140 matches
-
era realizată, în linii generale, o prezentare a situației județului la acea dată. În cadrul articolului citat se afirma că "agricultura este (...) ocupația locuitorilor din județ, și pescăria a populației din bălți"2200, alături de aceste ocupații fiind menționate "vestitele podgorii de la Sarica, Babadag, Jurilovca și Sarichioi"2201. De asemenea, se făcea precizarea că "singura industrie locală sunt morile de vânt pentru măcinarea grânelor"2202. Privitor la localitățile județului Tulcea, se aprecia că "satele din județ sunt (...) frumoase, cu case mari (...) construite din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dar eu mă îndoiesc că spuneau adevărul. După conferință au defilat prin zăpada înaltă și înghețată, scânteind în soarele cu dinți și scârțâind sub pașii apăsați, miile de legionari veniți din diferitele sate ale județului, în minunatele costume bucovinene, cu sarica aceea brună atât de dragă Căpitanului. Către seară am avut o consfătuire cu preoții legionari, dintre care unii erau foarte înverșunați împotriva Mitropolitului și mi-am dat toate silințele să i potolesc. Când am rămas singur cu prefectul, am aflat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai des de oaie, și ghiudemurile pentru ațâțat pofta de băutură a mușteriului (numai pielea fiind dată, s-avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și dă de toate: slănină, costiță, șuncă, cârnați, salamuri și tobe; și, În sfârșit, mai erau tot pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg adus pe vremuri de turci. familie decăzută. Dealurile împădurite și curăturile, și câmpiile cultivate presarate cu arbori din vechea pădure dinspre Sarica. Apoi Niculițelu Sunetul ascuțit de elitre al insectei tropicale numită cicada. Bisericuță bizantină, în Niculițel. Au găsit bisericuța pe jumătate îngropată în pământ, cu lacată mare și nu se putea deschide. Și oamenii tot au făcut rugăciuni până ce în ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
român basarabean. Jecu Cimpoiașu, Gheorghe Sterpu, Constantin Costandachi, Gheorghe Ciarșamba, Nistor Arsene. Petrea Uzum Toma. picioare păpușoiu malaiu mânz, noatin, tretin când îi taie coada. peșchir bold puț și fântână buhaii bracace de adus apă. Pădurile în regiunea aceasta a Saricei și a Niculițelului par niște grădini de o varietate surprinzătoare. Toate esențile se găsesc în ea, de la stejar până la păr și măr pădureț, tei, vișini, și printre arbori se-ncurcă și se cațără clematita în adevărate garduri vii, și vița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru Groza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cârțișoara. Soarele asfințise de mult, stelele se arătaseră și licăreau pe cerul Italiei, iar ciobanul nostru, nu din obișnuința de a se culca acolo unde-l apuca noaptea, ci din dragostea descoperită față de acest simbol al originii sale, își întinde sarica, pune capul pe soclul Columnei și doarme toată noaptea somnul satisfacției pentru datoria împlinită, la picioarele strămoșului său. Dimineața, agentul de poliție pe care, zadarnic se străduia să-l facă să înțeleagă că-i este «frate», că Roma este «mama
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mișcat de naționalismul lui înfocat îi acordă protecția considerându-l ca un pion și un apostol al neamului. Porțile palatului regal îi erau întotdeauna deschise și însuși regele Carol I nu evită să stea de vorbă cu ciobanul îmbrăcat în sarică și încălțat cu opinci. Badea Cârțan însuși se privea de acuma pe sine ca pe unul ce avea de îndeplinit o misiune superioară, venită prin poruncă dumnezeiască. Țăran simplu, dar luminat, el și-a dat seama că înfăpuirea idealului e
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o lume cu de toate, obiecte în care s-a cuibărit cîte-un duh, care au, înțelepțite de lunga-le nefolosință, cîte o filosofie: "Compasurile spun: Ťorganizeazăť,/ Iar narghileaua cu tacîm: Ťviseazăť;/ Topazele și frunza de mărgean:/ ŤIa bogăția-ascunsă în oceanť;/ Sarica, potul vechi: Ťviață săracă,/ La urmă'n țara ta, coliba dacăť;/ Tambura de turcoaică și tulipa/ Tacîmul de cafea: Ťiubește clipať." Între atîtea contrarii, se duce o viață de om. Încercînd să-și citească - citirea dă greș, azi, în moda
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
