252 matches
-
de spirit cu care nu pot să nu fiu de acord și care mi-a mers la inimă: „Trăim într-o lume fotogenica.” Zoltan TERNER Țel Aviv, Israel 9 martie 2012 Referință Bibliografica: Zoltan TERNER - UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENȚIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ / Zoltan Terner : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 433, Anul ÎI, 08 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Zoltan Terner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
a justificat ieșirea, spunând că respectivul nu ar fi fost cioban autentic, deci își merita apelativul. Dar poate vrem să mai schimbăm canalul. Dăm la cultură și ne căznim să pricepem ce vrea un om cu o pipă, care vorbește sapiențial în fața unor tablouri: domnul e filolog, vorbește frumos, te ia așa o aromeală, dar atât. De altfel, la noi e suficient să zici că te pricepi la ceva și, pac, te-ai priceput. Caracudă să te creadă, gârlă! Te-ai
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
s-a bucurat, bibliotecile au cumpărat din volumele prezentate, am legat noi prietenii cu scriitori și cu oameni de cultură, a fost un maraton extrem de reușit ,publicul prezent a reușit să ne cunoască mai bine, întotdeauna crezând în aceste întâlniri sapiențiale, unice, ce ne îmbogățesc sufletul și spiritul. O.C.- Știu că ați realizat mai multe proiecte culturale printre care : “Ziua cărții pentru copii”, “Atelierele de creație ale poetei Angela Baciu”, “Povestitorii de pe strada Domneasca”, “Întâlnire cu fanii Paulo Coelho”, “Confluenta
INTERVIU CU POETA SI PUBLICISTA ANGELA BACIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 127 din 07 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344260_a_345589]
-
că și nisipul, în ambianța sa, penetrează și alte limite ale perceperii lumii, plasându-se indiscret ( vom afla de ce, din roman) într-un orologiu. Titlul romanului " Orologiul de nisip", este o deducție a tuturor faptelor, descrise în această operă literară, sapiențială. Virtutea scriitoricească a autorului îmi oferă prilej să cred și să susțin, că romanul se citește și se recitește încontinuu, așa precum nicipul în clepsidră e un strict mod de ființare. Modalitatea și tehnica de exprimare a scriitorului Petre Rău
ROMANUL LUI PETRE RĂU OROLOGIUL DE NISIP , UN ROMAN AL CONTRA-TIMPULUI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377496_a_378825]
-
mi dau seama cine/ a trecut ultima oară prin mine) ne readuce într-un context discursiv caracteristic prezentului. Departe de „smartphones”, am regăsit „smart humans”, frumusețea inteligenței omenești, care nu e poate nicăieri mai convingătoare decât în literatura speculativă și sapiențială. (MARIA Ana TUPAN,critic Contemporanul nr.1(778) 2017-01-17 despre aforismele lui teodor dume) Referință Bibliografică: Maria-Ana Tupan (în contemporanul nr.1 ianuarie 2017) despre cartea Vitralii pe un interior scorojit, (aforisme) de Teodor Dume / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN
MARIA-ANA TUPAN (ÎN CONTEMPORANUL NR.1 IANUARIE 2017) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, (AFORISME) DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373442_a_374771]
-
mai bine multe persoane pe care destinul i le-a adus în cale, dar nu s-a oprit aici, a hotărât să scrie experiența sa de viață pentru ca ideile care stau la baza unei vieți echilibrate - promovate de toate școlile sapiențiale din lume - să ajungă la oameni. De altfel, iată propria mărturisire, ca argument al scrierii acestei cărți: ” am scris din nevoia mea de a-mi dărui sufletul cât mai multor oameni. Să pot fi de folos, să pot dărui din
MEMORII ȘI REMEDII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374977_a_376306]
-
teolog, dar ca o expunere largă a credinței din partea unui om credincios pentru care Cuvântul lui Dumnezeu este, în mod esențial, “duh și viață”. De precizat că Îndemnurile (Admonitiones) - sunt o culegere de expresii și cuvinte cu un caracter didactic sapiențial, în sintonie cu Apoftegmele Sfinților Părinți, atât în ceea ce privește structura cât și conținutul pedagogico-salvific. Considerații originale face autorul și asupra operei Expositio in Pater Noster. Sunt trecuți în revistă autorii principali care au făcut comentarii asupra Rugăciunii Domnești, care ocupă un
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
ș.a. dar și invocații interogative de genul: „Doamne, încotro să mă duc de la Tine? / Căci nu este loc unde să mă simt atât de bine” ș.a. Nicu Doftoreanu, un alt semnatar al Antologiei, în care invocațiile, rugăciunile, chemările de tip sapiențial sunt frecvente și pot fi rostite ca și rugăciuni pe timp de zi sau de noapte. Sunt gânduri închinate lui Dumnezeu, din prea plinul inimii, cu atât mai prețioase cu cât sunt sincere și curate. Autorul ne avertizează asupra dragostei
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
