382 matches
-
trimise la străini Spre-a nu-i încurca la furturi pe-acești avortoni cretini Cincisprezece milioane, câți am mai rămas prin țară Să fim pentru haimanale animale de povară Să muncim pe brânci o lună iar ei să ne dea salar Cam cât lasă ei pe seară șpagă la vreun ospătar Nu mai vreau să văd prin blocuri cum ne mor de frig bunicii Și nici mame disperate, “ce le dau la ăia micii” Nu mai vreau să-mi văd părintii
Lecția de istorie () [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
a le răspunde cu bunătate și de a-ți cheltui timpul tău pentru o cauză nobilă. Fără să aștepți vreo răsplată, deci necondiționat. Greu, nu-i așa? Mai ales când tu însuți ai nevoie să fii stimulat financiar printr-un salar. Și totuși să crezi cu putere că ceea ce faci este ceva ce înseamnă datorie față de semeni, societate și față de Dumnezeu căruia îi suntem pe veci datori pentru bunătatea Lui cea mare. Eu cred că generozitatea trebuie să ne caracterizeze chiar
DESPRE VOLUNTARIAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341753_a_343082]
-
dres... Câte legi avem, noi, bune?! Căci hoții au un interes, Să tot le cântăm în strune! Avem de toate pe la noi; Pământul țării e bogat. Dar prea suntem flămânzi și goi Că azi poporul e... argat! Raportul nostru de salar’ E făcut după ureche; De grija zilei n-au habar, De huzur au dat în streche! Ce să-ți spun, Ioane-frate? Ce să-ți zic, măi Gheorghe, ție? Decât să trăim în rate, Hai, s-o luăm, în haiducie! Ce-
DOAMNE, DE-MI DĂDEAI ŞI MINTE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342562_a_343891]
-
lui Dumnezeu. - Cât de important este pentru dvs. acest loc de muncă în raport cu aspectul financiar? - Financiar este catastrofal, dar nu se compară cu bucuria sufletească. Bucuria și împlinirea sufletească în urma muncii depuse nu se pot cumpăra cu niciun fel de salar. Salariul meu aici este cam cu 70-75% mai putin față de cât aș putea câștiga "în lume", deci eu câștig doar pe un sfert față de foștii mei colegi de faculate, dar nu-mi pare rău deloc. Niciodată nu ne-a lipsit
INTERVIU CU IOAN CIOBOTA, REDACTOR LA RADIO VOCEA EVANGHELIEI TIMISOARA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344281_a_345610]
-
este șomer, din taxi se ține. Tatăl meu este profesor, dar e „terminat”, Căci reforma fără noimă l-a epuizat. Tata-i medic și trudește fără încetare În spitalele de stat, fără finanțare. Tatăl meu încă trudește pentr-un mic salar Ca noi să avem pe masă strictul necesar. În această parafrază, părintele nu mai este model pentru copilul său. În noua conjunctură socio-politică, mulți copii își amintesc de părinții plecați la muncă în străinătate, doar din fotografii. Dovadă că așa
TATĂL MEU de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344383_a_345712]
-
neagră de serviciu dar mai ales de mafioții din comuna aceea din Italia care aveau mașini negre și o casă a lor (Cosa nostra)...Să mai spun că și-a dotat tractorul cu radiocasetofon pe care și-a cheltuit tot salarul de c.a.p.-ist, la un bișnițar care mergea frecvent în Timișoara după marfă.Șefii comunali ai lui Gică văzând așa mare interes pentru bunul obștii îi dădură voie să țină tractorul acasă la el. Gică porni tractorul, îl scoase
POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343916_a_345245]
-
pe buze, ori ți-ai înșelat barbatul, că nu mai porți fusțiță scurtă, că prea te fofilezi în casă ( desigur, ori îi speli, ori numeri banii ! ) că ai trecute, -n carnețel, conturi multe fel de fel, că din banii de salar, nu poți fi așa frumoasă ! Citește mai mult ești mai frumoasă decât prevede legea( o lege pe care eu nu am votat-o )și-n loc să mă mândresc cu tinemă tem, femeie, pentru viața ta.că de o vreme
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
pe buze,ori ți-ai înșelat barbatul,că nu mai porți fusțiță scurtă,că prea te fofilezi în casă( desigur, ori îi speli, ori numeri banii ! )că ai trecute, -n carnețel, conturi multe fel de fel,că din banii de salar, nu poți fi așa frumoasă !... XVIII. PRIVIȚI ACESTE PALME..., de George Safir , publicat în Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015. priviți aceste palme și nu vă mai mirați, c-așa sunt multe mame, cu fiii lor plecați. sunt palme
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
