314 matches
-
pescărie, cu excepția celor de la pct. 3.3.1.1 0,5 art. 8 art. 9 3.3.1.1. Peste undițar (Lophius species), pisica de mare din Atlantic (Anarhicas lupus), biban (Dicentrarchus labrax), mihalț de mare albastru (Molva dipterygia), pălămida (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor (Hoplostehus atlanticus), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambula (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), știuca (Esox lucius), bonita comună (Orcynopsis unicolor), câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja spp.), scorpie de mare groenlandeza
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
cu excepția celor de la pct. 3.3.1.1 0,5 art. 8 art. 9 3.3.1.1. Peste undițar (Lophius species), pisica de mare din Atlantic (Anarhicas lupus), biban (Dicentrarchus labrax), mihalț de mare albastru (Molva dipterygia), pălămida (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor (Hoplostehus atlanticus), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambula (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), știuca (Esox lucius), bonita comună (Orcynopsis unicolor), câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis), vulpe de mare (Raja spp.), scorpie de mare groenlandeza (Sebastes
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
sau capră ---- Altele: ----- Cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate și cu un conținut de apă, în substanță fără grăsimi. ------ De maximum 47% din greutate: 0406.90.61 ------- Grana Padano, Parmigiano Reggiano - 273 0406.90.63 ------- Fiore Sardo, Pecorino - 273 0406.90.69 ------- Altele - 273 ------ Peste 47%, dar maximum 72% din greutate: 0406.90.73 ------- Provolone - 273 0406.90.75 ------- Asiago, Caciocavallo, Montasio, Ragusano - 273 0406.90.76 ------- Daribo, Fontei, Fontina, Fynbo, Havarti, Maribo, Samso - 273 0406.90
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
închise ermetic - 25 1604.12.99 ---- Altele - 25 1604.13 -- Sardine, sardinele și șproturi: --- Sardine: 1604.13.11 ---- În ulei de măsline - 25 1604.13.19 ---- Altele - 25 1604.13.90 --- Altele - 25 1604.14 -- Toni, pești săritori și bonite (Sarda spp.): --- Toni și pești săritori: 1604.14.11 ---- În ulei vegetal - 25 ---- Altele: 1604.14.16 ----- File denumit "spate" - 25 1604.14.18 ----- Altele - 25 1604.14.90 --- Bonite (Sarda spp.) - 25 1604.15 -- Scrumbii --- Din specia Scomber scombrus și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
90 --- Altele - 25 1604.14 -- Toni, pești săritori și bonite (Sarda spp.): --- Toni și pești săritori: 1604.14.11 ---- În ulei vegetal - 25 ---- Altele: 1604.14.16 ----- File denumit "spate" - 25 1604.14.18 ----- Altele - 25 1604.14.90 --- Bonite (Sarda spp.) - 25 1604.15 -- Scrumbii --- Din specia Scomber scombrus și Scomber japonicus: 1604.15.11 ---- File - 25 1604.15.19 ---- Altele - 25 1604.15.90 --- Din specia Scomber australasicus - 25 1604.16.00 -- Hamsii (anșoa) (Engraulis eurasicholus) - 25 1604.19
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
naturală a acestor locuri. Lacul Shkodër este cel mai mare lac din Peninsula Balcanică și reprezintă o atracție turistică majoră mai ales în sezonul estival. În împrejurimile localității Shkodër sunt multe puncte de interes turistic, între care: ruinele medievale din Sarda, castelul Rozafa (situat pe o înălțime din apropierea lacului, de ele fiind legată o legendă asemănătoare cu cea a Meșterului Manole). Durrës, situat tot pe coasta adriatică, este al doilea oraș al Albaniei (după capitala Tirana). Alături de plajele superbe, care atrag
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
mentalității și caracterului lor și destul de puține femeilor pariziene. Fie din considerentul că au aceleași componente naționale, fie din considerentul că ele formează o categorie indescifrabila a umanității. Originalitatea aportului cultural francez la istoria colectivă a femeilor, cum arată Michèle Sarde în monografia Regards sur leș Françaises: Xe-XXe siècle [1983], prezintă interes prin singularitatea fenomenelor ce se deosebesc de cele universale sau occidentale: dragostea curteneasca, tradiția saloanelor, triunghiul amoros, venalitatea sporită, succedarea militantelor în timpul revoluțiilor, valorificarea diferenței și complementarității în mișcarea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