de vârsta a treia, ca să ne exprimăm cu eufemismul administrativ curent. Lectura psihologizantă nu duce nicăieri , cel mult putem selecta secvențe poetice sensibile și măiestrite cu care poetul înnobilează bătrânețea plebeiană. Ființa urbană și-a pierdut orice urmă de reflecție sapiențială. E drept să semnalăm și intruși neaveniți în contextul poetic cadențat în tonul elegiac sau de o gravitate dramatică, respectiv simple jocuri de versificație , nostime, ba chiar ușor frivole, care se pretează aproape instant la persiflare parodică. Și tentația, pe
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
scheletic mundan. Îmi scot la plimbare turlele interioare făurite din nisip sordid... Rebelele! Încep a fluiera prin spații sincretice cu romantism în staniol. Îmi simt corpul ca o carcasă de ghezeș trudit. Mă întreb retoric dacă scriitura este irefutabilul argument sapiențial al ontologicului. Redundanta ploaie îmi pictează pe lentilele bătrâne visuri, părând niște îngeri cu săbii lichide. De cele mai multe ori, în templul meu intoxicat de papirus, am doleanțe drăguțe. Doresc doar o piatră funerară pe care să îmi culc cognițiile curgânde
MEMORII PE VATĂ SELENARĂ de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372389_a_373718]
-
le trăim par a fi „cele de pe urmă”, lectorii ar trebui să se apropie mai mult de cele sfinte... ED: Nu am avut un scop, în înțelesul pragmatic, ori strict intelectual, al termenului, dar presupun că, stihuind Cărțile poetice și sapiențiale ale Bibliei, ființa mea, în tenebra și misterul ei, va fi avut unul. Probabil acela de a se salva, de a-și supraviețui. Am mărturisit și cu alte prilejuri: Psalmii, Ecclesiastul, Pildele, Rugăciunea regelui Manase, lucrări publicate, pe rând, începând
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
de bun creștin, Ionel Grecu adoptă în mod constant, în sfera tematicii religioase, o modalitate pronunțat evocatoare, în registru intens nuanțat afectiv, nostalgic, întru reconstituirea atmosferei unor mari sărbători creștine sau a unor momente biblice încărcate de plurale conotații gnomice, sapiențiale și de înalt purificatori fiori metafizici, precum în poeziile „Misterul credinței”, „Sfântul Ioan Botezătorul”, „Sfântul botez” sau „Săptămâna Patimilor”, din care cităm: „Sudălmi, bătăi și umilire/ Va suferi El din iubire,/ Pe Cruce va fi Răstignit,/ Pentru că prea mult ne-
POEZIA LUI IONEL GRECU SAU RITUALIZAREA EVOCARII DE VICTOR RUSU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372549_a_373878]
-
de ea, așa cum bine știți, cu ultimul cuvânt de răzbunare, care a rămas scris până în Ziua de azi pe urna ei din pulbere stelară: “Moarte lui Bishma! Operați în planul 3B!”. Tot acolo, am aflat de la mesagerul nostru isihastul și sapiențialul VAVA că, Ambica, Ambalica și Sambalica au intrat în Pământul Gol, doamnă! S-au întors toate trei la Atlanții și la Lemurienii lor din Telos, din Posid și din Skamballah, ca să le spună în Consiliul Suprem adevărul gol-goluț, ascuns în
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
punctual. Poezia având ca titlu versul unui cântec popular, „Descunună-mă, părinte“, dezvăluie o dramă personală care este extrapolată la nivel de societate, textul fiind dedicat, după nota din subsol, tuturor femeilor agresate fizic și psihic, umilite, torturate. Norma morală, postura sapiențială secondează discret poemele în care autoarea nu-și poate reprima regretul față de unele disfuncționalități ființiale ale contemporaneității, punându-i un diagnostic realist și neechivoc, atenționând că lumea de azi se află în pericolul de a-și pierde tocmai ce o
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
Acest transfer difuz de semnale, dintre cele două instanțe psihice, este de natură ideatică; el nu exprimă, în acest caz, anonimizarea beznei efemeridelor. Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
ș.a. dar și invocații interogative de genul: „Doamne, încotro să mă duc de la Tine? / Căci nu este loc unde să mă simt atât de bine” ș.a. Nicu Doftoreanu, un alt semnatar al Antologiei, în care invocațiile, rugăciunile, chemările de tip sapiențial sunt frecvente și pot fi rostite ca și rugăciuni pe timp de zi sau de noapte. Sunt gânduri închinate lui Dumnezeu, din prea plinul inimii, cu atât mai prețioase cu cât sunt sincere și curate. Autorul ne avertizează asupra dragostei
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT – O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374676_a_376005]
-
Fata Morgana) (în final, se revine, observăm, la Ecclesiast, textul tutelar, s-ar părea, al imaginarului și al gândirii artistice). Așadar, într-un orizont al pulverizării, al nestatorniciei fără limite, unicii piloni stabili se dovedesc a fi cărțile poetice și sapiențiale ale Bibliei, Evangheliile, Geneza (“Curcubeul s-a prelins în natură ca un ulei mistic de miruit suflete. E jurământul lui Dumnezeu, promisiunea după potop, făcută lui Noe, sărut peste jerfa lui, arcuit peste pământ întru nedistrugere. Nimic nu poate fi
