1,675 matches
-
legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale, pentru ca acesta să poate fi identificat cu ușurință prin trimiterea la un alt act normativ de rang egal cu care textul sancționator se află în conexiune, în vederea stabilirii contravenției. În Legea nr. 55/2020 nu se face trimitere la o altă lege prin care să fie reglementate clar anumite contravenții, ci doar se menționează că acestea se vor stabili prin acte administrative
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
Parlamentul a adoptat dispozițiile legale criticate fără a-și îndeplini obligația constituțională de a pune de acord textele din legea criticată cu decizia Curții Constituționale, aspect ce contravine dispozițiilor art. 147 alin. (2) din Constituție, sub aspectul proporționalității regimului juridic sancționator. ... 13. În continuare. Curtea reține că prin Adresa nr. 2/2.525 din 22 martie 2022, secretarul general al Camerei Deputaților a trimis Curții Constituționale sesizarea privind neconstituționalitatea sintagmei „opinie ori apartenență politică“ cuprinsă în articolul unic din Legea pentru modificarea art.
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
urgente, cu caracter excepțional, în domeniul economic ar aduce grave prejudicii cu efecte pe termen lung asupra persoanelor juridice și angajaților acestora, întrucât conflictul armat din Ucraina influențează piața forței de muncă, impunându-se acordarea unor derogări de la regimul sancționator, contribuind astfel la reducerea efectelor sociale negative, luând în considerare că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 79 din 9 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256079]
-
terțului poprit“. Instanța supremă a subliniat faptul că art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă „consacră sfera persoanelor cărora legiuitorul le deschide exercițiul dreptului de a sesiza instanța de executare cu cerere de validare în scopul aplicării normelor sancționatoare în privința terțului care nu a îndeplinit obligațiile legale ce îi reveneau pentru efectuarea popririi și îndestularea creanței creditorului. Refuzul terțului poprit de a executa poprirea poate echivala cu o nerecunoaștere a creanței, astfel încât creditorul urmăritor și debitorul, ca
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
Decizia nr. 828 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 17 februarie 2016, paragraful 21). ... 24. De asemenea, Curtea a constatat că nu poate sancționa o eventuală lipsă de corelare între tratamentul sancționator al infracțiunilor prevăzute la art. 9 din Legea nr. 241/2005 și optica legiuitorului reflectată în ansamblul tratamentului sancționator reglementat de Codul penal și de Legea nr. 187/2012. Astfel, menținerea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, în forma
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
17 februarie 2016, paragraful 21). ... 24. De asemenea, Curtea a constatat că nu poate sancționa o eventuală lipsă de corelare între tratamentul sancționator al infracțiunilor prevăzute la art. 9 din Legea nr. 241/2005 și optica legiuitorului reflectată în ansamblul tratamentului sancționator reglementat de Codul penal și de Legea nr. 187/2012. Astfel, menținerea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, în forma agravată, și după intrarea în vigoare a noului Cod penal reprezintă opțiunea legiuitorului, conform politicii penale a statului
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
61 alin. (1) din Legea fundamentală. Prin adoptarea și menținerea acestor norme în fondul activ, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere, prevederile de lege criticate având natura unei norme de incriminare speciale care creează un regim sancționator specific. ... 25. Curtea a observat că în ipoteza infracțiunii de evaziune fiscală, în forma agravată, legiuitorul a apreciat că este necesară o sancționare fermă a acesteia, având în vedere actualitatea aspectelor reținute în expunerea de motive la Legea nr. 50/2013
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
egale sau similare să beneficieze de același tratament juridic sau unul similar. Or, se observă că persoanele care construiesc fără autorizație de construire și cele ce construiesc cu nerespectarea autorizației, deși se află în situații similare, beneficiază de un regim sancționator diferit sub aspectul severității amenzii prevăzute drept sancțiune. ... 14. Autorii excepției Alexandru-Mihai Drobotă și Dan Funduianu apreciază că dispozițiile de lege criticate contravin art. 15 alin. (1) și art. 53 din Constituție. Astfel, susțin, în esență, că, în situația
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
