223 matches
-
tatăl i-a dat vestea așa, ca din întâmplare, că dacă dorește să se apuce de lucru, există liber un post de reporter la "Ziarul de Vrancea". Dalia foarte bucuroasă, i-a sărit de gât, jucând ca un copil alintat sarabanda în jurul lui. - Bravoo... uraaa..., mă apuc de treabă..., mă apuc de treabă... Cu cine trebuie să vorbesc tati? întrebă ea deodată oprindu-se din țopăit. Când trebuie să mă duc la interviu? - Poți să mergi și astăzi dacă-i atâta
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347775_a_349104]
-
adunăm din ghețuri visuri mute Când ne-nfășoară în tăceri durute Zăpezile ce-au început să cearnă. Doar Cerurile ne primesc ofranda Arce de curcubeie în cunună Cu gânduri line prinse-n flori de lună Când pe pământ mai joacă sarabanda Fals deșănțat și ură și minciuni. Trăim tăcuți, cu sufletul plângând De alb, de pace, de frumos flămând Dar ne găsim speranța-n alte lumi... Suntem destine-nțepenite-n brumă Și-n ierni pătrunse-n vieți năpăstuite Ni-s visele dorinți neîmplinite
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
ba cu artă de către floarea cea vestită a pungașilor planetari, dar întotdeauna cu socoteală, răbdare și acte în regulă, până la definitiva sluțire a chipului său de țară ospitalieră și până la expatrierea multora dintre demnii ei fii, îngroziți de această demențială sarabandă a jafului și corupției ridicate la rangul de politică de stat. Străinii cunosc prea bine rolul vital al pădurilor în crearea și menținerea echilibrului ecologic, un echilibru fără de care nici măcar nu poate fi imaginată complicata funcționare a actualelor societăți hiperindustrializate
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului L ‘OMBRE DE L ’OMBRE En face de la grotte devant des yeux vifs dansent l ‘ombre des âmes et sur leș murs de la grotte passent leș ombres des ombres - l ‘aveugle sarabande d ‘un passė revivrant; masques prehistoriques sans cible passent... Le passė tremblant dans notre mémoire - leș formis de l ‘imagination, nn miriapode fourmillant entre la terre et le ciel, avec tos leș étoiles tombées sur leș notres lèvres - comme une
OMBRE de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376030_a_377359]
-
publicat în Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015. L ‘OMBRE DE L ’OMBRE En face de la grotte devant des yeux vifs dansent l ‘ombre des âmes et sur leș murs de la grotte passent leș ombres des ombres - l ‘aveugle sarabande d ‘un passė revivrant; masques prehistoriques sans cible passent... Le passė tremblant dans notre mémoire - leș formis de l ‘imagination, nn miriapode fourmillant entre la terre et le ciel, avec tos leș étoiles tombées sur leș notres lèvres - comme une
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
2012. Era o toamnă ca-n povești, cu frunze-ngălbenite, un vânt hoinar le-mprăștia pe aleile-nsorite. Le arginta bruma în zori punându-le-n valoare, și Soarele când răsărea sclipeau mărgăritare. Le auzeam foșnind discret, ușor înfiorate, și-n sarabandă s-avântau de Luna-ncurajate. Se repetau la nesfarsit mișcarile lascive și-ntruchipau într-un covor o mie de motive. Albastrul cerului senin, împodobit cu stele, crea fundalul potrivit tabloului cu Iele. Mă resemnez că-i efemeră a Lumii existență și
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
de-a Toamnei chintesență. Citește mai mult Era o toamnă ca-n povești,cu frunze-ngălbenite,un vânt hoinar le-mprăștiape aleile-nsorite. Le arginta bruma în zoripunându-le-n valoare,și Soarele când răsăreasclipeau mărgăritare.Le auzeam foșnind discret,ușor înfiorate,și-n sarabandă s-avântaude Luna-ncurajate.Se repetau la nesfarsitmișcarile lasciveși-ntruchipau într-un covoro mie de motive.Albastrul cerului senin,împodobit cu stele,crea fundalul potrivittabloului cu Iele.Mă resemnez că-i efemerăa Lumii existențăși mă tot bucur an de ande-a Toamnei chintesență.... XVIII
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
din 13 decembrie 2011. În zăpada afânată ce se troienea în noapte. ne trânteam ușor pe spate, lasând a noastre amprente, pe jos înșirate. Ne distram privind apoi urmele-n zăpadă, ce păreau fantastici Yeti dansând tumultuos, ardent, într-o sarabandă. Ne agățam de câte o cracă scuturând zăpada, albi, din cap până-n picioare, îmi furai o sărutare și începea joaca. Citește mai mult În zăpada afânatăce se troienea în noapte.ne trânteam ușor pe spate,lasând a noastre amprente,pe
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
o sărutare și începea joaca. Citește mai mult În zăpada afânatăce se troienea în noapte.ne trânteam ușor pe spate,lasând a noastre amprente,pe jos înșirate.Ne distram privind apoiurmele-n zăpadă,ce păreau fantastici Yetidansând tumultuos, ardent,într-o sarabandă.Ne agățam de câte o cracăscuturând zăpada,albi, din cap până-n picioare,îmi furai o sărutareși începea joaca.... XXV. ECLIPSĂ DE LUNĂ, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011. Soarele-a apus spre seară, Luna
