380 matches
-
Evoluția creștinismului în secolele VII-X 88 Definitivarea creștinismului nostru (secolele IX-X). 93 Ritul bizantino-slav la români 93 CAPITOLUL III POPULAȚIILE MIGRATOARE ÎN NORDUL DUNĂRII (275-602) 102 Raporturile autohtonilor cu migratorii (alogenii) 102 Populațiile migratoare pe teritoriul Daciei după 275 107 Sarmații 107 Goții 110 Hunii 115 Gepizii 120 Avarii 124 PARTEA a II-a DE LA INSTALAREA SLAVILOR LA REVENIREA IMPERIULUI (602-970) 133 CAPITOLUL IV Populația autohtonă în secolele VII-X 135 Situația etno-demografică 135 Structurile economice-ocupații și îndeletniciri 137 Circulația mărfurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Decebal. 38r Sora lui Decebal e prinsă. Vulturii legiunilor lui Fuscus luate. Pace. Tarabostii. Triumf. Dacicus Al doilea război ................ Unire cu vecinii. Bate pe iazygi și ei ia o bucată de țară. Traian vine. Podul. Apollodor din Damasc. Germani. Sarmați. Mauretani din Lybia liberă. Cum se reprezenta Traian în capul acestora (*** Alexandru Macedon) Sosius Quietus conducătorul lor. Popoarele nu merg, cu toate reprezentările lui Decebal. Pacorus II regele parților. Longin, caracter nobil -................. . D[ecebal] cere pentru el țara până-n Dunăre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
același popor, dar daci pentru romani și geți pentru greci, așa cum Dunărea era Danubius pentru unii și Istros pentru alții. Ovidiu (în sec. I î.e.n. - I e.n.) ne vorbește în "Tristele" despre înghețul Dunării, pod pentru carele cu boi ale sarmaților. Iar în "Pontica" spune "Istrul cel cu două nume" - binominis Ister (I.VIII.12). În secolul I e.n., Plinius cel Bătrân ne spune că Dunărea are 60 de afluenți, iar delta sa șase guri, pe care le numește, în ordinea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
urmați de pannoni? A fost un moment de grea cumpănă. Cu Italia descoperită în fața hoardelor de sălbatici, s-a temut că Germania și Tracia se vor ridica și ele, că regele Boemiei, Marobodus, li se va alătura, că dacii și sarmații vor năvăli în forță... Își sprijină bărbia în piept. A crezut că nu mai e scăpare și a voit să-și pună capăt zilelor. Aproape o săptămână n-a pus nimic în gură, sperând ca inaniția să-i aducă moartea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Marii Rebeliuni. Su punerea lui Bato, șeful daesitiaților, de unde a pornit răzmerița acum trei ani. Oftează. Așa o criză n-a mai văzut imperiul. Pentru prima oară triburile din Dalmația și Pannonia s-au unit împotriva Romei. Iar dacii și sarmații abia așteptau să prade malul sudic al Dunării. De s-ar fi întâmplat o grozăvie, Roma n-ar fi putut face nimic întru apărarea ei! Căci slăbiciunea militară s-a arătat din plin. Nici urmă de rezerve umane pentru a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să lucrăm aurul, să făurim arme și vase frumoase și să țesem veșminte în culori multe și minunate. Noi... Metronius fără să-l privească, făcu semn că era de ajuns: — Bine! Bine! Știm toate astea; rămâne totuși faptul că mulți sarmați - sau alani, cum vă place să vă numiți - sunt împreună cu Atila și că... Expresia alarmată cu care Sebastianus privea spre Maliban îl făcu să tacă și să întoarcă, la rândul său, privirea către soldat. Acesta se ridicase în tăcere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de duzină de tovarăși de arme. Ceilalți aparțin altor unități. — A Douăzecea ar trebui să fie constituită din gali, dar tu nu-mi pari a fi un galo-roman. Duryodhan scutură din cap: — Nicidecum. Tatăl meu era un centurion dintre auxiliarii sarmați, iar mama mea era o libertă armeană. Atras de priveliștea spectaculoasă oferită de armata lui Magister militum, Sebastianus renunță să-i mai pună alte întrebări. Un vuiet de entuziasm izbucni sub bastion atunci când cineva anunță apariția unui ofițer, care, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
unul dintre tabernacula... E tribun. Și-l imagină pe Antonius Primus treaz, aplecat deasupra unei hărți, studiind liniile ce reprezentau granițele Imperiului, care în acea zonă erau amenințate mereu de incursiuni. Dinspre răsărit, alungate de cine știe ce populații sălbatice, înaintau triburile sarmaților, care jefuiau din fuga calului și nu știau ce înseamnă pacea, și triburile roxolanilor, care în urmă cu mai multe luni trecuseră Danubius-ul și decimaseră două cohorte, și triburile dacilor prădători, care veneau din delta Danubius-ului, gata să atace legiunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cornul Pretoriului, iar apoi cornurile celor zece cohorte anunțară celor șase mii de oameni trezirea oficială. 