174 matches
-
Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie ● 91I0* - Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate B12 Rărituri Medie B12 Rărituri Ridicată A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Medie ● 91I0* - Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate B12 Rărituri Medie B12 Rărituri Ridicată A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie Regiunea biogeografică Panonică Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate B06 Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă) Medie B06 Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă) Medie B07 Extragerea arborilor morți
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate B12 Rărituri Medie B12 Rărituri Ridicată A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie Regiunea biogeografică Panonică Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate B06 Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă) Medie B06 Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă) Medie B07 Extragerea arborilor morți sau aproape morți Ridicată B07 Extragerea arborilor morți sau
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.) Medie ● 91X0* - Păduri dobrogene de fag Regiunea biogeografică Stepică Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Ridicată L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Ridicată B06 Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă) Medie B06 Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă) Medie ● 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Medie ● 91X0* - Păduri dobrogene de fag Regiunea biogeografică Stepică Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Ridicată L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Ridicată B06 Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă) Medie B06 Exploatarea arborilor individuali (Tăiere selectivă) Medie ● 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate B07 Extragerea arborilor morți sau aproape
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și diferite sisteme de fertilizare și irigare ameliorative; ... – Elaborarea unui sistem de agricultură ameliorativă specific zonelor supuse aridizării și diferitelor tipuri de degradare (sărăturare, compactare, eroziune); ... – Practicarea de culturi verzi și acoperitoare pentru creșterea conținutului de materie organică și corectarea salinizării. ... ECONOMIE AGRARĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ – Tehnologii cadru de producție pentru diverse culturi agricole; ... – Modele de bugete de venituri și cheltuieli pentru estimarea costurilor de producție în vederea determinării rentabilității culturilor agricole; ... – Analiza impactului diferitelor instrumente de politică agricolă pentru sprijinirea
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
workshop-uri,etc. ; ... – Vizite în câmpuri experimentale pentru fermieri, elevi și studenți din domeniul agricol, cadre cu putere decizională la nivel local sau regional, etc.; ... – Publicarea rezultatelor în reviste de specialitate. ... Proiectul ADER 20.1.3: Măsuri și recomandări pentru reducerea riscului la salinizarea și eroziunea solului sub influența schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.000.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.000.000 154.000 308.000 308.000 230.000 Rezumat: Schimbările climatice, manifestate prin creșterea temperaturilor și modificarea regimului
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
2023-2026 Bugetul estimat: 1.000.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.000.000 154.000 308.000 308.000 230.000 Rezumat: Schimbările climatice, manifestate prin creșterea temperaturilor și modificarea regimului de precipitații, pot agrava eroziunea, prin scăderea conținutului de materie organică din sol, salinizare, pierderea biodiversității solului și fenomene de aridizare sau deșertificare. Cunoașterea condițiilor de salinitate ale solurilor fundamentează agrofitotehnia culturilor agricole, a aplicării raționale a tehnologiilor ameliorative și agricole în cursul perioadei de vegetație, pentru ameliorarea solurilor și protecția fertilității acestora împotriva
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
și diferite sisteme de fertilizare și irigare ameliorative; ... – Elaborarea unui sistem de agricultură ameliorativă specific zonelor supuse aridizării și diferitelor tipuri de degradare (sărăturare, compactare, eroziune); ... – Practicarea de culturi verzi și acoperitoare pentru creșterea conținutului de materie organică și corectarea salinizării. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – Organizarea de câmpuri experimentale; ... – Comunicarea rezultatelor obținute în cadrul unor manifestări științifice; ... – Publicarea de articole și lucrări științifice în reviste de specialitate din țară și străinătate; ... – Publicarea unei broșuri de prezentare a rezultatelor obținute; ... – Pagină
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
