1,572 matches
-
Te-am zărit în vis, mamaie, Chiar la poarta așteptând, Îmbrăcată-n simple straie, Și cu zâmbetul tău blând. Aveai mâneci suflecate, Sub batic, par din argint, Palmele adânc brăzdate, Ca-ntr-un joc de labirint. Dimineți, să mergi la sapă, Când bătea fix oră patru, Cu-n pachet și ceva apă, Străbăteai în lung tot satu'. Veni Sărbătoarea Mare, Hristos Domnul a-nviat, Iar acel moment în care, Te-apucai de preparat. În cuptorul din ograda, Puneai cozonaci și pasca, Mulți
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Te-am zărit în vis, mamaie,Chiar la poarta așteptând,Îmbrăcată-n simple straie,Si cu zâmbetul tău blând.Aveai mâneci suflecate,Sub batic, par din argint,Palmele adânc brăzdate,Ca-ntr-un joc de labirint.Dimineți, să mergi la sapă,Cănd bătea fix oră patru,Cu-n pachet și ceva apă,Străbăteai în lung tot satu'.Veni Sărbătoarea Mare,Hristos Domnul a-nviat,Iar acel moment în care,Te-apucai de preparat.În cuptorul din ograda,Puneai cozonaci și pasca,Mulți
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Mă gândesc: i-e dor de omul Ce i-a fost o viață soț... Ea aprinde-n sobă focul, Ochii-i șterge cu un șorț ... Îi aduc puțină apă, I-aș mai da din cer răcoare, Lacrima sub ochi îi sapă, Cărăruie în cărare, Fiindcă-n suflet, rana-adâncă, Fără leac sau alinare, Din ea face praf de stâncă, Lăsând semne de-ntrebare... Unde-o fi și cum mai este Fiul ei, demult plecat? Și de ce nu-i dă vreo veste, Cum
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
nu se duc ei după apă. Bătrâna: Aș bea puțină apă. Nu e o fântână în apropiere să-mi aduci apă? Femeia tânără: Oamenii de la oraș nu au fântâni. Ei nu cunosc darurile pământului și nu-l mângâie primăvara cu sapa și plugul ca acesta să dea rod. O să cumpăr apă din apropiere. Mă întorc imediat Bătrâna: Nu pleca! Nu-mi mai este sete. Rămâi cu mine! Poate mor. Femeia tânără: Nu mai vorbi așa. O să ne descurcăm noi și printre
INDIFERENȚĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382152_a_383481]
-
văd pământurile nemuncite și pădurile distruse, când bogățiile și pământul Țării sunt date pe nimic străinilor, pentru comisioane grase, întreb ce a adus românilor capitalismul și „darul divin” al domnului Petcu? Fabrici închise, milioane de oameni „disponibilizați”, agricultura adusă la sapă de lemn, la propriu... Statul român nu investește, nu creează locuri de muncă, ci le desființează. Se împrumută, dar nu dă socoteală ce face cu banii împrumutați. România nu mai produce aproape nimic. Zi de zi auzi numai de taxe
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
români?! Dacă leg acest episod grotesc (și n-am cum să nu-l leg!) de isprăvile liderilor sindicali, ce amețeau de încântare la gândul că profesorimea va primi de la guvern bani de nădragi și teneși, lucrurile prind coerență. Aduși la sapă de lemn de aproape douăzeci de ani de dispreț cinic, dascălii alcătuiesc cea mai largă pătură a lumpenproletariatului din România. O pătură fără șansă de salvare. De bine, de rău (mai degrabă de rău), muncitorimea și țărănimea au găsit soluții
Chermeza năucilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8621_a_9946]
-
un instrument politic. C. Rădulescu-Motru, fost președinte și vice-președinte al Academiei, este exclus dintre membrii ei, alături de mulți alții (printre care Lucian Blaga), i se fixează domiciliu obligatoriu și i se suprimă pensia, ca fiind "bestie moșierească". Octogenarul ajunge la sapă de lemn. E silit să înfrunte sărăcia, să-și vândă ultimele obiecte din casă. La capătul puterilor, notează exasperat: "Sunt fără provizii și lemne de foc. Și ca mine sunt mulți alți colegi, foști profesori universitari și membri ai Academiei Române
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
duminică dimineața la o morgă, speriind doi medici care au crezut că este o fantomă, relatează presa locală, citată de site-ul "Familia lui a crezut că a murit", a declarat purtătorul de cuvânt Sizwe Kupelo pentru agenția de știri Sapa. Rudele sale au chemat pe cineva de la morgă strict pentru a transporta ceea ce ei credeau a fi un trup neînsuflețit, însă omul s-a trezit duminică, la ora cinci dimineața, și a strigat să fie lăsat să iasă din încăpere
Un bărbat considerat mort se trezeşte la morgă () [Corola-journal/Journalistic/69403_a_70728]
-