10 Antonius Primus își trecu degetul peste harta întinsă pe pământ, în mijlocul cortului. — Castrul nostru e aici, vezi? Acesta e Danubius-ul. În jur sunt sarmați, rozolani, daci, marcomani și quazi. Mulți soldați de-ai noștri sunt terorizați de ei. E frig, și nu puțini oameni au murit înghețați în castru. Dar quazii sunt cei mai răi. Iar cele mai rele și mai rele sunt triburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dincolo de cursurile astea de apă. Și aici putem să-i surprindem, la ieslea găinilor. Nu-mi place să tăbărască pe noi când mergem să facem aprovizionarea. Noi trebuie să atacăm primii și să-i trimitem de unde au venit. Quazi sau sarmați, ce-or fi ei. Arătă spre jăratic: — Încălzește-te. Vom avea o zi grea. Errius nu se mișcă. — Ai ordin să pleci? — Nu am ordin pentru o acțiune de război. Azi trebuie să ne ocupăm de aprovizionare. Așa vrea prefectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Sartorius, Antonius ridică iar brațul, cerând să se facă liniște. — Îi vom trimite mesaje lui Aponius Saturninus, curajosul guvernator al Maesiei, să se grăbească să ni se alăture împreună cu oamenii lui. Ca să apărăm granițele de pe Danubius vom conta pe sprijinul sarmaților și al suebilor, un popor care-și respectă jurămintele. Trupele auxiliare vor acoperi flancurile... Să nu uităm că cei din Rhetia ne sunt dușmani... Tu - se întoarse spre legatul Sextilius Felix, pe care îl respecta pentru credința sa profundă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cei din Maesia, care ați pornit revolta... Nu puteți să vă temeți acum de dușman! Și voi, cei din Syria, care împreună cu Marcus Antonius i-ați respins pe parți, iar împreună cu Corbulo i-ați învins pe armeni, iar apoi pe sarmați! Continuă cu glas mânios: — Iar voi, pretorienii care ați luptat pentru Vitellius și ați fost alungați din armata lui... Noi v-am primit în rândurile noastre. Luați însemnele și armele! Numai o victorie va putea șterge rușinea voastră! Se aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
acest motiv era folosită în special pentru a lovi ținta, și nu pentru a para, funcție ce revenea scutului. Sacramentum: jurământ militar. Samniți: Samnium se afla în partea meridională a Apeninilor. Cele mai importante orașe corespundeau actualelor Avellino și Benevento. Sarmați: populație ce trăia în ținuturile danubiene. Saturnalia: una dintre cele mai importante sărbători religioase ale romanității. Are o semnificație religioasă foarte veche, legată de ritualurile de înnoire celebrate cu ocazia solstițiului de iarnă. Pe teritoriul Imperiului se celebra între 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și anume în partea muntoasă a țărilor din stânga Istrului, de la cataracte în sus, deci prin Banat și Transilvania. Aceeași indicațiune generală a locuinței Dacilor ne-o mai dă și Plinius care arată că «câmpia și șesurile sunt ocupate de Iazigii Sarmați, munții însă și pădurile până la râul Patissus, de Dacii cei alungați de Iazigi din câmpie.» Credem că acest loc din naturalistul roman a fost până acuma rău interpretat și sensul că Dacii ar fi locuit la început mai către apus
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aceste timpuri prin Panonia, ci tocmai în regiunea Nistrului. Așa Strabo ne spune lămurit că «regiunea întreagă care se așterne între Istru și Boristene, în cea dintâi parte a ei este pustia Geților; apoi incep Tirigeții și după aceștia Iazigii Sarmați, care se mai numesc și basilei adică regești.» Acești Iazigi se strămută după aceea către Nistru și Pont și mai târziu, tocmai pe timpul împăraților romani, trec o parte din ei peste Carpații moldovenești în Dacia și se așează aici sub
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
trebuie să fi înțeles cel puțin pe Geți, care se întindeau până pe malurile mării, dacă nu și pe Daci. Naturalistul Aelian din secolul al II-lea d. Hr. după ce arată hrana națională a mai multor popoare spune că: «Meoții și Sarmații s-ar hrăni cu mei.» Potrivit cu aceste notițe aflăm pe timpul lui Attila pe locuitorii indigeni ai Banatului oferind lui Priscus «mei în loc de grâu și mied în loc de vin.» Meiul pare a fi fost temelia hranei locuitorilor din Țările Române până adânc
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
luate de la Daci. Deși se poate ca aceste lucrări să fi fost executate în afară de Dacia sau în această țară chiar de meșteri străini, s-ar putea totuși admite față cu arătările lui Pausanias și Herodot asupra perfecțiunii artei făuririi la Sarmați, Masageți și la Sciți, că nici Geto-Dacii, care erau un popor cu mult mai civilizat decât celelalte, nu vor fi rămas mai pe jos în arta argintăriei. Dacă forma acestor juvaeruri putea fi dată obiectelor găsite în Dacia și de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