How to Handle them" [1974] de ce femeile franceze s-au eliberat atât de târziu și presupune că acest fapt se datoreaza reputației lor internaționale de jucărie frivola. Plăcerea este marea religie a Franței, iar femeia cea care o întruchipează. Michèle Sarde constată că stereotipul femeii franceze este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cea care o întruchipează. Michèle Sarde constată că stereotipul femeii franceze este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză, la fel cum mama este italiană, iar femeia-tractorist sovietică. Francezele întruchipează sexismul occidental în general, fantasme pe care inconștientul colectiv masculin ezita să le proiecteze asupra femeilor din propriile lor țări. Domeniul cel mai important
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
condiția ca ea să fie limitată în teritoriu și dependența de bărbat. Această discriminare foarte subtilă este una dintre trăsăturile specifice naționale ale francezilor. Văzută din exterior, lumea franceză proiectează imaginea unei societăți virile, în care femeia rămâne în culise [Sarde, 1983, p.32], chiar și atunci când lucrează în numele partidului (Félicité Rougon) sau în numele interesului de stat (pentru regele Italiei, apoi pentru Ludovic Napoleon) cum este în cazul lui Clorinde. Fiindu-i refuzată preocuparea de social, Pariziana nu se rezumă totuși
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
viață francezilor. Marea tema a literaturii franceze este adulterul. Pentru secolul al XIX-lea, acesta este un fenomen de epocă, ce ține de moravurile la modă. "Fascinația adulterului", pentru a relua formulă lui Alain Corbin, obsedează întreg secolul 227. Michèle Sarde denumește adulterul mal français, boala franceză. Mary Donaldson-Evans consideră [p.125] că ceea ce deosebește adulterul Emmei Bovary, de tip provincial, îndreptat spre consumarea unor formule românești, de adulterul parizian este că ultimul urmărește un beneficiu de afirmare individuală ca entitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Al.I. Cuza", Iași, 2004, p.113-123 SARBU, Anca, Personajul literar în secolul al XIX-lea francez, Chemarea, Iași, 1997 SARBU, Anca, Timp și spațiu în literatura franceză din secolul al XIX-lea, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1999 SARDE, Michèle, Regard sur leș Françaises, Xe-XXe siècle, Stock, Paris, 1983 SAUVÉ, Rachel, De l'éloge à l'exclusion, leș femmes et leurs préfaciers au XIXe siècle, Presses Universitaires de Vincennes, 2000 SCHIFRES, Alain, Leș Parisiens, J.-C. Lateș, Paris, 1992
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
doilea" și "văr (în general)", precum și în adj. it. germano (de pildă în sintagma fratello germano), fr. germain etc. "născut din aceiași părinți", iar sp. hermano carnal înseamnă "frate bun, frate dulce"; cf. i.sp. ermano "frate", ermana "soră". În sardă, cuvântul uzual pentru "văr" și "văr primar" este fradile ~ fradili, iar pentru "vară" și "vară primară" sorresta ~ sorrastra (derivate de la frade "frate", sorre "soră"); pentru văr de-al doilea se folosește, de regulă, ermanu ~ germanu, iar pentru văr de-al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
12, 23, 24, 30, 85, 95, 96, 101, 102, 119, 120, 138, 174 vechil, 128 verc, 187, 207 verc (verg), 187 vice, 148 Victoriei, 130, 201 vindereu, 138, 188, 191, 199 vodă, 107, 122, 128, 188 volei, 162 zodiac, 122 Sardă ermanu (germanu), 169 Spaniolă agua, 177, 200 coche, 77, 92, 93, 177, 200 colonia, 160 foto, 31 gaseosa, 177, 203 hermano, 23, 169, 177, 203 moto, 31 periódico, 161 primo, prima, 142, 169, 177 radio, 31 soda, 161 wáter (váter
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fi subordonate acestei limbi, fiindcă cu această limbă ar semăna mai mult decît cu oricare alta."195 În situația în care nu s-a stabilit o limbă comună, aceasta poate fi delimitata de alte limbi (de pildă, romanice, în cazul sardei) sau de către lingviști în cazul multor limbi indigene, ca în cazul celor din Africa sau din America. Formele sintopice care sînt rezultatul diferențierii limbii comune sînt numite dialecte secundare, dar există și ceea ce Coșeriu numește dialecte terțiare: "În sfîrșit, pe deasupra
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lana, lingua, longus, manus, mare, nascere, noster, octo, oculus, ossum, panis, petra, pilus, piscis, pons, quails, quinque, rîdere, rota, rumpere, saccus, septem, surdus, tempus, tenere, terra, tornare, unus, vacca, venire, vinum, voster. Latină Franceză Italiană Spaniolă Occitană Catalana Portugheză Română Sarda Retoromana CLAVIS clef/ clé chiave llave clau clau chave cheie crai/ jae clav NOCTE(M) nuit notte noche nuèit/ nuèch nit noițe noapte notti notg/not CANTARE chanter cantare cantar cantar cantar cantar canta cantai chant/cant CAPRĂ chèvre capră
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
