166 matches
-
au mutat, tot în Balta Brăilei, dar la colonia Salcia, în punctul de muncă numit Strâmba... Acolo era mai bine? Acolo erau alte condiții de locuit... Erau dormitoare mari de trei sute de persoane, cu paturi suprapuse pă trei rânduri. Fuseseră saivane de oi, amenajate apoi ca locuri de dormit... Aveam, totuși, cearșaf, cu pătură... În plus acolo am reîntâlnit mai multe cunoștințe din Vâlcea: am întâlnit pă preotu’ Tudora, care a fost diacon la Episcopie aicea; am întâlnit pă un preot
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
parcă, pe judecătorul Turturea din Brezoi, pe Macarie, fost contabil-șef în Brezoi, pe prietenul meu Dumitrescu Spiridon. Aici, la Strâmba, deținuții erau însă separați... Eram cam o mie și ceva, așa-zișii intelectuali, iar în partea opusă, în alte saivane, în alte dormitoare, erau țăranii... Și n-aveam voie să intrăm în contact cu aceștia ca să nu-i „infectăm”, deoarece noi eram socotiți oameni mai periculoși. Ce program aveați acolo la Strâmba? Programul era cam la fel cu cel de pe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a produselor agricole și silvice, care alcătuiesc împreună cu locuința o unitate funcțională distinctă; fântâni individuale, WC-uri uscate sau tanc vidanjabil, fose vidanjabile; rezervoare de combustibil lichid și gazos; ... c) racorduri și branșamente la utilități; ... d) anexe ale exploatațiilor agricole: saivane, padocuri, adăposturi pentru animale, platforme de furaje, patule, împrejmuiri de pășuni, spații de cazare temporară pe timpul campaniilor agricole; e) construcții provizorii cu utilizare temporară: târguri, oboare, iarmaroace, circuri ambulanțe, construcții temporare ocazionate de evenimente (culturale, aniversare, publicitare, sportive, comemorative, politice
NORME METODOLOGICE din 19 decembrie 2001 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140943_a_142272]
-
să ia măsuri ferme pentru eliminarea consumurilor nejustificate și a risipei de nutrețuri. Totodată, conducerile unităților agricole socialiste vor lua măsuri pentru folosirea rațională și intensivă a spațiilor din fermele zootehnice, precum și pentru organizarea și amenajarea îngrășătoriilor, crescătoriilor, grajdurilor și saivanelor, în conformitate cu normele și tehnologiile de furajare aprobate potrivit legii. Articolul 7 Pentru aplicarea strictă a normelor de îngrijire și furajare rațională a animalelor, organele de conducere ale unit��ților agricole socialiste vor repartiza, în sectoarele zootehnice, muncitorii și cooperatorii cei
LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982 privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141866_a_143195]
-
calității acestor sortimente de furaje atrage răspunderea celor vinovați, potrivit legii. Articolul 24 Unitățile agricole socialiste sînt obligate să depoziteze și să conserve întreaga cantitate de furaje în condiții corespunzătoare, în silozuri și depozite amplasate în imediata apropiere a grajdurilor, saivanelor adăposturilor și a altor locuri de furajare a animalelor, astfel încît să se evite transporturile inutile și pierderile de furaje și să asigure hrănirea animalelor în orice condiții de timp. Articolul 25 Cantitățile de nutrețuri verzi ce depășesc necesarul de
LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982 privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141866_a_143195]
-
în cel mult 12 rate lunare, amânări la plata până la sfârșitul anului calendaristic, precum și reduceri sau scutiri de majorări de întârziere aferente impozitelor și taxelor locale neachitate. Impozitul pe clădirile și construcțiile utilizate în mod exclusiv în agricultură, ca: grajduri, saivane, padocuri, magazii și patule pentru depozitarea furajelor și a produselor agricole și alte asemenea clădiri și construcții, se reduce cu 50% până la data de 31 decembrie 1998. Impozitele și taxele locale, stabilite în sume fixe, vor putea fi majorate sau
LEGE nr. 27 din 17 mai 1994 *** Republicat privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110070_a_111399]
-
Ele sunt construite în cea mai mare parte din lemn (în special din lemn de brad), la care se adaugă arhitectura, ornamentația și orientarea locuințelor. Tot din lemn de brad sunt construite și anexele gospodărești (grajdurile animalelor, bucătăriile de vară, saivanele, etc.). Pe cursul mijlociu și inferior al Bistriței se mai utilizează la construcția caselor lutul aplicat pe nuiele, chirpici iar în cea mai mare parte în etapa actuală cărămida. Interioarele caselor vechi erau bogat ornamentate, cu scoarțe, carpete și lăicere
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
