129 matches
-
de la Mereni și Robănești, unde a căzut prizonier, la 19 noiembrie 1916. Întors din captivitate (1918) a fost reîncadrat în aceeași unitate și a luat parte la campania din Ungaria. În 1919 a fost trimis la Școala de Cavalerie de la Samur (Franța), de unde a revenit pentru a fi numit cadru didactic la Școala Militară de Cavalerie (1920) și Școala Specială de Cavalerie de la Sibiu (1921). Între 15 mai și 1 octombrie 1922 a urmat un curs de informații, fiind propus de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de la vie să revină; tata, pentru a merge să o ia de la gară, plecă din Cameră înainte de închiderea ședinței. Camera era foarte prost instalată în vechiul local din Dealul Mitropoliei și mai ales foarte rău luminată. Își luă blana de samur de la vestiar și voi să iasă. Nici un agent, nici măcar un sergent. Deodată un individ ieși din umbră și voi să-l lovească în inimă cu un cuțit. Arma, fiind slabă și blana de postav gros, se rupse. Cu bucata rămasă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mai încetează cu jafurile, mi-am luat inima în dinți și m-am dus la biserică...” (I. Creangă) $circ. de cauză$$ constituentul dezvoltat în baza gerunziului poate realiza și funcția de complement: „Vedea răsărind domni în haine de aur și samur.” (M. Eminescu) sau funcția de subiect: „Din când în când învăluirile de vânt de deasupra satului păreau că se alină și-atunci se auzea sunând cu zvon mare, sus, sub nori, pădurea de brazi.” (M. Sadoveanu) În interiorul constituenților dezvoltați, numele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Biserica creștină, a ei catapeteazmă, De-un fulger drept în două e ruptă și tresare.” (M. Eminescu) dar - ca subiect interior de gradul II - și prin forme verbal-nominale cu altă funcție sintactică: „Vedea răsărind domni în haine de aur și samur...” (M. Eminescu) • „obiectul” căruia i se afirmă, sau i se neagă, prin predicat, existența: „Dacă n-ar exista o presă nu s-ar putea ști că toate interesele sunt în mâini bune (...) Sunt cel puțin treizeci de formule generale pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
proaspătului domn va fi tocmai ținuta de paradă a demnitarilor, supusă de el unei minuțioase reglementări. „Câți din boierii acestui rang țin portul cel vechi - sună ofisul domnesc din 7 sept. 1834 - vor purta la zile de paradă gugiumanuri de samur cu fundul roșu, ferigele sau contoșuri iarna; neavând însă asemenea podoabe, vor putea purta mante de cinste cu cusuturi la guler după forma litera A. Iar cei ce au priimit port europienesc vor purta iarăși la zile de paradă capele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
îi ofereau posibilitatea de a regăsi în spațiul ficțiunii propriile sale dileme, simpatii și aversiuni. Jucând la București, în 1851, o piesă intitulată Tuzu calicul, Matei Millo aducea în scenă „un respectabil boier cu barbă albă și cu giubeaua de samur, care a făcut să râză numerosul public cât poți să socotești pe seama clasei privilegiate“ (Gr. Alexandrescu, scrisoare către I. Ghica). Asemenea lucruri se vor fi întâmplat și mai înainte, ca să justifice, între indicațiile date cenzurii de către domnitorul Grigore Ghica, pe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
om suit în turnul Colței? O caleașcă în care șed alături o doamnă în crinolină, cu un șal de cașmir pe umeri, și un boier purtând ișlic și giubea tivită cu blană... Un alai domnesc: unii dregători au gugiumanuri de samur cu fundul roșu, alții tricornuri cu pene albe... Un tânăr în redingotă, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și un vârstnic în anteriu, care-și saltă calpacul cu amândouă mâinile... Femei târându și prin praful uliței rochiile grele de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
aproximative, exagerate din necunoaștere, avem de la cronicarii arabi despre bulgarii de pe Volga care plăteau tribut kazarilor. Astfel, numărul corturilor locuite de bulgari este apreciat la 50.000 și fiecare cort este obligat la un tribut anual de o blană de samur . Așa cum se obișnuiește, dacă împărțim cifra arătată la 10, ne putem apropia de realitatea demografică a bulgarilor, despre care știm că în secolul al VII- lea, o parte dintre ei, sub Isperich se așează, după lupte victorioase cu bizantinii, pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