să respecte condițiile expres prevăzute de art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală. ... 15. În final, autorii excepției, comparând cele două contravenții și punând în balanță contravenția în sine și sancțiunea aferentă, susțin că există o disproporție majoră între regimul sancționator al celor două contravenții care apără aceleași valori, scopul Legii nr. 50/1991 putând fi atins prin utilizarea altor mijloace care să nu pună în discuție existența unor drepturi sau libertăți. ... 16. Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 1.311D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, având în vedere că argumentul autorului excepției, bazat pe compararea a două texte legale, prin care legiuitorul a stabilit un regim sancționator diferit, nu poate fi primit ca fundament al unei excepții de neconstituționalitate. În legătură cu această manieră de a formula critica de neconstituționalitate, se arată că răsturnarea prezumției de constituționalitate a unui text legal poate fi realizată doar prin intermediul
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
de construire. ... 30. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 din Constituție, potrivit căreia persoanele care construiesc fără autorizație de construire și cele care construiesc cu nerespectarea autorizației, deși se află în situații similare, beneficiază de un regim sancționator diferit, sub aspectul severității amenzii prevăzute drept sancțiune, Curtea constată netemeinicia acesteia. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit în mod constant că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situații egale trebuie să le corespundă un tratament
DECIZIA nr. 376 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261273]
-
ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției. Astfel, în cazul constatării faptelor prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, și anume executarea sau desființarea fără autorizație, agentul sancționator poate aplica și sancțiunea complementară prevăzută de art. 28 alin. (1) din lege, adică să dispună oprirea executării lucrărilor și desființarea lucrărilor executate fără autorizație într-un termen stabilit prin procesul-verbal (de regulă, între 1 și 6 luni, în funcție
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că modul în care legiuitorul a înțeles să sancționeze pluralitatea de infracțiuni constituie un element de politică penală, în expunerea de motive a noului Cod penal menționându-se că acest tratament sancționator este necesar a fi instituit, în condițiile în care limitele maxime ale pedepselor prevăzute pentru diferite infracțiuni au fost mult diminuate. Dispozițiile legale criticate instituie reguli precise și clare și în același timp previzibile, în același sens fiind și opinia
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
din 6 august 2020, și Decizia nr. 508 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.163 din 2 decembrie 2020. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că noul Cod penal reglementează un regim juridic sancționator cu privire la cele două forme ale concursului de infracțiuni, real și formal, referitor la persoana fizică, infractor major, în cadrul căruia se pot observa mai multe sisteme de sancționare. Curtea a mai constatat existența unor modificări substanțiale față de
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
potrivit prevederilor Codului penal din 1969, instanța putea să facă abstracție de adăugarea vreunui spor și să se limiteze la aplicarea sistemului absorbției în cazurile menționate. Dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din noul Cod penal - care reglementează tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, infractor major, în ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare - prevăd însă aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix. Potrivit prevederilor de lege criticate, dacă pentru infracțiunile
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
19. De asemenea, Curtea a reținut că, în noul Cod penal, legiuitorul român are o orientare mai degrabă preventivă decât represivă, de vreme ce a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsă pentru mai multe infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, în contextul în care critica principală a tendințelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsă, ca principal instrument de combatere a unor infracțiuni, a fost aceea că sistemul sancționator al vechiului Cod penal nu
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
infracțiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, în contextul în care critica principală a tendințelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsă, ca principal instrument de combatere a unor infracțiuni, a fost aceea că sistemul sancționator al vechiului Cod penal nu mai reflecta în mod corect sistemul valorilor sociale pe care legea penală este chemată să le protejeze. Astfel, în expunerea de motive la proiectul Legii privind Codul penal se arată că soluția de dorit nu