cele mai frumoase oi de pe Valea Tarcăului. Fiica mai mică a terminat Facultatea de Matematică și s-a măritat în sat. - Ați citit «Baltagul»? - Da. S-a întâmplat aici, la Măgura, la Pârâul Petrei, dar nici bătrânii n-au apucat saivanele lui Lipan. A fost izlaz acolo și acu’ s-o-mpădurit. Pe timpul lui Ceaușescu, s-a împădurit tot. De multe ori, îmi vine să renunț la animale. Legea ar trebui să fie mai dulce. De când e lumea, am păscut oile prin pădure
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
rochița rândunicii peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu poți sta de căldură și sunt mai călduroase în timpul iernii. Tot în aceste locuri mai cresc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cunoscut o creștere în 2000-2001 între 115-135ha, odată cu creșterea efectivelor de animale. Pentru asigurarea adăpostirii efectivelor mari de animale, în cadrul C.A.P.-urilor s-au construit 13 grajduri de taurine, 7 maternități de scroafe și îngrășătorii de porci și 2 saivane pentru ovine. Analizând tabelul nr. 19 și fig. nr. 19 , observăm că în intervalul 1985-2002 evoluția numărului de capete de animale a fost diferită, în sensul că, până în 1989 au crescut efectivele, iar din 1989 acestea s-au diminuat treptat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
poziția bunicului. Îmi povestește mama, care de-atunci nu a reușit să-și mai spele retina de povara acelor imagini șocante, cum cei mici s-au așezat în căruță, tușa Mița - sora mai mare a mamei, stătea cu furca în fața saivanului, iar nenea Miculeț bătea ostentativ toba. Bunicul le-a opus rezistență cât a putut, iar bunica, fire mult mai aprigă și spirit năvalnic i a ocărât, ceea ce i-a îndârjit și mai tare, și s-au năpustit asupra ei, lovind
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ca și spectru gastronomic astăzi, nu mai simt aroma bucatelor Maiei, totul parcă-i fad, cauciucat. În fiecare dimineață, bunicii se strecurau cu mare discreție afară și nu ne tulburau somnul până la orele 10. Maia, intra la păsări și-n saivan la oi, bunicul asigura plinul de apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular. Erau acolo câteva rânduri de vie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de pe bacuri într-o minunată zi de toamnă. Era duminică, 12 octombrie 1959, sărbătoarea Maternității Maicii Domnului. După o oră de marș pe un drum de câmp, iată-ne în sfârșit ajunși în lagărul de la Stoenești, alcătuit din mai multe saivane de oi, făcute din împletitură de nuiele, acoperite cu stuf și împrejmuite cu garduri înalte de sârmă ghimpată. Aici m-am întâlnit și am muncit în aceeași brigadă și echipă cu Bruder Dominic și Bruder Augustin, frați ai Școlilor Creștine
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
înainte de a fi supuse tratamentului termic. Mâncam într-o tăcere maladivă. Ne priveam fără să ne vorbim. Stăteam față-n față fără să comunicăm cu ajutorul limbajului. Mestecam boabele alea nenorocite de porumb calcinate, zgrunțuroase, carbonizate, aidoma oilor care, culcate în saivan pe propriul bălegar și privind nicăieri cu privirea stupidă și inexpresivă, își rumegau inerte și insensibile, într-o netulburată nepăsare animalică și într-un ciclu repetabil la infinit, rezervele stomacale. "Domnul mă paște și nimic nu-mi va lipsi" (David
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
au realizat în sat frumoasele edificii ale școlilor din cele două sate, căminele culturale, localurile cooperativelor, grajduri pentru mai mult de 500 de capete vite mari, peste 200 de viței, 16 tauri reproducători, 25 scroafe de prăsilă, 4 vieri și saivane pentru peste 2500 capete de ovine. A luat ființă în comună o Stațiune Agricolă de Mașini Agricole și Tractoare(S.M.A.) care dispunea de tot felul de utilaje și agregate necesare executării lucrărilor agricole de bună calitate. S-au făcut investiții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așa se numea, În fața satului Ostrov, vizavi de Dunăre. Comuna Ostrov venea În față și comuna Dăeni puțin În dreapta... Și noi eram prima colonie din capătul dinspre Ostrov. Fusese mai Înainte acolo o colonie de drept comun, că erau niște saivane reamenajate... Erau curățate, văruite, pe jos dormitoarele ăstea mari erau pavate cu cărămidă, lustruită bine, că acolo curățenia Începea cu măturatul, spălatul, și ca să fie curat bine trebuia să râcâi cu piatră cărămizile ăstea, să le faci roșii. Și atuncea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au mutat, tot În Balta Brăilei, dar la colonia Salcia, În punctul de muncă numit Strâmba... Acolo era mai bine? Acolo erau alte condiții de locuit... Erau dormitoare mari, de trei sute de persoane, cu paturi suprapuse pă trei rânduri. Fuseseră saivane de oi, amenajate apoi ca locuri de dormit... Aveam totuși cearșaf, cu pătură... În plus, acolo am reîntâlnit mai multe cunoștințe din Vâlcea: am Întâlnit pă preotu’ Tudora, care a fost diacon la Episcopie aicea; am Întâlnit pă un preot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