budiști galbeni) Salut mare lama pe floare de lotus. ceacșiri pantaloni turcești ceadâr cort militar turcesc (verde va grâul) ceambur detașament de pradă (razzia) năvrapi tătari ceașâd spion ceașâtlâc spionaj cabanița domnească contăș cu ceaprazuri de fir și profimuri de samur. "Trimeteți doi ciopcâni care să margă bine în buestru ceapraz brandeburg cepchen haină cu mânecile despicate atârnând. A plătit patru potronici pentru aseminea cepcehen. se hărățeau pe margini... au răpezit la împărăție arz, jăluind împotriva lui Vasilie-Vodă. În spirala infinită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de aplice, 400 de perle și fragmente din ferecături de cărți. La unele cneaghine, marama cobora de sub coroană în cute oblice, aidoma celei din portretul Margaretei de Provence sau a altor regine ale Franței.” Sunt amintite în documente blănurile de samur, aduse de negustorii moscoviți, sau blănițele de jder, interzise la export. În urma războaielor din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, oamenii noștrii au avut prilejul să ia o pradă bogată în haine, armuri, harnașamente, încât în costumul moldovenesc se întâlneau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la seria de serate date în vila de la Șosea, deși erau onorate de prezența tinerilor principi moștenitori, cei trei bărbați nevoind să primească ospitalitatea plătită cu zestrea nevestei lui Radu, născută Cazotti. Lydia Philippescu purta rochii de la Doucet, blănuri de Samur, dar nu se suia în trăsura Curții, la care dânsul avea dreptul ca mare mareșal, dânsa neavând titlu oficial. El iubea și admira pe nevasta lui, care avea asupră-i un mare ascendent nu numai prin prestigiul tinereții ei, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
voia să taie coloana vertebrală și să străpungă inima. Un spațiu de nimic zădărnicise sfărâmarea vertebrei și paralizia; desigur, mișcarea ce a făcut Ionel, întorcându-se la a doua lovitură, a deviat parcursul celuilalt glonț. Poate și grosimea blănii de samur, blana moștenită de la tata, care îl scăpase și pe el de cuțitul lui Pietraru. Gloanțele, închilozate în oase, rămaseră acolo, primejdia hemoragiilor interne dispăruse, bolnavul se putea hrăni, durerile, mai ales cele pricinuite de lungul traiect din spate până la claviculă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și hoț (fură făină sau grâne din hambare ; <endnote id="vezi nota 111"/>). Sau, În fine, pentru că portul tradițional al evreului În epocă includea o căciulă (straimel) cu blană de viezure (doar evreii bogați permițându-și să folosească blană de samur ; <endnote id="vezi nota 646"/>). În „romanul evreiesc” De două mii de ani... al lui Mihail Sebastian (1934), protagonistul asistă la o scenă În care, În centrul Bucureștiului, la Începutul anilor ’30, se strigă : „Moarte jidanilor !”. Oamenii trec mai departe, indiferenți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al VII-lea. În spațiul românesc, termenul fiacru fusese folosit deja de Constantin Negruzzi În 1829, În prima sa nuvelă, Zoe : „un fiacru ce trecea ca săgeata” pe ulițele Iașilor (130, p. 213). 646. „Căciula sa originală, de blană de samur, cu care se Înfățișa [bancherul Ascher, sâmbăta] la sinagogă, costa mai bine de o sută de galbeni” ; cf. romanul lui Al. Pelimon Jidovul cămătar, cca 1860 (130, p. 274). Unii scriitori au asociat presupusele caracteristici intelectuale și etice ale evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bour moldovenesc, alături de flamura oștirii închipuind pe "Sfântul Gheorghe ucigând balaurul", se ridică, în mână cu ulcica sa smălțuită cu margarete și albăstrele. E cam scurticel de stat, dar vânjos și în cabanița de brocart roșu tivită cu blăniță de samur, mustăcios, cu ochi albaștri de cicoare, cu pletele blonde încercuite de magnifica coroană Mușatină, pare mai 'năltuț și nu-i dai cei patruzeci, patruzeci și doi de ani pe care-i are. Vă mulțămesc! închină el spre adunare. Am împlinit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică, hulitoare, un înfumurat: Altul este înalt, La gât sugrumat, Cu capul pe spate, Cu nările umflate, Mari lucruri grăiește, Pe nime nu socotește, Foarte înfumurat, Cu samur îmbrăcat, Fără nici o stare, Casă nicăiuri n-are, Nimărui nu mai plătește. Gâci ș-acesta cine este. VASILE AARON ȘI ION BARAC Dacă nu s-ar amesteca în opera lor elemente ale veacului XVIII, Vasile Aaron și Ion Barac ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tinerii în straie orientale joacă vals și ecossaise; de pe un pat familia domnului privește hieratică: "În sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mâinile încleștate la ceafă. Pe marginea patului, la dreapta și la stânga, ședeau cele șase beizadele șir". În sălile epocii Cuza, apare tânărul prefect de formație pașoptistă cu tot alaiul lui oficial (droșca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un loc mocirlos cu un iaz mare și o rîpă înspăimîntătoare unde mulți s-au înecat. Toți galii care au scăpat de la înec au fost legați și duși în robie de către geți. Lapise, te rog să iei aceste blănuri de samur și să le dai după ce vei tăbărî(ajunge). Din înălțimea binecuvîntată cu puterea crucii a lui Zabelieo să gonești și să pleci cu bîrsanele chiar peste rîuri către sarmați spunînd: privește sfînta cetate a geților! Lapise”. După înfrîngerea suferită în fața