visându-mă fericit ín brațele ei, iar a doua zi dimineața, am sărit din pat pe la ora opt: La Otilia în Chicago era ora zece. Fără să mai beau cafeaua, am plecat la Judy la birou, ca să-mi iau ultimul salar. - Am auzit că pleci de la noi: O să-ți fie mai bine acolo? M-a întrebat ea. - Nu știu încă nimic, sper să fie totul Okay, îi zic eu, îmbrățișând-o. - La revedere Judy! - La revedere John! M-am întors acasă
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
la modă în Europa. Totul s-a privatizat, învățământul, sănătatea, siguranță personală, sărăcia, armată. Cei care supraviețuiesc cu sub 10 euro pe zi sub administrația de la București n-au încotro. Așa că nu-i surprinzător că milioane fug spre vest unde salarul pe oră e de 10 euro. Oricum, din toate timpurile, numai în occident s-au putut afirma Enescu, Brâncuși, Vlaicu, Vuia, Coandă, Cioran, Eliade etc. Probabil că în cultura de anonimat de la Porțile Orientului nu ar fi ieșit din mediocritate
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
albă-neagră, a ajutat falsificarea datelor finaciare, legal și inocent, cam cum au fost ele falsificate ele și la aderarea Greciei la UE. Țara e falimentară, pentru că ortodocși nu fac o legătură între productivitate și remunerarea muncii, ei vor devălmășie cu salar și pensia de la stat. De aceea Euro(pă) este acum sub presiune. Cine va plăti pentru nivelul de trăi nejustificat al greco-ortodocșilor? Germanii refuză. Grecii afirmă că ei au furat aurul și tezaurul în al doilea război mondial și trebuie
FRAUDE FINANCIARE INOCENTE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345013_a_346342]
-
în medicină ce o posedam! Dar, când să ne încadrăm ca me¬dici să lucrăm, ni s a spus fără rușine că nu avem încă cu¬noș¬tințe destul de bune; ca pe niște novici ne au tratat și cu un salar de nimic ne au angajat. În fața unui juriu de pe planeta insulară, care, chipu¬rile, corect mă examina, am fost degradat și descalificat, ca simplu soldat de juriu nerușinat. La începutul conviețuirii pe planeta democrației, datorită acestei obligativități, revolta urla în
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
pe buze, ori ți-ai înșelat barbatul, că nu mai porți fusțiță scurtă, că prea te fofilezi în casă ( desigur, ori îi speli, ori numeri banii ! ) că ai trecute, -n carnețel, conturi multe fel de fel, că din banii de salar, nu poți fi așa frumoasă ! și, cum sunt invidioși, îmi vor băga și mie-o strâmbă, c-am fost la mate corigent și-am înșelat odată statul, când n-am plătit factura de curent. de-aceea eu mă tem, femeie
EȘTI MAI FRUMOASĂ DECÂT PREVEDE LEGEA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374645_a_375974]
-
-mă când plec la spectacol și așteptându-mă când vin. - Ce să vă mai spun? Merg la prietenii mei de la teatrul de păpuși... acolo, pot plânge râzând cât vreau și nici un copil nu mă întreabă de ce fac asta. Când iau salarul, îmi place să merg să mănânc prăjitură cu glazură de ciocolată, asta îmi amintește de fratele meu geamăn, care m-a părăsit nu demult. Dar, nu mai are gust așa bun prăjitura și parcă e și mai mică, iar eu
CONFESIUNILE MAGICIANULUI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371662_a_372991]
-
de registre... Gata! Marieta: Păi dacă ați vrut revoluție! Ei, revoluție aveți. Să vă săturați! Înainte nu era bine! Nu era bine că nici n-apuca să se usuce cerneala pe diplomă că te și pomeneai angajat, colo, cu un salar sigur..., mare, mic, dar era un salar... Apartament... D'acu'! Ce faci acu'! Ei, răspunde, de ce taci? Octav: Mamă, ți-am mai răspuns la întrebările astea de zeci de ori... Dacă nu vrei să pricepi... Marieta: Ce să pricep, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vrut revoluție! Ei, revoluție aveți. Să vă săturați! Înainte nu era bine! Nu era bine că nici n-apuca să se usuce cerneala pe diplomă că te și pomeneai angajat, colo, cu un salar sigur..., mare, mic, dar era un salar... Apartament... D'acu'! Ce faci acu'! Ei, răspunde, de ce taci? Octav: Mamă, ți-am mai răspuns la întrebările astea de zeci de ori... Dacă nu vrei să pricepi... Marieta: Ce să pricep, ce să pricep? Măi băiete, s-o luăm
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
guvernul”. Acestor mituri noi le adăugăm o observație personală: obiceiul „de a ne mulțumi cu puțin” este o altă consecință a economiei de comandă! Toate Barometrele sociale care analizează răspunsuri reprezentative pentru populația României obțin la întrebarea „Ce preferați, un salar mic dar sigur sau unul mare dar nesigur?” procente de 70 % pentru prima variantă. Aceste răspunsuri reflectă și o altă gravă consecință, prin durată și amploare, a sistemului supercentralizat, planificat și dictatorial din care tocmai am ieșit: atrofierea constelației de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