Tudorel Urian După primele pagini ale cărții lui Radu Țuculescu, Stalin, cu sapa-nainte, -având în vedere și fotografia extrasă parcă dintr-o peliculă neorealistă reprodusă pe copertă, în care apar chiar eroii însemnărilor de început, cititorul va avea sentimentul clar că se află în fața unei scrieri memorialistice, vândute sub eticheta "roman". Nu
Cu Stalin printre manele by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7084_a_8409]
-
probabil, că este mai bine ca cine nu crede faptele relatate să aibă libertatea de a le interpreta în cheie fictivă. De la început trebuie să spun că nu același este cazul cărții lui Radu Țuculescu. Dincolo de primele aparențe, Stalin, cu sapa-nainte este un excelent roman și nimic altceva. O ego-ficțiune (post)modernă în care, un autor contemporan părăsit de nevasta plecată la cules căpșuni în Spania, se străduiește să scrie un Bildungsroman apăsat autobiografic, pe fondul sonor al manelelor revărsate
Cu Stalin printre manele by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7084_a_8409]
-
de ieri și de azi. Inteligent, sensibil, original, inovator, mereu atent la zgomotele lumii în care trăiește, excelent constructor narativ (sângele textualist apă nu se face), Radu }uculescu este unul dintre prozatorii foarte importanți de astăzi. Romanul său, Stalin, cu sapa-nainte o dovedește fără putință de tăgadă. Din păcate, ca și în cazul altor autori cu domiciliul în provincie, sau care se țin departe de bârfele și coteriile literare (Dan Perșa sau Alexandru Ecovoiu, de pildă), despre cărțile sale se
Cu Stalin printre manele by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7084_a_8409]
-
numit de obicei spațiu al clasicității. Se refugiază în tablourile cu țărani și pictează foarte multe scene din timpul răscoalei din 1907. Pictorul redescoperă chipul și universul țăranului român, conferindu-le simbolul permanenței , din această epocă datează pânzele ,,Întoarcerea de la sapă", ,,Țărani", ,,Odihnă pe câmp". În 1955 i-a fost permisă o plecare în Rusia și apoi a câștigat o medalie de aur la o expoziție internațională la Varșovia. În 1956, Baba a însoțit ,,Jucătorul de șah" și alte două picturi
Personalitatea zilei: Corneliu Baba by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80763_a_82088]
-
Potrivit fișei de cazier, Ilie I. mai are la activ o condamnare la cinci ani de închisoare pentru un omor comis când avea doar 17 ani. Tot după o beție, în urma unui schimb de replici, a pus mâna pe o sapă și și-a ucis colegul de pahar. Bărbatul nu a executat întreaga pedeapsă. El a fost liberat condiționat în septembrie 2000, cu un rest de pedeapsă de 601 zile. Comportamentul său violent l-a adus din nou în spatele gratiilor, de
Agenda2006-03-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/284644_a_285973]
-
fascinat de ele. Costică a lui Mitroi, un Mitică transilvan, rămâne, dintre toate, emblematic: „Venea la gard, ne făcea semne disperate cu degetul să ne apropiem, apoi își punea degetul peste buze, să tăcem și în sfârșit, după ce își sprijinea sapa de gard, ne spunea cu o voce conspirativă: - Nășicilor, bine că v-am văzut ! Dumnezeu v-a scos în calea mea. Vreau să vă spun ceva, dar să rămână între noi, că e de belea. Făceam ochii mari și îl
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
la rock. Cei doi au fost tot timpul plini de vervă, iar ea de-a dreptul încântătoare. Tot ca o parodie, dar cu mijloace cu totul neașteptate, cu mijloacele tehnice ale unui șantier - scară dublă, betonieră, roabă, plăci de carton, sape, nisip și pietriș - și-au conceput performance- ul intitulat Don Kiewicz & Sancho Waniec (cu trimitere la Don Quijote și Sancho Panza) și Agata Maszkiewicz (PL) și Magdalena Chowaniec (AT). Ca și personajele lui Cervantes, s-au luptat cu morile de vânt
eXplore dance festival (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4211_a_5536]
-
noi știm de ce au trebuit să apară acești năpăstuiți ai sorții și ai "spiritelor voastre organizatorice" și mai știm că trebuie să ne aduceți pe toți cei care am putea deveni un pericol pentru voi și pentru stăpânii voștri la sapă de lemn sau la crucea de lemn. Nu-i așa că am dreptate? Am. Dar voi toți v-ați făcut socotelile acasă la voi și la stăpânii voștri și ați uitat că acestea nu se potrivesc niciodată cu cele din târg
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
