120 matches
-
pentru majoritatea școlilor și tradițiilor budiste, cu toate că doar Theravada le consideră pe toate centrale. S-a constatat că în legătură cu comunitățile budiste se pot face puține generalizări. Budismul prezintă și câteva concepții comune cu celelalte religii dharmice, cum ar fi reîncarnarea ("samsara"), adică reîntruparea ființei în alte forme de existență pe baza rezultantei faptelor comise și a legilor karmice. Conform filozofiei budiste, existența, lumea în general are trei caracteristici: În budism, existența individuală a omului aduce suferință tocmai din cauză că ea este o
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
și în care omul se debarasează de ciclul reîncarnărilor, de orice apariție, dispariție sau transformare. Prin prisma Nirvanei, omul privește cele cinci "agregate" ale existenței sale ca pe ceva impropriu și devine indiferent la schimbarea sau anihilarea lor. Relația dintre "samsara" și Nirvana este cea dintre iluzie și realitate; prin distrugerea samsarei nu se pune capăt unei entități existente ci unei aparențe, prin volatilizarea căreia se lasă loc manifestării depline a "adevărului". Nirvana este un "neant", cu toate că în diferite credințe populare
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
apariție, dispariție sau transformare. Prin prisma Nirvanei, omul privește cele cinci "agregate" ale existenței sale ca pe ceva impropriu și devine indiferent la schimbarea sau anihilarea lor. Relația dintre "samsara" și Nirvana este cea dintre iluzie și realitate; prin distrugerea samsarei nu se pune capăt unei entități existente ci unei aparențe, prin volatilizarea căreia se lasă loc manifestării depline a "adevărului". Nirvana este un "neant", cu toate că în diferite credințe populare ea se materializează sub forma unui spațiu paradiziac. Majoritatea surselor budiste
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
monahii nu au voie să se atingă de bani sau să se implice în viața economică. Astfel din punct de vedere sociologic putem vorbi de două tipuri de budism: "budismul nirvanic" care are ca unic scop eliberarea și detașarea de samsara și "budismul karmic" care îndeamnă omul să săvârșească fapte bune pentru ca într-o viață viitoare pozitivitatea karmei să-l situeze într-o poziție mai apropiată de condiția iluminării. Budismul nirvanic încurajează de asemenea faptele bune, dar cere detașarea de rezultatul
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
ramurile yoga, țelul final este atingerea unei stări eterne de conștiință perfectă. În școlile moniste ale advaita vedantei și șaivismului, aceasta perfecțiune ia forma "mokșei", care este o eliberare de toată suferință lumeasca și de cercul nașterilor și al morților (Samsara), o stare în care gândurile încetează și apare experiență unirii beatifice cu Supremul Brahman. Pentru școlile dualiste bhakti ale vaișnavismului, "bhakti" însăși este țelul suprem al procesului yoga, iar perfecțiunea culminează într-o relație eternă cu Vișnu sau cu unul
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
veche (în epopeele Ramayana și Mahabharata). Ortografieri alternative ale cuvântului sanscrit în engleză includ "suastika" și "svastica". Nume alternative pentru formă: Svastica apare în artă și în simboluri preistorice sau în diverse contexte: noroc, soarele, Brahma, în conceptul hinduist de samsara. În antichitate, svastica a fost folosită mult, printre alții, de hitiți , celți și de greci. Apare și în alte culturi din Asia, Europa, Africa și America - uneori ca motiv geometric, uneori ca simbol religios. În zilele noastre, ca întotdeauna, svastica
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
taxei pentru săvârșirea ei. Ca urmare a abuzurilor apărute în acest context, s-au dezvoltat noi religii - jainismul și budismul. Textele "Upanișadelor" propun ca alternativă asceza și meditația contemplativă. Învățătura hindusă are în centrul său două concepte: Karma (fapta) și Samsara (reîncarnarea). Astfel, sufletul participă la un ciclu existențial continuu - naștere-moarte-renaștere - determinat de faptele bune sau rele pe care le-a săvârșit într-o viață anterioară. Eliberarea din succesiunea reâncarnărilor se face prin efort propriu, prin purificarea vieții și prin exercițiile
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
nou rege din Nordul Indiei, Candragupta I, întemeiază dinastia Gupta. Aceasta unifică India până la năvălirea hunilor, popor venit din Asia Centrala în secolul următor. Indienii credeau că după moarte sufletul omului renaște într-un alt trup. Aceasta se numește reîncarnare sau samsara. Indienii studiau astronomia, matematica, geometria, știința și medicina. Societatea indiană era împărțită în patru caste, conform legilor lui Manu: preoții (brahmanii), războinicii (kșatriya), producătorii (vaisya) și servitorii (sudra).