an și vor continua și în 2005: Brețcu-Pârâul Mare (2,1 km), Ticolini (2 km) și pe Valea Mică (2,2 km). Anul viitor vor începe lucrările la drumurile forestiere: Cheia-Valea Șasă (5,4 km) și Cheia-Luca Largă (12 km), Sarica (2,1 km); se vor reface 13,6 km de drumuri forestiere de pe raza ocoalelor silvice Lugoj și Timișoara. O. Nica Starea ecologică a orașului l Amenajarea de perdele forestiere Încă din anul 2000, Primăria Timișoara a lansat proiectul amenajării
Agenda2004-51-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283177_a_284506]
-
cînd li se atribuie - așa cum o face I. Heliade-Rădulescu, în Geniul limbilor în genere și al celei române în parte - cauze comune, radicale și climatice: "romanii în Dacia, fiind nevoiți de frig a lepăda toga și a se revesti cu sarica dacă, ca francezii în Algeria cu burnusul arab din cauza căldurii, nu putură scăpa de desul guturai, și începură a pronunța toate vocalele cînd pe nas, cînd cu gura închisă". Ipoteza formării limbii române prin guturai merită oricum un loc central
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
cum ar fi: Podișul Transilvaniei (Târnave, Sebeș-Apold, Aiud), Dealurile Moldovei (Cotnari, Iași), Dealurile Munteniei și Olteniei (Dealu Mare, Pietroasa, Segarcea, Drăgășani). M.A.P.D.R. a mai aprobat denumirile pentru vinurile din Banat (Recaș), Crișana și Maramureș, Colinele Dobrogei (Murfatlar, Medgidia, Sarica Niculițel) și din regiunea viticolă a Teraselor Dunării. La vinurile spumante s-au stabilit zece denumiri pentru regiuni: Podișul Transilvaniei (Târnave, Alba Iulia), Dealurile Moldovei (Iași, Bucium Huși, Panciu), Dealurile Munteniei și Olteniei (Dealul Mare), Colinele Dobrogei (Murfatlar). Vinurile care
Agenda2005-34-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284099_a_285428]
-
9 km), Valea Șasă (2,2km), Valea Mică (2,6 km) și Ticolini (2,2 km). Sunt elaborate proiecte pentru încă 15 km de drum forestier în zona Poieni (12,8 km, între Cheia și Lunca Largă) și în perimetrul Sarica (2,2 km). Pe planșetă se află mai multe proiecte, între care cel al drumului care duce la cabana Căprioru din Munții Poiana Ruscă. OCTAVIAN Nica Circulația autovehiculelor l În municipiul București În legătură cu aplicarea H.C.G. al Municipiului București nr. 134
Agenda2004-39-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282916_a_284245]
-
față de cum vorbim și, mai ales, de ce vorbim, sunt cheia de boltă a unui întreg eșafodaj. Plivind buruienile dobîndim un ogor bogat și curat, arătos, frumos. "Cîte intuiții și cîtă putere de creație - scria Tudor Arghezi - la niște țărani, de sarică și de opinci, neștiutori de nici o carte. Acești oameni, dominînd șesurile cu coasa, și munții cu moțul căciulii, au păstrat o limbă foarte frumoasă peste o mie de ani, și-au păstrat chipul frămîntat, de o tăcută noblețe, și datini
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
lăsate pe marginea incorectitudinii”. Mi-a venit imediat în minte o strofă chiar din faimosul Testament arghezian, arta poetică ce pune „cartea” la temelia unei noi seminții: „Așaz-o cu credință căpătâi./ Ea e hrisovul vostru cel dintâi,/Al robilor cu saricile, pline/ De osemintele vărsate-n mine.” Știm cu toții poezia de la școală. Dar nu cred că există vreun elev român, și poate nici un critic literar, care să se fi întrebat ce vrea să spună imaginea cu șirul de sclavi care, încă
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
a fost învinsă în ultimele șapte etape, nu va retrograda din Divizia A. Gheorghe Mulțescu va fi ajutat în pregătirea echipei de antrenorul secund Dorel Chiriac și de antrenorul portarilor Ion Mangiac. Lotul echipei a fost întărit cu portarul Alexandar Sarici, de la formația Obilici Belgrad. Meciuri importante în preliminariile C. E În cadrul preliminariilor Campionatului European de Fotbal pentru selecționatele A și de tineret, formațiile României vor susține la finele acestei săptămâni meciuri importante, în care adversare vor fi puternicele reprezentative ale
Agenda2003-13-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280854_a_282183]
-