lui vă ține acolo sus. Nu realizează nimeni dintre domniile voastre că dacă noi, cei mulți, ajungem În stradă cu toții datorită mărinimiei cu care ne guvernați, NU VEȚI MAI AVEA CE și pe CINE GUVERNA? Pe vremea bunicii erau 10 cu sapa și unul cu mapa. Mai Încoace au fost trei cu sapa și unul cu mapa. Acum sunt 100 cu mapa și unul-doi cu sapa. Cât credeți că vom mai putea suporta fără să spunem nimic? Știți, eu de mică l-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
dacă noi, cei mulți, ajungem În stradă cu toții datorită mărinimiei cu care ne guvernați, NU VEȚI MAI AVEA CE și pe CINE GUVERNA? Pe vremea bunicii erau 10 cu sapa și unul cu mapa. Mai Încoace au fost trei cu sapa și unul cu mapa. Acum sunt 100 cu mapa și unul-doi cu sapa. Cât credeți că vom mai putea suporta fără să spunem nimic? Știți, eu de mică l-am Învățat cu drag pe Coșbuc (datorită părinților mei) și prima
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
guvernați, NU VEȚI MAI AVEA CE și pe CINE GUVERNA? Pe vremea bunicii erau 10 cu sapa și unul cu mapa. Mai Încoace au fost trei cu sapa și unul cu mapa. Acum sunt 100 cu mapa și unul-doi cu sapa. Cât credeți că vom mai putea suporta fără să spunem nimic? Știți, eu de mică l-am Învățat cu drag pe Coșbuc (datorită părinților mei) și prima poezie recitată În public a fost Noi vrem pământ. N-am bănuit atunci
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
v-ați Înmulțit așa de tare că nu mai ducem câte unul la 10 oameni În cârcă, ci am ajuns ca un om să ducă cel puțin 10 „curcani” În cârcă, știți vorba : era unul cu mapa și 10 cu sapa ; acum sunt 10 cu mapa ( și ce mape ! ) și nici unul cu sapa. Dar pentru că veni vorba de curcani, mi-am adus aminte un mic amănunt, nesemnificativ pentru unii : tot Înfoindu-se, curcanul ajunge să-și roadă de pământ și pietre
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
la 10 oameni În cârcă, ci am ajuns ca un om să ducă cel puțin 10 „curcani” În cârcă, știți vorba : era unul cu mapa și 10 cu sapa ; acum sunt 10 cu mapa ( și ce mape ! ) și nici unul cu sapa. Dar pentru că veni vorba de curcani, mi-am adus aminte un mic amănunt, nesemnificativ pentru unii : tot Înfoindu-se, curcanul ajunge să-și roadă de pământ și pietre frumusețe de aripi și cu cât se Înfoaie mai tare, cu atât
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Toate acestea se pot obține doar În comunitate și cu ajutorul ei. Cam asta am simțit noi, comuniștii când ne-am Înhămat la treabă să ridicăm o țară devastată. Noi și părinții noștri asta am făcut : cu capul, cu mâinile, cu sapa, cu renunțări nenumărate și cu conștiința muncii, am ridicat o țară Înfloritoare unde fiecare putea ( nu avea numai dreptul ) și trebuia să Învețe, să se autodepășească, să se integreze Într-o societate stabilă pentru fiecare individ În parte. Am Învățat
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
eu, și trimitem la "colțul refugiaților". Și nu ne cer bani, domnu? Cred că nu. Să vedem. "București, 15. La un regiment de gardă a avut loc o pioasă solemnitate închinată eroilor neamului. După slujba religioasă s-au distribuit pluguri, sape, coase familiilor eroilor, din dania domnului profesor Mihai Antonescu." De fapt, am trimis ceva. Mă gândesc că domnul Toma poate să fie abonat la Universul. S-ar putea să-i pice sub ochi. Și-ai dat adresa de-aici? Dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și luată în primire de județ în ziua de 28 aprilie 1884. În buget erau deja prevăzute sumele necesare pentru un cantonist și un factor, care urmau să o întrețină. Obiectele necesare întreținerii liniei telegrafice (ciocan, clește de tăiat, ferestrău, sapă, topor, șurubelniță, daltă, cheie de noduri, sfredel mic și mare, cutie de unelte etc) se procurau de către Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, dar din fondurile județului. Linia fiind terminată, Direcția Generală a numit începând cu data de 1 mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
oftând și zicând: Oooffff, că nu m au dat și pe mine la școala de meserii, să am și eu o calificare, găseam mai ușor de lucru. Așa...nu mă vrea nimeni decât la câmp la vremea culesului și la sapă. Ionuț se temea să nu calce pe urmele tatălui său. Avea acasă și două surori gemene de câte șase ani fiecare, ce se Întreceau parcă În a face răutați. Se lăudau În gura mare că după ce vor mai crește puțin
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]