India antică () [Corola-website/Science/303011_a_304340]
-
o viață anterioară, constituie karma ce se oglindește în starea materială și virtuțile vieții actuale. Budiștii cred în reîncarnare, cred că trupul nu constituie decât vasul în care se dezvoltă sămânța sufletului. În filosofia indiană ciclul nesfârșit viață-moarte poartă numele "samsara". În budism nu există suflet. Conform lui Herodot, părintele istoriei, geto-dacii se credeau nemuritori. Pentru ei moartea nu era decât o cale de a merge la zeul lor suprem Zamolxes, zeul subpământean al vegetației și al fertilității. De aceea, moartea
Moarte (mitologie) () [Corola-website/Science/302138_a_303467]
-
ca amuletă. De altfel, în India de azi sunt numeroase obeliscuri simbolizând "lingam", cărora credincioșii li se închină. Shiva are 1008 nume sau epitete, traducând diversele lui atribute. Printre cele mai importante sunt: Zeul poate să întrerupă ciclul de reîncarnări (samsara)- " Cine pune cu mâna sa o floare pe capul lui Shiva, rostind versul de 6 silabe, acela nu mai renaște." (Panchatantra I, 168). Cele 6 silabe sunt ""Om, namah Shivaya", adică ""Om, închinare lui Shiva"("om" este silaba sacră cu
Shiva () [Corola-website/Science/303951_a_305280]
-
sau înclinații în șase grupe (dintre care doar primele cinci sunt generatoare de karma) după criterii cromatice, dar și după faptele pe care le determină. Astfel există leshyas: Scopul suprem al jainismului este eliberarea ("moksha" sau "nirvana") sufletului din ciclul "samsara" (de reîncarnări) și dezvăluirea potențelor latente ale acestuia (omnisciența, omnipotența, omni-percepția și bucuria supremă). Se consideră că izbăvirea a fost realizată în momentul în care "jiva", monada spirituală, devine, prin practici ascetice, conștientă de întreg universul și capătă o cunoaștere
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Showgirl: The Homecoming Tour este un turneu susținut de Kylie Minogue penru a promova albumul "Ultimate Kylie". Turnul a pornit de unde rămăsese turneul anterior, "Showgirl - The Greatest Hits Tour". Act 1: Homecoming Act 2: Everything Taboo Act 3: Samsara Act 4: Athletica Act 5: Dreams Act 6: Pop Paradiso Act 7: Dance of the Cybermen Encore Producător Executiv: Kylie Minogue și Terry Blamey Director Creativ și Designer: William Baker Producător Muzical: Steve Anderson Management: Kevin Hopgood Design de Producție
Showgirl - The Homecoming Tour () [Corola-website/Science/313583_a_314912]
-
șase trupuri, Naruto poartă o discuție cu Nagato. Nagato își prezintă motivele pentru care a creat Akatsuki și că scopul final este Pacea Mondială. După discuție, vorbele lui Naruto îl impresionează și decide să-i încredințeze viitorul lui, astfel folosind „Samsara of Heavenly Life Technique” el îi aduce la viață pe toți cei care au pierit în urma atacului său. Apoi acesta moare în urma folosirii excesive de chakra. Tobi îi fură corpul ulterior și își implantează un Rinnegan în locul Sharinganului stâng. Sufletul
Akatsuki () [Corola-website/Science/313905_a_315234]
-
Pali "sankhara") și "acțiune" (Pali "bhava"). Orice acțiune este înțeleasă a "crea semințe" în minte unde răsar în rezultatele apropriate (Pali "vipaka") atunci cand întâlnesc condițiile potrivite. Cele mai multe tipuri de karma, cu rezultate bune sau rele, vor păstra una în roată samsara, alții o vor elibera în [[Nirvana|nirvana]]. Budismul relaționează karma direct la motivele din spatele unei acțiuni. Motivația de obicei face diferența dintre "bine" și "rău", dar motivația de asemeni include aspectul ignorantei; astfel o acțiune bine intenționată de la o minte