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
daruri de Paști 1695 lei, îmbrăcămintea boiernașilor de la Curte de Paști 1361 lei, îmbrăcămintea oamenilor M.S. Beizadea 1087 lei, îmbrăcămintea ciohodarilor 2793 lei, îmbrăcămintea Curții 1228 lei, cuhnia cămănarilor 150 lei, cheltuielile lui Terezi Bașa 1650 lei, o blană de samur doftorului 300 lei, un contaș somun 1250 lei etc. „Jumătate din țară muncea ca să-și plătească pe Vodă, cheltuielile curții și șleahta de vătaji, cluceri, stolnici", comentează Ghibănescu (Opinia, 12 noiembrie 1910). o) O categorie fiscală în catagrafii o formau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se numește ursul Grizzly. Cerbul, este un alt reprezentant a pădurilor de conifere și este la fel un mamifer. Ciuta, își naște puii vii și îi hrănește cu lapte. Căprioara, naște numai un pui. Alți reprezentanți sunt veverița,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume. Păsări: pițigoi, ciocănitoare, mătăsar, grangur, cocoș de munte, iernuca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni. Tind să
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
1/3 din teritoriu), taiga cu întinsele păduri din sudul Siberiei, vegetație de stepă și păduri de foioase în zona europeană. Rusia a fost recunoscută întotdeauna ca patria celor mai valoroase animale cu blănuri scumpe: vulpi argintii și negre, zebeline, samuri. Preocupările ecologice s-au materializat și în constituirea unor parcuri și rezervații naturale (peste 20) unde se depun eforturi pentru ocrotirea faunei și florei pe cale de dispariție, intrată în patrimoniul universal: tigrul siberian, cerbul sika, foca de Baikal. Datorită condițiilor
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Monomah (cadou făcut de împăratul bizantin Constantin al XI-lea Monomahul, nepotului său Vladimir, cu o greutate de 700 grame, lucrată în filigran de meșteri tătari, cu fir de aur și pietre scumpe, montată pe o bandă de blană de samur); Sceptrul și globul imperial al lui Ivan al IV-lea, Coroana lui Petru cel Mare și a Ecaterinei a II-a, obiecte de cult, sănii și calești imperiale de la ceremoniile de încoronare. Moscova culturală se prezintă ca o adevărată metropolă
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Calul a apărut în cinematografie odată cu Western-ul, apoi cu filmul de capa și spadă, sau in reconstituirile istorice. Noi nu posedam tradiția ecvestra a Vestului American, iar călăreții noștri au încălecat mult timp în maniera școlii „Cadre Noire” din Samur și absolut deloc în stilul instinctiv al cowboy-ului, stil foarte contestat de profesorii de echitație până și în prezent, dar necesitățile filmelor au cerut adaptarea cascadorilor și la acest stil. Acum se folosesc căi, care cad la simplă comandă verbală
Cascador () [Corola-website/Science/312656_a_313985]
-
Logofătul este reprezentat alături de familia sa, soția sa Margareta, fiica lor Anastasia, viitoarea soție a logofătului Teodor Bubuiog (ctitorul Mănăstirii Humor) și fiii săi, Pătrașcu și Ioan, aflați în fața logofătului. Ctitorul poartă o manta verde cu guler din blană de samur, pe cap are o tocă (bonetă) ca și hatmanul Șendrea și Luca Arbore la ctitoriile lor. Biserica are jumătate din statura unui om. În altar sunt întâlnite scene pictate cu măiestrie cum sunt: "Nașterea Domnului", "Întâmpinarea Domnului", "Prinderea lui Iisus
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
în care surprinde un cobzar, un naist și doi vioriști ce îl privesc cu atenție pe primaș. Îmbrăcămintea amintește de portul lăutarilor din secolul al XVIII-lea, cu anterieu, giubea și brâu. , ca vătaf al tarafului, poartă giubeaua blănită cu samur, în schimb ce restul lăutarilor, spre a-și arăta vechimea meseriei, au giubeaua mai terfelită. În 1866 horele sale „Lințica” și „Mitocanca” sunt tipărite la editura lui Constantin Gebauer, deși multe alte compoziții „anonime” din colecția cunoscutului editor bucureștean, intitulata
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]