workshop-uri,etc. ; -Vizite în câmpuri experimentale pentru fermieri, elevi și studenți din domeniul agricol, cadre cu putere decizională la nivel local sau regional, etc.; -Publicarea rezultatelor în reviste de specialitate. 132 ADER 20.1.3 Măsuri și recomandări pentru reducerea riscului la salinizarea și eroziunea solului sub influența schimbărilor climatice 1.000.000 d.c 154.000 308.000 308.000 230.000 - Promovarea în asolament a unor specii și soiuri de plante tolerante la stresul termohidric și salin; - Stabilirea elementelor tehnologice specifice plantelor agricole cultivate pe solurile afectate de
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
și diferite sisteme de fertilizare și irigare ameliorative; - Elaborarea unui sistem de agricultură ameliorativă specific zonelor supuse aridizării și diferitelor tipuri de degradare (sărăturare, compactare, eroziune); -Practicarea de culturi verzi și acoperitoare pentru creșterea conținutului de materie organică și corectarea salinizării. Schimbările climatice, manifestate prin creșterea temperaturilor și modificarea regimului de precipitații, pot agrava eroziunea, prin scăderea conținutului de materie organică din sol, salinizare, pierderea biodiversității solului și fenomene de aridizare sau deșertificare. Cunoașterea condițiilor de salinitate ale solurilor fundamentează agrofitotehnia
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
sărăturare, compactare, eroziune); -Practicarea de culturi verzi și acoperitoare pentru creșterea conținutului de materie organică și corectarea salinizării. Schimbările climatice, manifestate prin creșterea temperaturilor și modificarea regimului de precipitații, pot agrava eroziunea, prin scăderea conținutului de materie organică din sol, salinizare, pierderea biodiversității solului și fenomene de aridizare sau deșertificare. Cunoașterea condițiilor de salinitate ale solurilor fundamentează agrofitotehnia culturilor agricole, a aplicării raționale a tehnologiilor ameliorative și agricole în cursul perioadei de vegetație, pentru ameliorarea solurilor și protecția fertilității acestora împotriva
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
mari diferențe de nivel, Ierusalimul este la vreo 800 de metri deasupra nivelului mării, iar Marea Moartă la 400 de metri sub nivelul oceanului planetar. Referitor la Marea Moartă, pentru cei care nu știu, se numește așa pentru că procentul de salinizare este foarte ridicat, acolo neputând trăi nicio plantă, nici un pește, nicio viețuitoare. Dar interesant este că pe fundul mării este un mâl tămăduitor, în special pentru bolile pielii. Și, după cum se știe, din cauza densității mari a sării în apă, corpul
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
cu nitrați, care pot depăși concentrațiile maxime admise. Astfel, 36,3% din fântânile investigate (situate în 92% din totalul comunelor din România) la nivelul anului 1995, conținutul de nitrați depășea concentrația maxim admisibilă pentru apa de băut (45 mg/l). Salinizarea și înmlăștinirea secundară a solului sunt fenomene ce însoțesc irigarea nerațională a terenurilor agricole. Mecanizarea lucrărilor agricole determină trasarea solului. În România, 6 mil. ha sunt afectate de acest proces. De asemenea, complexele supradimensionate de creștere a animalelor, prin volumul
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
consumatorii de ordin superior, printre care se numără și omul. Poluarea anorganică se produce în special cu săruri și este datorată activităților din industria chimiei clorosodice petrolieră de extracție, industria petrochimică, chimiei organice de sinteză, cât și în procesul de salinizare a solurilor. De asemenea, scurgerile de suprafață de pe terenurile agricole, fertilizate în exces cu îngrășăminte chimice de tipul azotatului de amoniu, superfosfat, îngrășăminte complexe NPK, contribuie semnificativ la poluarea anorganică, fiind considerate surse difuze de poluare. Din industria chimică anorganică
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
a poluării poate fi dată și de către restricțiile din cauza cărora are loc deteriorarea recoltei, ca urmare a prezenței reziduurilor de substanțe poluante (pesticidele, metale grele). Cheltuielile de amenajare antierozională a solului, cele ocazionate de executarea lucrărilor de drenaj pentru prevenirea salinizării secundare a solului sunt, de asemenea, tot expresia unor stări de poluare a solurilor, la un moment dat. Sistemul sol este mai complex, iar poluarea sa constă nu numai în pătrunderea poluantului în masa solului, ci și în provocarea de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
mult mai mică, comparativ cu solurile argiloase, unde complexul argilo-humic determină reținerea substanțelor respective o perioadă mai mare de timp. Din cauza folosirii ineficiente a apei de irigație, a lipsei de drenaj adecvat ori calității necorespunzătoare a apei, apar fenomene de salinizare și înmlăștinire secundară. În urma aplicării irigației cu ape alcaline, conținând silice, a drenării sau suprapășunării în savane, stepe, antestepe, apare adesea compactarea solului (tasarea puternică a acestuia). După o folosire necorespunzătoare timp de 10-20 ani, solul capătă o structură masivă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