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
nu face altceva decât să nesocotească ierarhia valorilor sociale într-o societate democratică, motiv pentru care limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a noului Cod penal trebuie corelate cu dispozițiile părții generale, ce permit o agravare proporțională a regimului sancționator în cazul pluralității de infracțiuni. Legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere instrumente mai eficiente de sancționare, în condițiile în care, sub imperiul fostei reglementări, pluralitatea de infracțiuni, deși un indiciu important privind periculozitatea sporită a infractorului, rămânea
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
și subiectiv, elementele mai multor infracțiuni. În concepția Codului penal din 1969 și a noului Cod penal, concursul formal/ideal reprezintă o pluralitate reală - iar nu o pluralitate aparentă de infracțiuni - întocmai precum concursul real, ambele fiind susceptibile de același tratament sancționator, spre deosebire de reglementarea anterioară (art. 103 din Codul penal din 1937), potrivit căreia concursul formal constituia o pluralitate fictivă de infracțiuni, fiind reținută numai infracțiunea care prevedea pedeapsa cea mai severă. ... 21. Având în vedere că săvârșirea mai multor
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
23. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a reținut că textul criticat este prevăzut în Codul penal și reglementează regimul sancționator al concursului de infracțiuni, motiv pentru care acesta constituie o normă de drept penal substanțial, or, garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin norme de drept procesual penal. Pentru acest motiv, dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
4-a din Capitolul II a fost completată de Punctul 19, Articolul I din ORDONANȚA nr. 17 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 31 ianuarie 2023 ) Secţiunea a 5-a Măsuri, sancțiuni și alte măsuri sancționatoare (la 03-02-2023, Capitolul II a fost completat de Punctul 19, Articolul I din ORDONANȚA nr. 17 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 31 ianuarie 2023 ) Articolul 67 (1) În exercitarea funcțiilor sale, Banca Națională a
LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257459]
-
încalcă dispozițiile prezentei legi, ale reglementărilor sau ale altor acte emise de Banca Națională a României în aplicarea acesteia, referitoare la supraveghere sau la condițiile de desfășurare a activității, măsuri potrivit prevederilor art. 68 și/sau să aplice sancțiuni și măsuri sancționatoare, potrivit prevederilor art. 76 . (2) Banca Națională a României își exercită competențele de supraveghere și de aplicare a măsurilor, sancțiunilor și măsurilor sancționatoare, potrivit prevederilor prezentei legi și ale reglementărilor emise de Banca Națională a României în aplicarea acesteia, în
LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257459]
-
la condițiile de desfășurare a activității, măsuri potrivit prevederilor art. 68 și/sau să aplice sancțiuni și măsuri sancționatoare, potrivit prevederilor art. 76 . (2) Banca Națională a României își exercită competențele de supraveghere și de aplicare a măsurilor, sancțiunilor și măsurilor sancționatoare, potrivit prevederilor prezentei legi și ale reglementărilor emise de Banca Națională a României în aplicarea acesteia, în oricare din următoarele modalități: a) în mod direct; ... b) în colaborare cu alte autorități; ... c) prin sesizarea autorităților judiciare competente. ... (3) Sancțiunile și
LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257459]
-
prevederilor prezentei legi și ale reglementărilor emise de Banca Națională a României în aplicarea acesteia, în oricare din următoarele modalități: a) în mod direct; ... b) în colaborare cu alte autorități; ... c) prin sesizarea autorităților judiciare competente. ... (3) Sancțiunile și măsurile sancționatoare aplicate potrivit art. 76 trebuie să fie eficace și proporționale cu faptele și deficiențele constatate și să fie de natură a avea un efect descurajant. (4) La stabilirea tipului sancțiunii sau a măsurii sancționatoare și a cuantumului amenzii, Banca Națională
LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257459]
-
judiciare competente. ... (3) Sancțiunile și măsurile sancționatoare aplicate potrivit art. 76 trebuie să fie eficace și proporționale cu faptele și deficiențele constatate și să fie de natură a avea un efect descurajant. (4) La stabilirea tipului sancțiunii sau a măsurii sancționatoare și a cuantumului amenzii, Banca Națională a României are în vedere toate circumstanțele reale și personale relevante ale săvârșirii faptei, inclusiv următoarele aspecte, după caz: a) gravitatea și durata faptei; ... b) gradul de vinovăție a persoanei fizice sau juridice responsabile
LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257459]