queijo cas kasu chaschiel În unele situații diferențele dialectale pot fi mai mari decît între limbi diferite. De exemplu, bovus (= bos, bovis) > port. boi; sp. buey; cat. bou; occit. buou/bueu, fr. boeuf, retoromana - romanșa bov, ladina bouv, friulana bo; sarda boe/boi, it. bove (dialectal: bo, beu, vove, voi, goi etc.); rom. bou. Datorită fenomenului de schimbare lingvistică, limbile evoluează în timp, ajungîndu-se la mari diferențe chiar între limbile care provin din aceeași limbă-mamă. Iată, spre exemplificare, coeficientele de evoluție
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în timp, ajungîndu-se la mari diferențe chiar între limbile care provin din aceeași limbă-mamă. Iată, spre exemplificare, coeficientele de evoluție ale principalelor limbi romanice în comparație cu limba latină, coeficiente calculate de lingvistul și poliglotul american de origine italiană Mario Pei: * Limba sarda: 8%; * Limba italiană: 12%; * Limba spaniolă: 20%; * Limba română: 23,5%; * Limba occitană (provensala): 25%; * Limba portugheză: 31%; * Limba franceză: 44%. Problema patriei primitive a indo-europenilor este în continuare una controversată: nord-vestul Indiei sau Iran, stepa nord-pontică (ipoteza Kurgan 250
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dintre care una a dispărut. Spațiul european în care acestea se vorbesc e denumit Románia. Nouă Románie cuprinde zonele de răspîndire de pe alte continente. Cea mai cunoscută împărțire a limbilor romanice cuprinde un grup italo-romanic (română, dalmata, italiană, retoromana și sarda), un grup galoromanic (franceză și occitana/ provensala) și un grup iberoromanic (catalana, spaniolă și portugheză). Friedrich Diez, unul dintre întemeietorii romanisticii, împărțea limbile romanice în limbi sigmatice (folosesc desinența -s pentru plural) și asigmatice (folosesc desinențe vocalice pentru plural). În
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl., în majoritate bilingvi, vorbitori și de italiană), retoromana (1 mîl.), dalmata (l.m. - ultimul vorbitor, Tuone Udaina - it. Antonio Udina -, zis Burbur, a murit în anul 1898), română (28 mîl.) Bibliografie specială: Adams, J.N., Social Variation and the Latin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
300, 320 sanscrita 42, 49, 57, 58, 62, 90, 109, 110, 111, 135, 136, 137, 142, 146, 150, 152, 174, 189, 241, 243, 244, 290, 300, 308, 312, 325, ~ clasică 109, 300, ~ vedica 281, 300, 312 santali 192, 300, 325 sarda 105, 147, 154, 155, 228, 300, 301, 326 satem 120, 153, 164, 241, 310 schimbare lingvistică 32, 35, 36, 38, 49, 64, 65, 69, 70, 137, 147, 355 scita 135, ~o-celtică 136 scitica 136 scots (scots leid) 301 scoțiana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingvistică, a doua varietăți ale aceleiași limbi, cu un statut social și funcții diferite: o varietate înaltă (formală, oficială) și una joasă (colocviala). Astfel, poate fi vorba de limbă oficială, națională, si de o limbă regională - de exemplu italiană și sarda în Sardinia - sau de varietatea colocviala și de cea cu prestigiu - de exemplu fazele incipiente ale limbilor romanice și latină; germană vorbită și germană literară în Elveția; variantele dhimotiki și katharévusa ale limbii grecești; arabă vorbită și arabă literară în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
loc, după care se așează într-o tavă de chec tapetată cu celofan. Aceasta se dă la frigider timp de trei până la patru ore, după care, la final, se servește cu decor de maioneză și lămâie cu măsline. PASTA DE SARDELE 200 g pastă de sardele, 200 g unt, sare, piper și 30 ml de rom. Se amestecă bine toate la un loc până se formează o cremă omogenă. Se folosește la sandvișuri și la ouă umplute. PĂSTRĂV UMPLUT 6 păstrăvi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
loc, după care se așează într-o tavă de chec tapetată cu celofan. Aceasta se dă la frigider timp de trei până la patru ore, după care, la final, se servește cu decor de maioneză și lămâie cu măsline. PASTĂ DE SARDELE 200 g pastă de sardele, 200 g unt, sare, piper și 30 ml de rom. Se amestecă bine toate la un loc până se formează o cremă omogenă. Se folosește la sandvișuri și la ouă umplute. PĂSTRĂV CU CIUPERCI 1
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de cruton, 50 g unt, 20 g salată de icre, măsline și ceapă verde. Se amestecă untul cu icrele până se obține o spumă, apoi se ung feliile de cruton care se ornează cu măsline și ceapă verde. SANDVIȘURI CU SARDELE 10 felii de cruton, 100 g unt și 300 g sardele. Se aplică untul pe pâine, după care sardelele se așează în lungul feliei de pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]