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
fiind paginile scrise după atâția ani, care deși urmează toate caracteristicele prozei, îți face sufletul să vibrezela fel de tare ca și cum ai asculta o poezie de dragoste pusă pe note muzicale. „Jumătatea aceea din mine, care are răspunsul la teribila sarabandă de întrebări, îmi întărește în suflet convingerea că acest oraș va fi orașul meu de suflet, de care voi rămâne legat atât cât Dumnezeu mă va ține pe pământ!” Ceasul însă ticăie, trece iarna și primăvară, trec examenele iar studentul
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
pahar, două...). Pentru că, iar slavă Domnului, dincolo, în teritoriile de unde pictura a iradiat planetar, pictorii au fost și gureși. Taciturnul Van Gogh simțea irepresibilă nevoie să-și detalieze, în scris, către fratele său Theo, momentele lucrului, zbuciumul, proiectele. Era, ea, sarabanda vorbelor scrise, una în sine, doar de dragul exercițiului epistolar, de altfel atît de la modă în vreme? Nu. Angoasele olandezului aveau rostul explicitării îndoielilor. Dureroaselor îndoieli ale diletantului de geniu. Că va fi înțeles greșit de contemporani, de improbabilii discipoli. Apoi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Un fel de Pygmalion UAP. Mai trec niște minute și, după fofilarea pinguinată a unui Charlot, intră în rol un mobil ciripind zapp on line între alte două arătări shakespeariene. Se poartă. Ies, promițîndu-mi să revin cu disponibilitate sporită la sarabanda găselnițelor. Și pătrund în Filarmonică. Unde știu sigur că voi asculta un Mozart ca atare. Necontaminat de inventivitatea nu știu cărui dirijor insomniac, moroncit, cumva, de rap, de zapp, de... E de tot hazul ambîțul puterii postcomuniste în a-și atribui răsturnarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
actului instructiv academic, în incinta ei perindîndu-se numeroși mai vechi și mai noi absolvenți ai Institutului de-aici. Profesorii înșiși. Găzduind, din cînd în cînd, și invitați din alte orașe, sala cu vad norocos reușește, înainte de toate, să nu plictisească, sarabanda încă anonimilor sau deja consacraților e într-un neîntrerupt ritm atractiv pentru ieșenii care trec în sus și-n jos. Ambitus stilistic. Rezolvări ingenioase în linia (și parodică) deja pomenitului lirism local, sesizabile în chiar schemele compoziționale ale debutanților, soluții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o fixă: să afle de la Pleșu de ce rîde Băsescu; la care fostul consilier de Cotroceni îi spune: Pentru că-i vine să rîdă. Sînt, amîndoi, cei de pe litoul librăriei, Nașul chibițînd după puterile lui, gata-gata să-și gripeze rating-ul. În sarabanda comicăriilor, scena din lift, cu fostul ministru de Externe Pleșu, cînd micuțul Araffat (Alah să-l ierte!), în plină efuziune, ajunge să-l sărute pe... gît, îmi suprasolicită maseterii. Liiceanu, se-nțelege, menținîndu-se, ca pe litou, în contrast. Și mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să privești cu seniorială detașare dar și cu generoasă curiozitate manevrele frapante ale nou-veniților. Justificate în chiar infatuata lor provocare, nu însă și mai puțin supuse circumstanțelor, nu neapărat meschine. De luat în calcul sumar și comod calcul doar și sarabanda expozițiilor de la Cupola ieșeană, dominată, cu precădere, de tineri. Apropo, numai și menționarea acestei (era să spun locații) e ea însăși de o desuetudine greu de mascat. De vreme ce alte... locații, administrate vivant de incitantele soluții alternative ale Perifericului, de pildă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înștiința pe rege că Panin îi era recunoscător pentru înlăturarea „principalei pietre de încercare” - Principatele. Desigur, pentru rege și partenerii săi de tratative, viitorul românilor nu conta decât în măsura în care favoriza interese proprii, vorace. Este însă de subliniat că toată această sarabandă de proiecte, relative la soarta politică a Moldovei și Munteniei, inclusiv și cu deosebire independența și chiar unirea lor sub sceptrul unui singur prinț, precum și relația care se făcea cu românii transcarpatici, contribuiau la propensiunea recunoașterii conceptuale a particularității și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încântau anii copilăriei, de care, așa cum se întâmplă cu orice poveste, nu ne săturam niciodată. Aveam paisprezece ani în vara aceea. Vremea poveștilor, înțelegeam clar, nu avea să se mai întoarcă. Învățasem prea multe ca să mă mai las îmbătat de sarabanda lor colorată. Curios, în loc să mă bucur de semnul evident al maturizării mele, în seara aceea mi-a părut foarte rău după încrederea mea naivă de altădată. Căci noile mele cunoștințe, contrar așteptărilor, păreau să-mi întunece imaginile franțuzești. De îndată ce voiam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să stabilească exact cine stăpânea copacii așa încît, în anul următor, să nu se mai confrunte cu această problemă. Nu știa însă cum ar fi putut împărți cinci copaci la trei oameni și simțea cumva instinctiv că a începe o sarabandă a înstăpînirilor peste diversele lucruri din Sat ar fi însemnat nu numai mari probleme pentru el, ci ar fi fost dezaprobată și de frații augustinieni care dezavuau proprietatea și le repetaseră de nenumărate ori că a te pretinde stăpân chiar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