Domnul B. din Poiana Sibiului care i-a cerut voie lui Ceaușescu să-și cumpere un elicopter". Ghiță Ciobanul a făcut valuri în România "Ciobanii români încă arată arhaic. Ei poartă o mantie din blană de oaie numită cojoc sau sarică, iar când ei susțin că aceea le este și pat și casă, nu glumesc, ei dormind afară în toate anotimpurile. Îmbrăcat în cojoc și cu clopul pe cap, sprijinindu-se în toiag stând în jurul unui foc de tabără sau dansând
Ghiță Ciobanul, vedetă la BBC by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50287_a_51612]
-
muntoase. Alți termeni considerați ca provenind din substrat denumesc părți ale corpului, care par să fi fost, la origine, în legătură exclusiv cu corpul animalelor (ceafă, ciuf, grumaz, gușă, rânză) sau sunt termeni referitori la obiecte de îmbrăcăminte (brâu, căciulă, sarică); alte cuvinte sunt proprii oierului sau locuinței primitive de munte, implicând, inițial, mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Vasili, care pălise și i se ridicaseră firișoarele de păr auriu pe brațe și pulpe, rămase fără nici o urmă de umbră. Chiuind și răcnind, ceilalți îl îmbrățișară și-l înveșmîntară repede în hainele sale, punîndu-i pe umeri, pe deasupra, și o sarică mițoasă de oaie. Copilul se sui în sanie, se-acoperi cu o cergă și plânse multă vreme după umbra lui, pe care o pierduse pentru totdeauna. Caii călcau acum ușor și țeapăn pe gheața străvezie ca sticla, iar Badislavii priveau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
aia au sărbătorit spârcâiala lui Velicu prăjind niște fleici în tigaie. Mirela avea frigiderul plin de carne adusă de la cantină și avea puse bine pentru prietenele ei sau pentru cine s-o nimeri pe la ea și două sticle de vin Sarica Niculițel, și două sticle de lichior de nuci verzi. Trai pe vătrai, Mirelo, așa o duceai pe vremea lui Ceaușescu, măcar că pentru alții o fi fost altfel, și-acuma depinde și de ce așteaptă fiecare și cu ce se alege; păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se zbătură ca sub flăcări. Așa că noi o învălim bine și frumos, urmă nana Floarea cu glas dulce, și o potrivim bine în sanie. Bucuroase suntem că i-a trecut aceea care spui tu. Eu iau copilul; mă înfășur în sarică și-l țin în brațe. Vremea nu-i tare. Calu-i bun. Tu stai în picioare dinaintea noastră. Dacă pornim mâni dimineață, sara ajungem între creștini. Da, așa este, încuviință cu liniște Culi. Cu suferința ei, bine este s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aceea se tânguia iarăși. Culi își stropi ochii cu apă și-și clăti gura amară. Trase de mânici haina cea groasă, căptușită cu blană de miel, și ieși hotărât, tropăind. Cățelușa de vânătoare îl urma. Din camara de alături, alese sarica ce era de trebuință bătrânei; veni îndărăt și o lepădă lângă vatră. Cățelușa i se încurcă iarăși printre picioare. —Tu vrei să te duci și Vidra se împotrivește, râse într-un dinte nana Floarea. Paznicul nu catadicsi să răspundă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Că noi nu ne oprim decât la Sebeș. —He-hei! departe Sebeșul! Departe ori nu, tu să faci cum spun. —Bine, am să fac, că de asta-s pus. —Așa; atuncea să spui tu cum te-i pricepe; și scoate afară sarica. Eu viu cu pruncul. Se întoarse în casă și Culi, ca să ajute pe Ana. Dar Ana încerca să umble singură. Culi îi puse o mână pe umăr și i se îmblânziră privirile. Cu cealaltă mână o cuprinse pe sub coaste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Murg cu umărul. Drumul acesta prin locuri frânte și prin zăpezi neașezate îl întărâta și mai mult și era, în același timp, tocmai ceea ce așteptase el. Tocmai asta aștepta, și râdea în sine, amar. Nana Floarea se răsuci în covrul saricei, căutând pruncul, care scâncea subțire; îl strânse iar la sân și-l îmbodoli. Privi apoi spre bolnavă; îi pieriseră rujele feței. — Spune, suflete, dacă trebuie să ne oprim, își ridică ea glasul cu îngrijorare. Ana făcu semn cu ochii: nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
straniu, cum nu-l auzise niciodată Culi. „I s-a rupt piciorul de la genunchi“, gemu el în sine, fără cuvinte. Îi desfăcu șleaurile pripit, urni sania la o parte. Nana Floarea se desprinse numaidecât din locul ei, înfășură pruncul în sarică, potrivindu-l în golul pe care-l lăsase ea. Veni la cal, ca să vadă de aproape nenorocirea. Își apucă în palme tâmplele și începu să bocească. Ce faci? ce faci, Culi? răcni ea apoi, deodată, cu o spaimă nouă. Culi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]