său se împarte iarăși în patru părți. Una din aceste părți au fost fără îndoială Geții din câmpia Dunării; alta va fi fost regiunea locuită de Iazigii din Moldova și munții răsăriteni ai Transilvaniei; a treia va fi cuprins pe Sarmați, iar a patra reprezintă pe tribul până atunci domnitor al Dacilor. Un pericol însă mult mai amenințător se apropia de Dacia dinspre sud, cucerirea romană, și atunci popoarele ce fuseseră odată întrolocate de Daci sub domnia lor, se uniră iarăși
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tablourile columnei. Din vechime anume Geții sunt arătați cu toții drept călăreți ca și Sciții, semănând cu ei până și în modul de luptă, care ar fi de a arunca îndărăt, prefăcându-se că fug de inamic, săgeți înveninate după obiceiul Sarmaților.Afară de arc, ei mai aveau ca arme lancea, numită în limba tracă tofitpcda, măciuci și săbii numite oxaXfirjși purtau la brâu ca și Dacii, încă de pe când locuiau în Rodop, un cuțit întors, în forma hamgerului albanez. Ca arme de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
altul prin nicio legătură, se desface în patru părți, care par a fi fost reprezentate prin popoarele principale ce trăiau pe atunci în Dacia, anume: Dacii din Transilvania, Geții din câmpia Munteniei, Iazigii de prin Moldova și munții răsăriteni și Sarmații care vor fi locuit și ei într-o parte a Transilvaniei. Moartea dictatorului, aruncând imperiul roman iarăși în groazele războiului civil, Dacii reîncep pustiirea provinciilor romane. Totuși găsim că Dacii de astă dată căută să dobândească nu numai pradă, ci
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
făcuse spre a spori numărul poporației transdanubiene, după cum vom vedea mai jos. În anul 6 d. Hr. se revoltă însă popoarele panonice și acele din Dalmația, și pe când prefectul Moesiei Cecina Severus era ocupat cu combaterea lor, Dacii, Geții și Sarmații năvăliseră în Moesia. Ovidiu, care tocmai pe atunci fusese surgghiunit la Torni, descrie după însuși a lui vedere incursiunile lor: ,, Atunci dar când Pontul și Dunărea spumândă, De iarnă îmbrățișate prind pielița de gheață Pe-a Istrului lucioasă și măturată
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe acel drept. O inscripțiune a timpului său ne spune că «legatul propretorul Moesiei au transportat aici mai mult de o sută de mii dintre transdanubieni, spre a plăti dările, cu femeile, copiii, principii și regii lor, au înădușit revolta Sarmaților orientali, au pus în libertate pe fiii regilor Bastarnilor și a Roxolanilor precum și pe fratele celui al Dacilor și au luat ostatici de la ei. Pentru toate acestea au fost onorat cu ornamentele triumfului de cătră Vespasianus.» Din această inscripțiune culegem
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cât se poate mai multe din popoarele barbare în contra amenințătoarei civilizații romane. Pentru a îndeplini condițiunea dintâi el începe a atrage meșteri și dezertori romani în statul său; pentru a realiza cerința a doua, el se pune în legături cu Sarmații Bastarnii, Roxolanii, până și cu îndepărtații Parți, cu regele cărora Pacorus el intră în tratări de alianță.Popoarele acele ce nu se puteau hotărî a se îndușmăni cu Romanii, precum Quazii și Marcomanii, îi înduplecă cel puțin a păzi neutralitatea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
munții lor din înalta sa milostivire. El trimite la Roma niște soli ai lui Decebal, cu o scrisoare foarte umilită din partea acestuia, care însă fusese plăsmuită de împăratul roman, serbează un triumf îndoit asupra Quazilor și a Dacilor, iar pentru Sarmați depune o cunună de laur în templul lui Jupiter Capitolinus. Cât de grabnic fusese norocul Dacilor la suiș, mai iute si prăpăstios fu el la coborâș; căci pe când Decebal credea că și-a ajuns ținta, de a dobândi un răgaz
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
repezi șivoae». El ajunge în curând la locul unde poposise în campania întâi, găsind neatinse toate posturile pe care le lăsase el în țara dușmană. Prima întâlnire a dușmanilor fu acea a unei trupe de cavaleri daci sau mai curând sarmați, îmbrăcați în zale, pe care Romanii îi bat și-i iau pe fugă. Auxiliarii germani ai lui Traian dau în acest timp peste un corp mai mare de Daci, cu care au o luptă crâncenă dar victorioasă. Conducătorul Dacilor, văzând
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]