peripeții, la Timișoara, unde, în sordidul țigănesc al unei mahalale, se încinge un amor nebun între Relu și o țigancă mută și aproape nimfomană, în vreme ce călăuza menită a-i trece la sârbi lipsește. Suferind de incontinență narativă, autorul dezlănțuie o sarabandă evenimențială care omoară prin inflație de semnificații cruda frumusețe din prima parte a romanului: Laur fuge cu banii și cu țiganca, începe revoluția din decembrie 1989, Relu revine la București, Andrei reușește, în vălmășagul revoluției, să treacă granița, Relu dă
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
pitorescul de limbaj. Un tânăr scriitor pornit pe drumul consacrării este criticat mult prea sever de o „cronicăreasă” literară, iar furiosul nedreptățit alege ca armă de răzbunare seducția, împletind astfel romanul satiric cu acela de alcov. Începutul și finalul încadrează sarabanda orgoliilor și a răzbunărilor în rama insolitului transpus în cheie ludică. Autorul nu renunță nici acum la intertextualitate (este citat până și Kafka), scoțând efecte umoristice din folosirea livrescului în contexte ilare. Piesele de teatru, esențialmente livrești, reunite în volumul
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
cu același nume, pornește în căutarea tricoliciului Vronța, care i-a răpit-o pe frumoasa Dochia (întruchipând „scumpa noastră țară Daco-România”). Prin noaptea și furtuna potrivnice, el ajunge la poarta unei cetăți luminate de văpăi vinete, rău prevestitoare, asistă la sarabanda duhurilor - sugerată auditiv cu o artă superioară chiar lui D. Bolintineanu - și îl înfruntă pe Vronța, apariție de un relief teratologic deosebit, obținut printr-un fel de confuzie voită a regnurilor („A lui cătătură, ca cometul noaptea,/ Platoșa pe dânsul
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
cărți - Confesiunile pământului, Pe o apă visând (1982), Ochii copiilor (1984) - exprimă frecvent sentimentul curgerii ireversibile a timpului, poetul trăind din amintirile trecutului, obsedat de copilărie, de adolescența demult pierdută. Cercurile tot mai strânse pe care moartea le desenează în „sarabandă cu timpul” îi provoacă adânci neliniști și presimțiri amare. SCRIERI: Liane crude, pref. Dumitru Furtună, Dorohoi, 1935; Prohod pentru zi, București, 1939; Poezii, pref. Eusebiu Camilar, București, 1966; Contrapunct, în toamnă, București, 1969; Sub cerul Mioriței, Iași, 1971; Înalt prin
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
în căutare de chei pentru dibuirea averii. Altminteri, zeci de pagini de la începutul romanului stau sub vigoarea argotic-sexual-afaceristă a lui Țaca Genel (un corespondent al Korovievului bulgakovian), taximetristul care îl călăuzește pe Diavol prin urbea Dâmboviței. Sunt precedate de savuroasa sarabandă a celor patru geamantane pe nume Fiorosul Marcel, Relu Înmiresmatul, Dulcele Doru și Gabi cel Norocos, urmată de atmosfera salonului de magie și bordel („Cabinet de Desăvârșire Psihică”) al ghicitoarei Maria C. Nicolici. După care începe defilarea secvențială a figurilor
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
că oricine vine cu o hârtie în mână și arată a orășean vrea să le ia ceva, dacă se poate, chiar pielea de pe ei. Bariera era ucigătoare. Dacă treceai de ea după câteva zile de câștigare a încrederii, începea cealaltă sarabandă: - Am auzit că ne ascultați necazurile și le spuneți la București. Mie mi-o culcat furtuna păpușoiu’, o dat bruma peste meri când erau înfloriți, și vecinul, că numai el poate să fie, mi-a furat afumăturile din beci. Săracii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că a ajuns soarele drept inimă. Ca de fiecare dată, între spusă și faptă, bătrânul nu lasă nici-un răgaz. Abia a terminat îndemnul și a pornit, târșindu-și papucii pe cărare...În marginea poienii, ne întâmpină din nou veverițele, cu aceeași sarabandă ca și dimineață. Bătrânul repetă jocul cu alunele...Fac și eu la fel. Spre surprinderea mea, de această dată mă bagă în seamă și pe mine. Una mai îndrăzneață chiar îmi ia o alună din mâna întinsă. Bătrânul mă sfătuiește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]