parcă, pe judecătorul Turturea din Brezoi, pe Macarie, fost contabil-șef În Brezoi, pe prietenul meu Spiridon Dumitrescu. Aici, la Strâmba, deținuții erau Însă separați... Eram cam o mie și ceva, așa-zișii intelectuali, iar În partea opusă, În alte saivane, În alte dormitoare, erau țăranii... Și n-aveam voie să intrăm În contact cu aceștia ca să nu-i „infectăm”, deoarece noi eram socotiți oameni mai periculoși. Ce program aveați acolo la Strâmba? Programul era cam la fel cu cel de pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
printre deținuți! Este episodul cel mai degradant din câte mi-au fost date să trăiesc. Zic degradant cu privire la renunțarea la demnitatea umană din cauza disperării la care te aducea foamea. Eram la Stoenești, la câțiva km de Salcia. Dormeam în niște saivane de oi. Mai era stuf pe ici pe colo și în saivanele alea erau niște șobolani mari, domnule. Dar, dacă noaptea ți se urca vreun șobolan pe spinare erai un om norocos! Se învățaseră șobolanii cu noi, stăteau să-i
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
date să trăiesc. Zic degradant cu privire la renunțarea la demnitatea umană din cauza disperării la care te aducea foamea. Eram la Stoenești, la câțiva km de Salcia. Dormeam în niște saivane de oi. Mai era stuf pe ici pe colo și în saivanele alea erau niște șobolani mari, domnule. Dar, dacă noaptea ți se urca vreun șobolan pe spinare erai un om norocos! Se învățaseră șobolanii cu noi, stăteau să-i mângâi. Zic că erai norocos pentru că te încălzeau, pentru că prin păturile care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o sobă domnule! Nu cred că-și poate imagina cineva că noi ne bucuram de căldura unei vietăți... C. I.: Care în mod normal îți provoacă repulsie... S. Ț.: Era foamete cruntă! Foame și frig... foamete! Nu aveam lumină în saivanele alea, se puneau niște felinare. Seara se bătea toaca pentru masă; dar ce, aia era mâncare? Ni se aducea hârdăul cu mâncare, ciubărul ăla prin urechile căruia se trecea un băț ca să poată fi cărat. Nu știu cum se făcea că, atunci când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
metri cubi de pământ: săpat, încărcat în roabă, urcat pe dig, veneai înapoi, intrai și urcai pe blană în groapa de unde se extrăgea pământul pentru diguri. Am săpat în aceeași groapă cu Dumitru Vacariu. De la Salcia am fost mutați la Saivane. Erau chiar saivane de oi, la propriu, unde fuseseră organizate dormitoare pentru deținuți cu paturi suprapuse. Erau șerpi, șobolani și tot ce vrei și nu vrei! C. I.: Cu cine ați stat sau ce oameni ați întâlnit prin coloniile de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pământ: săpat, încărcat în roabă, urcat pe dig, veneai înapoi, intrai și urcai pe blană în groapa de unde se extrăgea pământul pentru diguri. Am săpat în aceeași groapă cu Dumitru Vacariu. De la Salcia am fost mutați la Saivane. Erau chiar saivane de oi, la propriu, unde fuseseră organizate dormitoare pentru deținuți cu paturi suprapuse. Erau șerpi, șobolani și tot ce vrei și nu vrei! C. I.: Cu cine ați stat sau ce oameni ați întâlnit prin coloniile de muncă? D. B.: Am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
câmp ca să-și mai potolească foamea. Și că primea aceste coji de la bucătari pentru că le cânta Rigoletto. D. B.: Da, da, da, cânta! Cânta Rigoletto, iar caralii spuneau că ăsta a înnebunit, ca să vedeți ce educație aveau caraliii. C. I.: De la Saivane unde ați plecat? D. B.: De la Salcia, Stoenești și de la Saivane ne-au îmbarcat, iar pe bac și am ajuns la Periprava, în 6 decembrie 1959, țin minte ca acum. La Periprava am fost triați de către niște securiști: "tu în stânga, tu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
coji de la bucătari pentru că le cânta Rigoletto. D. B.: Da, da, da, cânta! Cânta Rigoletto, iar caralii spuneau că ăsta a înnebunit, ca să vedeți ce educație aveau caraliii. C. I.: De la Saivane unde ați plecat? D. B.: De la Salcia, Stoenești și de la Saivane ne-au îmbarcat, iar pe bac și am ajuns la Periprava, în 6 decembrie 1959, țin minte ca acum. La Periprava am fost triați de către niște securiști: "tu în stânga, tu la dreapta, tu în stânga...". Și am fost atenți care sunt
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]