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Nirvanei este același lucru, dar un Samyaksam-buddha deține mai multe calități și capacități decât celelalte două tipuri. Istoricul, vechiul Buddha pare să se fi prezentat nu ca zeu sau mântuitor, ci ca un profesor capabil să ghideze ființele simțitoare în afara samsarei. Totuși, multe forme ale budismului recunosc tipul de mântuitor. Diferențele teoretice dintre Buddha, bodhisattva, dharmapala (zeități protectoare), yidam ("zeități tutelare"), și "zei" (Sanskrit "deva", Tibetană "lha") dispar în practică. În orice caz, toți sunt văzuți în contextul budismului ca fiind
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
Buddha din unele sutra Mahayana se opun cu fermitate ideii că nici Buddha (în stadiul extraordinar de Dharmakaya) nu este într-adevăr real pentru eternitate (vezi secțiunea "Eternul Buddha" de mai jos): potrivit acestei doctrine mai puțin răspândite, doar tărâmul samsara nu are esență eternă, pe când dacă atribuim aceeași caracteristică lui Buddha, comitem o gravă ofensă și ne îndepărtăm periculos de la calea autenticei Dharma (vezi Nirvana Sutra). Fericirea din Nirvana, conform budismului, este accesibilă tuturor ființelor - deși ortodoxismul presupune că mai
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
inspirație pentru parabolele lui Kafka au fost mitologia greacă sau lumea Orientului Îndepărtat. Kafka era probabil familiarizat, datorită lui Schopenhauer, cu unele idei budiste despre omniprezența suferinței. Michael P. Ryan consideră că rădăcina comună a cuvintelor Samsa (eroul "Metamorfozei") și "samsara" (ciclul reîncarnărilor) nu reprezintă o simplă coincidență. Se poate vorbi, în cazul lui Kafka, și de o imaginație fabulistică. Operele sale umanizează șoareci, câini, șacali, o cârtiță, un cal, o maimuță, un vultur etc. sau, în sens contrar, animalizează un
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
afecta lumea mai mult de animale, devașii pot afecta lumea mai mult de oameni. În timp ce zeii pot fi mai puternici decât oamenii, nici unul dintre ei nu sunt absoluți (neîntrecuți). Cel mai important dintre zei, ca om, suferă, de asemenea, în Samsara, ciclul în curs de desfășurare al morții și al renașterii ulterioare. Zeii nu au atins Nirvana, si sunt inca supuse emoții, inclusiv gelozia, furia, iluzii, durere, etc... Astfel, din moment ce un Buddha arată calea spre Nirvana, un Buddha este numit "profesorul
Dumnezeu în Budism () [Corola-website/Science/318752_a_320081]
-
ci reprezintă, de fapt, punctul central al tuturor trăirilor noastre, însăși caracteristica ce distinge ființele de restul fenomenelor existente. Tocmai pentru că posedă minte, ființele, indiferent de forma și mărimea lor, ocupă primul loc în învățăturile lui Buddha. Legea Karmei, reîncarnarea, Samsara (ciclul existențelor) și Nirvana (eliberarea) au sens doar pentru că mintea există. În lipsa acesteia, dispar toate criteriile de evaluare a universului nostru conceptual, cum ar fi bun/rău, just/eronat, important/insignifiant, căci ele sunt bazate pe trăirile ființelor sensibile. Meditația
Politică, filosofie, drame de familie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105589_a_106881]
-
în ajutorul privitorului prin titlurile lucrărilor care dezvăluie zonele filosofice și emoționale care au generat compozițiile, de la cele științifice la culturile orientale, de la teoriile cosmogenezei la ieșirea sau recăderea în haos. Uneori, titlurile sunt explicite: Nunta cosmică, Nucleogenesis, Spirala of Samsara sau, simplu, Fractal 19, Fractal 2... Alteori ele au rolul de joc secund, trimițând la zone intelectuale sau emoționale, la fantezii cosmice din care analogiile cu umanitatea nu lipsesc: Archetypal precognition, Major Arcana, Chaos introspection, Passion, Galactic placenta disruption, Solipsistic
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]