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
scriitorul și potentatul gaulist și-a dorit în marele său orgoliu să producă o frază memorabilă, pur și simplu memorabilă, în stare a da de gîndit multora și mult timp. Ceea ce a și reușit. Secolul care a expirat a stat, sapiențial, sub apăsarea frazei sale. Numai pe cutiile de chibrituri n-a fost gravată. Și, revenind încă un pic la Gambrinus, să cogităm, între două halbe, că omul n-a fost în stare cu toate sculele lui de ultimă oră să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și de mustoase parimii acompaniate de elocvența în spasme a mîinilor și articulate de buzele în pareză; ar fi fost, în ultimă instanță, groaznic de triste, dacă ochii n-ar fi rămas aceiași din anii flanărilor cu Cioran, pline de sapiențiale farse. Triste, dacă ochii aceștia n-ar fi jubilat, finalmente, în fața statuii lui Stalin, eșuată între bălării. Pandant lugubru la rîsul celui ce cunoscuse cealaltă Românie. Inocenta. Rîsul lui Ceaușescu rînjet circumstanțial. Impus de moment. Necunoscînd în existența lui plebeu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pigmentat diferit, după 1989, discursul public. Unul (Liiceanu) asumîndu-și postura gravă și patetică în fața comunismului remanent, celălalt (Pleșu) costumîndu-se în rezoneur disponibil și fascinant deopotrivă al aceleiași realități. Regăsindu-se însă amîndoi, permanent, într-o riguroasă dar și relaxată convivialitate sapiențială. Dar, ca pandant burlesc t.v., Pleșu-Dinescu? Atît de radical opuși ca factură intelectuală: Pleșu, cu asumată cultură noiciană, Dinescu, incongruent pînă la comic/tragic. Pleșu, ascultîndu-l pe celălalt cu aerul părintelui îngăduitor cu tomnatica odraslă, talentată oricum, dar gesticulînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcîndu-și vînt cu pliantul sălii. Gaittany în picioare. Galanteria lui verbală se declanșează imediat după clipa inaugurală, pe o claviatură eclatantă, de la mahalagescul: Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă, la rimbaldianul: La vie est ailleurs; de la sapiențialul: Ferește-te de furia celui răbdător, la prima frază din Tractatusul lui Wittgenstein: Lumea este tot ce se petrece; dar și titluri șui: Unul, nici unul și o sută de mii; sau: Ca apa pentru ciocolată. După care, cu paharul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ani de-acasă... Există cu siguranță o pedagogie populară, o platformă ideatică ingenuă ce răspunde la dilemele modelării umane. Aceasta constă Într-un cumul de observații, generalizări sau abstractizări spontane (exprimate În proverbe, vorbe de duh, sentințe empirice), În materialul sapiențial care sintetizează experiența educativă a comunităților; acest standard de primă instanță nu este structurat teoretic, Însă are o forță deosebită, chiar și În societățile moderne (sub forma ethosului moral-educativ al familiei, al grupurilor mici, Închise etc.). Până la generalizările sofisticate ale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la numeroase schimburi și manifestări internaționale scriitoricești, la Budapesta, Berlin, Roma. În 1989 este beneficiarul unei burse de documentare la Biblioteca Vaticanului și căderea comunismului îl surprinde în Italia. Din 1975, paralel cu activitatea literară, își începe inițierea în practicile sapiențiale, devenind membru al grupului de practicanți Yoga, interzis în 1982. În 1987, inaugurează seria conferințelor-atelier de practică isihastă și de optimizare umană, înființând ulterior cenacluri și participând activ la întemeierea Centrului Național de Practică Isihastă (1994). În 1990 fondează Grupul
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
schița Colindul dificil, în suplimentul literar „Suceava”, continuând cu publicarea unor proze scurte în „România literară”, unde este remarcat de S. Damian. Primul său volum, Iutlanda posibilă (1970), inaugurează o serie masivă de cărți - proză scurtă, romane, eseuri teoretico-programatice sau sapiențiale, memoriale ale unor voiaje reale sau spirituale. A. este un autor inclasabil, rezistând tipologizării sau operațiilor de afiliere comparativă la formule, generații sau coterii literare. Cu toate acestea, scriitorul n-a fost niciodată perceput ca un „caz”, un deviant sau
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
de sprijin în psihocibernetică, noua orientare îi va da sugestii autorului pentru repertoriul său de sintagme cu ecou abisal, între care un rol important îl deține „iluminarea”. Tot în ultima decadă a secolului, A. publică mai multe volume de eseuri sapiențiale - Terapia destinului (1994), Misticii din Carpați (1998), Psihoterapie isihastă (2000), Istorie și taină la Sf. Munte Athos (2001), Yaatra. Jurnal în India (2002) - definite de autor drept „o formă de eseu, articulat la o practică a înțelepciunii”. SCRIERI: Iutlanda posibilă
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]