suferință au fost o altă sursă de alinare. Pentru Cocîrlă, această comunitate, ce includea atît bărbați, cît și femei, a fost un refugiu din fața travaliilor de zi cu zi, dar și o legătură cu locurile natale: CÎnd aveau ziua de salar, bărbații din lagăr... se dădea marmeladă, șuncă, cumpăra și ne făcea nouă. Și noi am avut salar, da’ nu ca ei, da... și unu era, a avut o chitară, și seara stăteam pe bancă și cîntam cîntece de acasă. Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și femei, a fost un refugiu din fața travaliilor de zi cu zi, dar și o legătură cu locurile natale: CÎnd aveau ziua de salar, bărbații din lagăr... se dădea marmeladă, șuncă, cumpăra și ne făcea nouă. Și noi am avut salar, da’ nu ca ei, da... și unu era, a avut o chitară, și seara stăteam pe bancă și cîntam cîntece de acasă. Acolo a fost, ne simțeam puțin mai lejer.... Deși era un lucru important pentru toți deportații, crearea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
raioane ca pe vremea lui Ceaușescu, numai că-s mai jerpelite și mai prăfuite, niște hardughii mari în care găsești te miri ce. șefii n-au nici un interes să facă vânzare mai mare, că, vând - nu vând, ei tot ăla salar îl iau, vorba aia: „Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim la stat”. Sunt prost aprovizionate, iar după tejghele stau vânzătoarele și tricotează sau beau cafea, se fac că nici nu te văd, ai tot timpul impresia că le
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au înțeles acelea, care au format o secție a Blocului pentru apărarea libertăților democratice, al cărui program înglobează doleanțele democrației amenințate. La acest program s-au mai adăugat câteva puncte, interesând mai ales masa femeiască: 1) Apărarea muncii femeii. a) Salar corespunzător muncii - pentru aceeași muncă, salar egal lucrătoarei și lucrătorului; b) Drept egal la înaintare în instituțiile de stat și în cele particulare; c) Ajutor femeii în caz de șomaj; d) Respectarea demnității femeii lucrătoare. 2) Apărarea maternității. a) Concediu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o secție a Blocului pentru apărarea libertăților democratice, al cărui program înglobează doleanțele democrației amenințate. La acest program s-au mai adăugat câteva puncte, interesând mai ales masa femeiască: 1) Apărarea muncii femeii. a) Salar corespunzător muncii - pentru aceeași muncă, salar egal lucrătoarei și lucrătorului; b) Drept egal la înaintare în instituțiile de stat și în cele particulare; c) Ajutor femeii în caz de șomaj; d) Respectarea demnității femeii lucrătoare. 2) Apărarea maternității. a) Concediu plătit înainte și după naștere, pentru
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
casă, în viața privată ca și în cea publică a acestor doi factori - membri componenți ai familiei și societății - bărbatul și femeia. Repetăm că nu voim decât să lucrăm, să ne asigurăm drepturi la orice muncă după aptitudini. Că cerem salar egal la muncă egală în interesul susținerii familiei dacă suntem căsătorite - și a demnității, a cinstei noastre, - dacă suntem celibatare. Am făcut multă propagandă în întreaga țară, călătorind în diverse orașe și creând secțiuni filiale în multe centre din țară
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru domnișoara gazdă convenabilă: În primul rând, dușumea de scândură, nu lut; În al doilea - dar despre asta mama a adus vorba mult după aceea, când ne-am dus noi În Ardeal - convenabil e să nu plătești chirie, banii din salar să-i trimiți la Alba Iulia, să nu-ți placă mâncarea gătită de mama, dar s-o mănânci și să mai ceri; să nu-ți speli rufele, să le pui În coșul nostru, să ți le spele mama, ca din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de aprins... Zicea că ea se arde; și că ea se nămânjește; și că fotoghinu’ pute... - Nu-i nimic, focul Îl fac eu, ca și până acum, nu-i mare scofală, dar ziceam că lemnele costă, eu, cu un singur salar, cu un copil mic, ziceam că poate... - Copilu nu io țî l-am făcut! Și asta era adevărat - nu ea mă făcuse cu mama. - Ș-apăi soba n-are gură la mine-n odaie... Asta era și mai adevărat: aveam sobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]