacitate, „regula” succedării orientărilor dominante, a „modelor” în metodologia critică: semiotica a fost precedată de tematism și este detronată de teoria lecturii, iar succesiunea, desigur, va continua. În încheierea volumului e inserat amplul studiu Măștile romantice ale dorinței, care se situează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
furibunde în special, dar nu numai, în rândul cărturarilor ardeleni. Această denunțare intransigentă a filiației dacice, în paralel cu îmbrățișarea frenetică a celui mai pur latinism, este explicabilă prin diferența de funcție politică a celor două idei. Latinismul apărat cu sagacitate de Școala Ardeleană a fost o doctrină defensiv-emancipatoare, apologeții săi urmărind să dobândească pe spinarea ei recunoașterea parității neamului românesc cu celelalte popoare învecinate. Ca idee integratoare, latinismul aspira deci la ieșirea poporului român, descendent al marilor romani, din starea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]