dar afectează indirect și apele de suprafață. Cauzele sunt în principal irigațiile și infiltrațiile apelor marine în acviferele dulci. Problema nu e nouă. Acum 6000 de ani, sumerienii și-au distrus propria civilizație prin irigarea excesivă a Mesopotamiei. Sursele de salinizare sunt naturale (evaporație crescută; dizolvarea de minerale; sarea de mare adusă de vânt pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) și antropice (irigații; exfiltrații din canale și halde de gunoi; intruzie salină de la minerit, dezghețarea șoselelor cu
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ape, subteran și în apa proaspătă nu se văd modificări, dar ulterior dă precipitat brun de hidroxid de fier. La fel și borul în concentrații excesive (ce apar mai ales în zone vulcanice) e toxic pentru plante. Principala sursă de salinizare a apelor rămân irigațiile excesive: Se apreciază că peste 50% . Poluarea cu metale grele. Principalele surse de poluare a apelor cu metale grele sunt: surse geologice (naturale); industria minieră și prelucrătoare de metale; utilizările industriale și casnice ale sărurilor de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
reducerea eroziunii solului.... Plus toate metodele preventive menționate la secțiunea dedicată prevenirii și combaterii eutrofizării. În cazuri extreme se pot folosi metode directe de combatere, printre care precipitare chimică in situ și inhibitori de nitrificare pentru a frâna mineralizarea azotului. Salinizarea se poate combate prin irigarea eficientă (prin stropitoare circulare sau pe role, sau mult mai bine prin microirigare cu tuburi găurite direct la rădăcina plantelor, evitarea pierderilor pe rețeaua de aducțiune a apei, evitarea canalelor deschise de irigații și a
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
intervenția omului, conferă versanților o mare pretabilitate la procese de versant (alunecări de teren, eroziune în adâncime și areolară) care impun măsuri ameliorative și eforturi financiare destul de mari. Solurile, caracteristice regiunii de silvostepă din nord-estul țării, sunt adesea afectate de salinizare. Albiile majore, cu o evoluție în plină dezvoltare și în zilele noastre, ocupă în cadrul bazinului suprafețe însemnate, fiind puternic influențate de activitățile antropice, în special, amenajări în scopul retenției apei în lacuri de acumulare. Barajele construite în albia majoră a
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
fertilității terenurilor agricole cu consecința reducerii continue a productivității acestora. În general, factorul principal al degradării Îl constituie eroziunea, ponderea ei fiind de 84% din cauze. Al doilea factor Îl constituie defrișarea pădurilor tropicale. Un al treilea factor Îl constituie salinizarea terenurilor agricole irigate, circa 20% din suprafața mondială irigată fiind afectată de acest fenomen. Un al patrulea factor Îl constituie scoaterea din circuitul agricol a unor Întinse suprafețe din cauza urbanizării și industrializării. Ca urmare acestor situații, după unele date furnizate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a avut loc sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanți sunt: clima; relieful; apa freatică și pedofreatică; rocile de solificare; vegetația; eluvierea-iluvierea; sărăturarea (salinizarea și alcalinizarea). Se diferențiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS 1980) cărora li se adaugă solurile intrazonale: clasa protisolurilor (soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate cf. SRCS 1980), clasa antrisolurilor (soluri
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
5 m adâncime, urmate de soluri hidromorfe. Solurile halomorfe sunt răspândite pe luncile râurilor Prut, Jijia, Bahlui și pe unii versanți din câmpia Moldovei (PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU - JUDEȚUL IAȘI 2004, 24). Acestea sunt rezultatul unui proces de salinizare și/sau alcalizare și se caracterizează printr-un pH puternic alcalin (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). Solurile hidromorfe sunt formate sub influența puternică a apei freatice și/sau acumulate din precipitații, deasupra unui orizont impermeabil (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Bavoux, 1998) este acela al coastei tunisiene, intens amenajată în ultimele decenii pentru scopuri turistice. Ca urmare a acțiunilor respective, regiunile vecine, specializate în pomicultură și legumicultură au fost afectate de reducerea cantității disponibile de apă și de procesele de salinizare, populația ocupată în agricultură fiind nevoită să se convertească profesional, adaptându-se la necesitățile industriei turistice. În zonele foarte active economic, astfel de fenomene complexe determină, în primul rând artificializarea extremă a fațadei litorale, inclusiv prin câștigarea unor terenuri pe seama
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]